Category Archives: Criza, globalizare

Management și leadership

Întrebare: Analiza comparativă a unui lider și a unui supervizor sau manager face posibilă înțelegerea mai bună a funcțiilor acestora.

Managerul (supervizorul) sprijină, în timp ce liderul  dezvoltă. Managerul se concentrează pe sisteme și structură, liderul se concentrează pe oameni. Managerul se bazează pe control; liderul inspiră încredere. Managerul întreabă cum și când, în timp ce liderul întreabă ce și de ce. Managerul se uită la profit; liderul privește spre viitor. Managerul face lucrurile bine; liderul face lucrurile corecte.

Sunteți de acord cu aceste afirmații?

Răspuns: În general, acest lucru este adevărat. Poți adăuga că liderul este un filosof, cel care deschide calea, în timp ce managerul execută, știind cum să organizeze echipa necesară imediat pentru a îndeplini sarcini specifice. Poate fi chiar un șef de stat.

Un manager are capacitatea de a stabili obiective corect și specific. Aceste obiective trebuie să fie măsurabile, deoarece ceea ce nu poate fi măsurat, nu poate fi controlat.

Un lider are capacitatea de a vedea viitorul și de a transmite această viziune subordonaților săi, managerilor, care îl transformă în planuri concrete, specificații și lucrează la implementare.

Întrebare: Este viziunea liderului o abilitate naturală sau poate fi dobândită?

Răspuns: Oamenii se nasc cu ea. Se nasc ca lideri sau ca buni directori sau manageri. Acestea sunt mentalități, psihologii și percepții despre lume complet diferite.

Un manager este angajat în planificarea de activități, constrângeri legate de timp, determinarea responsabilităților și priorităților. Un lider nu este doar responsabil pentru rezultate, ci poartă și responsabilitatea personală, el inspiră și motivează.

Din emisiunea Kab.TV  „Abilitățile de management”,11.06.2020

Soluții și inteligență artificială

Întrebare: În ce cazuri poate lua decizii inteligența artificială și în ce caz pot fi luate doar de oameni?

Răspuns: Inteligența artificială este o mașină. Dacă poate rezolva probleme cum ar fi un calculator, atunci o va face. Dacă nu poate, nu o va face. Suntem confuzi prin faptul că le încredințăm calculatoarelor noi sarcini pe care doar oamenii le pot face. Acest lucru nu se poate întâmpla. Un calculator rămâne doar un calculator, nimic mai mult.

În creierul nostru, în general, se întâmplă același lucru. Dar avem un avantaj extraordinar în comparație cu toate celelalte creaturi artificiale sau biologice: omul se conectează la creierul comun.

Există o imensă inteligență generală deasupra noastră în care există absolut totul. Ne conectăm la aceasta, obținem idei de la ea, iar informațiile de la noi ajung la ea. O mașină nu se poate conecta la ea.

Întrebare: Dar dacă un om nu se conectează la creierul comun, atunci o mașină poate lua decizii mai bune?

Răspuns: Este foarte posibil, în funcție de ce nivel. Natura neînsuflețită, vegetativă, animată și umană sunt toate conectate la acest creier la diferite niveluri. Controlează totul.

Întrebare: Nu există pericolul ca în viitor să fim controlați de mașini așa cum este adesea descris în unele filme?

Răspuns: Dacă doriți, da. La urma urmei, este o mașină care acționează într-un mod pur determinist și, dacă o programați inteligent, atunci vă va educa în mod inteligent și vă va controla.

Întrebare: Dar nu va domni asupra omului și va înrobi oamenii?

Răspuns: Prin propria dorință? Nu, nu se poate întâmpla.

Întrebare: Nu credeți că mașinile ne pot înrobi?

Răspuns: Nu este despre faptul că nu cred, știu că nu se poate întâmpla. La urma urmei, mașinile nu sunt creația lui Dumnezeu, ci creația omului. Conform sistemului cauzei și efectului, este imposibil pentru noi să creăm ceva care ne-ar fi superior.

Din „Abilități de gestionare” KabTV din 06.11.2020

De dragul societății, nu pentru tine însuți

Întrebare: Poți să explici principiul “de la fiecare în conformitate cu abilitățile lor, la fiecare în conformitate cu nevoile lor”? Putem să spunem că acesta este principiul principal al noii economii?

Răspuns: Natural. Societatea ar trebui să dea unei persoane ce este necesar pentru existența ei normale, nici mai mult și nici mai puțin. În schimb, ea ar trebui să ceară de la aceasta toată participarea posibilă în viața și prosperitatea societății.

Nu măsori binele societății prin creșterea produselor ieșite. Dacă tu ai tot ce îți trebuie, nu este nicio nevoie să se mărească producția. Omul este același animal. El are nevoie atât de mult pe cât poate consuma. Nu mai mult.

Omul nu ar trebui să consume 5000 de calorii astăzi dacă ieri a consumat 2000. Creșterea bunăstării sociale nu constă din asta, ci dintr-o conexiune mai mare dintre oameni pentru a revela unul altuia straturile superioare ale naturii.

Remarcă: Spunând asta tu anulezi piramida lui Maslow. Este clar că cei bogați nu mai pot mânca și dormi în trei paturi. Însă în spatele nevoilor de baza este creșterea socială a dorințelor egoiste pentru onoare, putere și cunoaștere. Nu poți să sari peste ele.

Comentariul meu: Depinde de creștere. Când folosesc aceste mijloace pentru a beneficia societatea, ele nu vor fi definite ca putere, cunoaștere, tărie, faimă, etc. Se va numi altfel deoarece eu o fac de dragul societății.

Întrebare: De ce se va bucura omul?

Răspuns: De faptul că va fi respectat nu pentru putere, ci pentru că lucrează pentru ceilalți. El își va evalua munca în conformitate cu evaluarea societății.

Întrebare: Deci dorința pentru avere, putere și cunoaștere tot va rămâne?

Răspuns: Ele vor lua o formă diferită: de dragul societății, nu pentru propria persoană.

Întrebare: Oamenii bogați tot vor rămâne?

Răspuns: Nu. Nu vor fi oameni bogați. Societate nu își va permite să aibă asemenea oameni. Mai mult, omul crescut într-un mediu nou nu va dori să fie așa.

Întrebare: Dar dorința pentru cunoaștere va continua cu siguranță. Oamenii de știință vor fi respectați pentru descoperirile lor. Care este diferența dintre oamenii de știință de astăzi și oamenii de știință ai viitorului? Ce îi va conduce?

Răspuns: Aceștia și ceilalți lucrează pentru a satisface dorința lor egoistă pentru cunoaștere. Nu interferează cu societatea. Orice nu împiedică societatea sau îi permite să meargă înainte spre integrarea mai mare este lăudabil. Binele public ar trebui să servească precum o busolă.

De pe KabTV “Era post-coronavirus” 6/4/20

Conexiunea dintre oameni se va schimba în viitor?

Întrebare: Astăzi lumea a devenit mai complexă și mă pot bucura de toate bunurile și serviciile chiar și printr-o conexiune egoistă. Se va schimba în viitor?

Răspuns: Conexiunea în sine se va schimba. Nu ar trebui să fie constrânsa pentru a face bani unul de la altul, ci conștient pentru a ne asigura reciproc.

Întrebare: Să spunem că milioane de oameni care produceau cafea au lucrat doar pentru a câștiga bani. Nu se gândeau la mine, ci la salariile lor. Cu toate acestea, am primit acest produs.

Spui că în viitor intenția noastră se va schimba, la ce lucrăm? Ce se va intampla? O să simt asta cumva când beau cafea?

Răspuns: În primul rând, nu este vorba de cafea. Pământul poate hrăni nu numai 8 miliarde, ci între 30 pana la 40 de miliarde de oameni. Mai mult, hrăniti bine. De asemenea, pot fi îmbrăcati și încălțati, pot primi cu totii o casă normală cu care sunt obișnuiți, li se poate oferi un sistem de crestere și educație pentru copiii lor și așa mai departe. Ne putem asigura toate acestea fără probleme.

Problema este să nu producem lucruri inutile, să nu epuizăm Pământul și să lucrăm pentru a ne simți toți confortabili și în siguranță. Aceasta este ceea ce trebuie să căutăm și în asta trebuie să investim forțe interne extraordinare, nu fizice, ci morale.

Aici începem să ne lovim de egoismul nostru, care ne plasează unul împotriva celuilalt și nu ne permite să fim buni unul cu celălalt. Prin urmare, avem nevoie de o educație comună, de o mișcare comună către un scop comun – de a face din umanitate un sistem integral.

Din emisiunea KabTV „Era post-coronavirus”, 04.06.2020

Virusul separării

Problema coronavirusului nu se limitează la o singură țară, deoarece trăim în ultima generație, când Creatorul extinde aceeași atitudine asupra întregii umanități, fără excepție, la toate nivelurile, la toate gradele și în toate statele.

Chiar și pe o insulă mică pierdută în Oceanul Pacific, apare brusc coronavirusul. Ne întrebăm, cum a reușit să ajungă acolo dacă oamenii trăiesc izolat de restul lumii? Cu toate acestea, virusul este transmis și acolo.

Astăzi, medicii și cercetătorii încep să spună că virusul este transmis prin aer. Asta înseamnă că virusul se răspândește mii de kilometri în toate direcțiile? Apare pur și simplu din natură, din interiorul ei.

Apare datorită faptului că nu există nicio legătură între noi într-un moment în care eram deja obligați să ne unim, datorită acestei lipse de legătură între natura minerală, vegetală și animală, apare coronavirusul. Vom descoperi în continuare manifestările sale la plante, animale și chiar în materia neînsuflețită.

În primul rând, vom descoperi că virusul a ajuns în cele mai îndepărtate părți ale globului, fără niciun factor uman și chiar afectează animale și plante. De unde vine? Din absența conexiunii care trebuie să existe între toate părțile realității. Oamenii sunt responsabili pentru asta! Prin urmare, ar trebui să învățăm și să ne gândim la asta.

Tot ce ni se cere este conștientizarea garanției reciproce, sentimentul că suntem în ultima generație. În afară de aceasta, nu mai este nevoie de nimic. Dacă înțelegem că suntem dependenți unii de alții și că gătim în aceeași oală, acest lucru va fi suficient pentru a începe treptat să ieșim din criză. Vom începe deja să vedem unde este vindecarea.

Cu ajutorul garanției reciproce, ne putem salva de coronavirus. Totul depinde de legătura corectă dintre noi. Coronavirusul este o consecință a lipsei de unitate dintre noi. Numai din acest motiv, se manifestă.

Toate problemele și toate tipurile de viruși apar deoarece nu există o corespondență între părțile naturii și, prin urmare, nu se pot conecta între ele începând de la nivelul atomilor, moleculelor și până la particule mai mari și mai complexe. Părți ale naturii nu se pot uni într-un singur sistem și acest lucru dă naștere la toate problemele – cum ar fi o tumoare canceroasă, o formațiune malignă care nu are legăturile corecte cu celelalte țesuturi.

Prin urmare, lupta împotriva coronavirusului poate fi doar la nivel uman, dacă gândim bine unul despre celălalt. La urma urmei, prin unitatea noastră, vom atrage forța binelui care va uni pe toată lumea. Această forță este mai mare și mai puternică decât toate adversitățile noastre și va vindeca totul pentru noi.

Asocierea noastră este un remediu pentru toate problemele, fizice și mentale, personale și sociale. Când ea trece prin toate straturile conexiunilor dintre oameni, animale, plante și mineral, atunci întreaga lume va deveni una și va fi conectată cu o singură forță, în garanție reciprocă.

Din lecția zilnică de Cabala 24.09.2020, „Credința deasupra rațiunii”

De pe înălțimile Olimpului

Întrebare: Un leader ar trebui să-și arătate slăbiciunile deoarece el este de asemenea un om și nu o super mașină?

Răspuns: Nu, nu i se cere asta unui leader. Leader-ul trebui să arate care sunt țelurile superioare.

Și managerul, leaderul, orice sef, trebuie să arate că știe cum să controleze o situație, că știe cum să facă sarcini specifice și în același timp trebuie să aibă grijă să furnizeze performerilor remunerație pentru munca făcută.

Întrebare: Oamenii ar trebui să urmeze exemplul leader-lui? Sau ar trebui să rămână la depărtare.

Răspuns: În general el trebuie să rămână de neatins, să inspire oamenii de departe, de pe înălțimea Olimpului său. Desigur, el nu are nevoie deloc de asta, dar el trebuie să fie în special pe Olimp pentru a-i inspira pe aceia de sub el.

De pe KabTV “Abilitați de management” 6/11/20

Ghid pentru masă rotundă, partea 10

Masa rotundă: nevoia de o bază educațională

Observație: Cu cât mergem mai departe, cu atât înțeleg mai mult că metoda meselor rotunde, care este utilizată în multe industrii, necesită multă pregătire.

Înainte de a pune oamenii în cercuri, trebuie să le oferi un fel de curs educațional. Astăzi, putem ține o masă rotundă doar pentru a consolida conexiunile, dar nu pentru a rezolva conflicte grave la nivel național.

Comentariul meu: Nu poți pune laolaltă, la o masă rotundă, membri ai Parlamentului. În primul rând, trebuie să treacă printr-o perioadă lungă de formare și reeducare. Abia atunci pot fi așezați la o masă rotundă. Abia atunci vor putea dezvolta decizii de stat cu adevărat rezonabile.

Întrebare: Cercurile pot fi folosite doar pentru a întări conexiunile?

Răspuns: Ce înseamnă „a întări conexiunile”? Dacă se termină corect și dacă termină cu găsirea unor neînțelegeri, a unor rezerve, atunci de ce?

Observație: Dar am ținut deja mese rotunde în masă și oamenii s-au simțit destul de implicați reciproc și au fost fericiți.

Comentariul meu: Poate că s-au bucurat că și-au exprimat punctul de vedere. Dar întrebarea este dacă i-au ascultat și pe alții în același timp. În orice caz, este de dorit ca aceștia să aibă o bază educațională puternică.

Din KabTV „Abilitățile de management”, 09.07.2020

Totul este îndreptat spre conexiune

Întrebare: Rezultatul muncii umane este un produs, un serviciu sau informație. Înainte ca un produs să ajungă la consumator el trece prin zeci, dacă nu milioane de mâini. De exemplu, ca eu să beau o ceașcă de cafea, probabil milioane de oameni au investit eforturile lor în colectarea și producerea ei. Poate asta cumva să ne conecteze între noi?

Răspuns: Dacă înțelegem cât de mult suntem conectați unii cu alții în determinarea unei existențe mai mult sau mai puțin normale, tolerabile sau chiar bune pentru toată lumea, ne vom aprecia unii pe alții. Asta ar trebui să fie demonstrat tuturor.

Întrebare: Înainte oamenii aveau ferme organice și mâncau ce creșteau în gradina lor. Nu aveau mult contact cu alții.

Astăzi, dacă te uiți la lucrurile gospodăriei, eu cred că întreaga lume a luat ceva parte la producerea lor. Este vreun fel de însemnătate profundă în asta?

Răspuns: Din acest exemplu, putem să vedem că ne este mai bine comunicând între noi să ne furnizăm nouă înșine mai ușor. Până la urmă, în unele locuri ale lumii este bine să producem, în altele să extragem, în altele să procesăm și așa mai departe. Adică totul depinde de condițiile naturale.

Așa cum este scris în Tora: “Mergeți și câștigați unii de la alții”.

De pe KabTV “Era post-coronavirusului” 6/4/20

“Naţiunile Unite? Nu, popoarele unite” (Medium)

Medium a publicat noul meu articol “Naţiunile Unite? Nu, popoarele unite

Este o lume nouă. O pandemie globală a evidențiat punctele slabe ale tuturor sistemelor create de omenire. Provocările enorme economice și de sănătate, problemele sociale profunde și societățile polarizate sunt la ordinea zilei la nivel internațional. Este posibil ca bătrânele Națiuni Unite să dețină soluțiile pentru aceste rele? În timp ce organizația sărbătorește 75 de ani, este clar că ceea ce nu a reușit să realizeze până acum nu se poate aștepta să se concretizeze brusc. Omenirea trebuie să-și dea seama că soluțiile pentru crizele actuale nu vor proveni de la niciun corp geopolitic, ci doar de la corectarea individuală a relațiilor noastre umane: de la egoism la altruism.

Apelul la acțiune pentru ONU ar trebui să aducă oamenii împreună printr-un program de educație cuprinzător, de conexiunea socială, ca o condiție pentru societățile în care fiecare este mai aproape unul de celălalt. La sfârșitul zilei, unitatea popoarelor este cea care face națiunile unite cu adevărat.

„Într-o lume interconectată, este timpul să recunoaștem un adevăr simplu: solidaritatea este interesul propriu. Dacă nu reușim să înțelegem acest fapt, toată lumea pierde”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, în timpul Adunării Generale care a sărbătorit virtual 75 ani de existenţă, pentru prima dată în istorie, în timp ce COVID-19 arată cine conduce într-adevăr spectacolul care se desfășoară în lume și cine-i stabilește condițiile.

Și dacă impactul celei mai cuprinzătoare pandemii pe care l-am experimentat nu a fost suficient de dureros pentru atât de mulți oameni, avem alte crize care așteaptă în scenariul nostru covârșitor internațional: tensiuni geopolitice în creștere, sărăcie crescândă, foamete, sisteme de educație sărace și depășite, ură, fanatism și antisemitism.

Se revelează în viața noastră de zi cu zi, într-o manieră fără precedent, cât de interdependenți suntem la nivel global. Un principiu de bază al interdependenței este că, în cazul în care o piesă eșuează, întregul mecanism se oprește sau șchiopătează. Astfel, am ajuns să ne dăm seama cât de mult conexiunea noastră lină este indispensabilă, pentru a permite oamenilor și națiunilor să prospere. Dimpotrivă, dacă nu reușim să ajungem la o schimbare profundă către relații reciproce pozitive între noi toți, atunci ne putem aștepta să experimentăm presiuni și crize crescânde, într-o cădere constantă, așa cum a fost cazul de-a lungul anilor.

După 75 de ani de existență a ONU, nu pot fi atribuite organizației prea multe realizări. Prin ochii unui cetățean obișnuit, dintr-o țară îndepărtată, se poate pune întrebarea: „Ce a făcut această organizație pentru mine?” În loc de cooperare globală în fața provocărilor amenințătoare, asistăm în schimb la un club de reprezentanți ai guvernului, care își aruncă acuzații reciproc, emisari ai unor înalți lideri mondiali care trag focuri în opoziție și fac cheltuieli extravagante.

M-am întâlnit mai demult cu reprezentanți superiori ai ONU și UNESCO, așa că înțeleg că ei funcționează conform unei politici prestabilite. Prin urmare, știu mai bine că nu pot să mă aștept ca brusc, politica ONU să se comporte diferit mâine dimineață. În situația noastră actuală, ei nu au nicio șansă de succes. Ei primesc linii ideologice clare de la șefii lor de stat respectivi și se comportă conform scenariului, fără să se abată la dreapta sau la stânga. Este clar că sunt vizibil politicieni și nimic mai mult.

Cu toate acestea, o cerere pentru abolirea ONU nu este o alternativă. Este încă, un spațiu diplomatic important pentru a ne întâlni și a discuta, în loc să ne angajăm în războaie și lupte. Cu toate acestea, pentru ca ONU să funcționeze benefic pentru omenire, ar fi necesară întoarcerea ei de la un capăt la altul pentru a stabili un obiectiv mai înalt, a raționaliza organizația și a o îmbunătăți și actualiza. Chipul ONU este chipul comunității internaționale care descrie chipul și starea fiecărei țări și persoane din lume. Și întrucât fiecare persoană este egoistă prin natură, tendința sa este să se îngrijească numai de sine. Cu alte cuvinte, nu ne putem aștepta la nimic mai mult decât același lucru de la o organizație care seamănă cu starea lumii și o reflectă.

Următorul pas pe care umanitatea îl dorește de la o organizație globală este să acționeze ca o arenă și o platformă pentru unitate în loc de diviziune. În loc să treacă în revistă și să estompeze crizele cu care se confruntă omenirea, cu cuvinte frumoase care sună bine, sper că ONU va da mâna cu alte organizații internaționale pentru a pune interesele și binele tuturor cetățenilor lumii în centrul atenției. Pentru ONU, apelul la acțiune ar trebui să fie să aducă oamenii împreună printr-un program cuprinzător de educație pentru conexiune socială, ca o condiție pentru societățile în care fiecare este mai aproape unul de celălalt. La sfârșitul acţiunii, unitatea popoarelor este cea care face națiunile cu adevărat unite.

“Dependenţa de nedorit” (Medium)

Medium a publicat noul meu articol “Dependenţa de nedorit

Dintr-o dată nu putem scăpa de dependența noastră de ceilalți. Nu vrem să fim dependenți de ceilalți, dar dacă ei nu sunt atenți, m-ar putea infecta și, dacă nu sunt atent, eu i-aș putea infecta.

Cum mă pot proteja de ei? Ce se întâmplă dacă sunt iresponsabili? Dar și eu sunt adesea iresponsabil, așa că, pot avea încredere în ceilalți că sunt responsabili? Chiar am dreptul să mă aștept la asta din partea lor?

Deci, Covid a apărut cu un mesaj în fazele sale acute: fiți amabili unul cu altul. Cu o forță de necrezut a restabilit echilibrul sistemic al Pământului. Ne-a trimis acasă și ne-a ținut acolo, pentru ca natura să se poată recupera. Și odată ce a făcut-o, virusul ne-a lăsat să ieşim, dar ne-a spus să nu ne purtăm iarăşi rău.

Covid-19 ne-a obligat să recunoaștem și să abordăm interdependența noastră. Nu am vrut; am vrut să continuăm să ducem o viață lipsită de griji, ca și cum am putea continua să facem tot ceea ce ne dorim, fără responsabilitatea acțiunilor noastre. Dar natura ne-a aruncat o minge cu efect. De nicăieri, ne-a aruncat un virus în față și ne-a forțat să regândim tot ceea ce am știut despre noi înșine, societate și despre lumea în care trăim.

Până să avem Covid printre noi, am exploatat și manipulat pe toată lumea și totul, iar toți ceilalți au făcut la fel. Câștigătorul jocului înșelător a fost cel care a exploatat și a înșelat cel mai mult, și a scăpat de asta. Am creat o societate de oameni nefericiţi, trataţi cu un nivel ridicat de medicamente eliberate pe bază de prescripție medicală, fără speranță sigură și trecȃnd prin vieți fără scop și pline de durere. Și nici față de natură – sol, plante și animale – nu am arătat milă.

Deci, Covid a apărut cu un mesaj în fazele sale acute: fiți amabili unul cu altul. Cu o forță de necrezut a restabilit echilibrul sistemic al Pământului. Ne-a trimis acasă și ne-a ținut acolo, pentru ca natura să se poată recupera. Și odată ce a făcut-o, virusul ne-a lăsat să ieşim, dar ne-a spus să nu ne purtăm iarăşi rău.

Nu am ascultat, așa că acum s-a întors, mai puternic decât înainte. Nu este o pedeapsă; este mai mult un frâu pe care natura îl folosește pentru a ne îndrepta acolo unde doreşte. Astăzi, vrea ca noi să mergem către responsabilitatea reciprocă. Ne-a făcut deja reciproc responsabili unul faţă de celălalt la nivel fizic, prin responsabilitatea noastră pentru sănătatea celuilalt. Acum vrea să fim responsabili unul faţă de celălalt la nivel emoțional, spiritual, așa încȃt să ne simțim reciproc nevoile și să nu avem nevoie de restricțiile fizice pe care ni le impune astăzi.

Coronavirusul ne învață să gândim bine unii despre alții mai degrabă, decât negativ, să tindem la sănătatea celuilalt, chiar dacă nu vrem, deoarece sănătatea fiecaruia depinde de a tuturor celorlalți. Dar virusul aspiră la mai mult. Dacă ne gândim unii la alții din proprie voință, virusul nu va trebui să ne forțeze. Și acesta este scopul său: să ne facă să ne gândim unii la alții, să ne îngrijim de ceilalţi și să construim o umanitate unită, precum natura însăși.

Când vom deveni ca natura, vom înțelege de ce ne-a trimis virusul. Vom vedea integralitatea sistemului care ne-a generat și a tot ceea ce ne înconjoară. Vom înțelege ciclurile vieții și scopul ei și vom forma o societate umană unită, ai cărei oameni înțeleg de ce sunt aici și se bucură de fiecare moment al vieții lor.