Category Archives: Criza, globalizare

Noi formăm mediul nostru?

Întrebare: Societatea ne afectează în totalitate. Întâi de toate ea promovează consumul fără rețineri, iar individul nu are nicio libertate de alegere. El trebuie doar să tot cumpere.

În al doilea rând, opinia publică afectează mintea oamenilor. De exemplu, au fost experimente unde oamenilor le-a fost dat vin ieftin, dar le-a fost spus că a fost scump, costând câteva sute de dolari și ei s-au bucurat de el.

Ești de acord cu afirmația că întâi noi formăm mediul nostru și apoi el ne formează pe noi?

Răspuns: Întrebarea este, conturăm noi mediul nostru? Până la urmă sunt mulți alți factori în jur precum familia, prietenii, societatea și timpul. Totul fără excepție împinge o persoană spre o anumită alegere.

Cu toate acestea, în general, dacă este libertate de alegere, este doar în alegerea mediului. Prin urmare, noi trebuie să educăm oamenii ca ei să înțeleagă cum să folosească această alegere.

Întrebare: În viața noastră, totul este determinat de scala de valori acceptată de societate. Aceste valori, în schimb, sunt determinate de dorințele noastre.

Care este calea de schimbare a valorilor sociale dacă totul depinde de dorință și dorința depinde de natură și de perioada în care noi trăim?

Răspuns: Eu pot cu toate acestea să aleg o anumită societate, un grup în care eu mă voi dezvolta și el va fi foarte diferit de alte grupuri.

De exemplu, sunt oameni care obțin o anumită profesie și lucrează asupra lor conform cu un anumit program, dar ei toți sunt foarte diferiți unii de alții. Până la urmă societate e cuprinsă din multe mini societăți fractale uneori în totalitate fără să fie în legătură una cu alta.

De pe KabTV “Era post-coronavirusului” 5/7/20

 

„Este Dumnezeu legile naturii?” (Quora)

Michael Laitman, On Quora: Este Dumnezeu legile naturii?

Pentru început, aș dori să citiți un extras al Kabbalistului Yehuda Ashlag (Baal HaSulam) din articolul său „Pacea”:

Este cel mai bine pentru noi să ne întâlnim la jumătatea drumului și să acceptăm cuvintele Kabbaliștilor, că natura (הטבע – HaTeva) are aceeași valoare numerică (în ebraică) ca și cuvântul Dumnezeu (אלה-ים – Elohim) – optzeci și șase. Atunci voi putea numi legile lui Dumnezeu poruncile naturii și invers, deoarece acestea sunt una și aceeași, și nu trebuie să o discutăm mai departe.

Problema cu societatea de astăzi este că urmăm legi opuse legilor naturii. Natura umană, care este egoistă, adică, preocupată doar de beneficiul personal, este o forță distructivă care se opune naturii.

Cu alte cuvinte, în timp ce legile naturii sunt legi ale dragostei și dăruirii, care se conectează armonios între toate părțile naturii și consideră beneficiul întregului, ego-ul uman exploatează divizibil alți oameni și natura pentru câștigul personal.

Prin urmare, în loc să urmăm legile naturii, am inventat propriile legi – etică, civilă și religioasă – și am descoperit peste 200 de legi fizice.

Este ca și cum am încerca să ne găsim drumul în întuneric și să alunecăm, să ne rănim pe obiecte ascuțite, să ne lovim unul de celălalt și să dărâmăm din greșeală mobilierul. Adică intrăm în crize din ce în ce mai mari, cu cât ne dezvoltăm mai mult, fără conștientizarea legilor naturii.

Ce înseamnă, așadar, să obții conștientizarea legilor naturii?

Înseamnă să învățăm și să exersăm cum să ne conectăm pozitiv în societate, astfel încât să existe un înveliș de dragoste și grijă în relațiile noastre. Cu alte cuvinte, conectându-ne ca un întreg în societatea umană, ne potrivim cu totalitatea naturii și apoi experimentăm armonie nouă, fericire, încredere și pace care ne umple viața.

Mai ales în vremurile noastre actuale, deoarece experimentăm o înăsprire a interdependenței în întreaga lume, avem nevoie de legile naturii sau de poruncile lui Dumnezeu – legi ale iubirii – pentru a deveni revelate între toți și toate. Trebuie să vedem o astfel de atitudine ca ceva în afara atingerii noastre actuale și pe care trebuie să le învățăm și să le implementăm pe noi înșine, dacă dorim să experimentăm vieți mai bune. În caz contrar, ne putem aștepta la dureri și suferințe din ce în ce mai nefericite pentru a ne duce la aceeași concluzie inevitabilă: că trebuie să învățăm și să exercităm iubirea unii pentru alții.

De aceea, eu și organizația mea, Institutul de Educație și Cercetare Bnei Baruch Kabbalah, investim atât de mult în răspândirea mesajului de conectare pentru lume. Oferim cursuri și un întreg cadru de studiu și comunitate pentru oricine dorește să studieze aceste legi ale naturii la un nivel mai profund. Cu toate acestea, chiar întâlnirea unor mesaje precum articole scurte, videoclipuri și alte mijloace de comunicare online are valoare pentru a adăuga conștientizarea atât de necesară a umanității despre legile naturii din vremurile noastre.

Sper că o astfel de conștientizare în creștere va scuti umanitatea de multă suferință viitoare și că, în locul ei, vom descoperi o lume a dragostei și legăturii pozitive, echilibrate cu natura.

“Un tratat de pace este măreţ, acum însă avem nevoie de pace” (Times Of Israel)

The Times of Israel a publicat noul meu articol “Un tratat de pace este măreţ, acum însă avem nevoie de pace

 

La 40 de ani de la tratatul de pace cu Egiptul și la 26 de ani de la tratatul de pace cu Iordania, Israelul a semnat un alt tratat de pace cu o țară arabă: Emiratele Arabe Unite (UAE). Spre deosebire de fostele două tratate, acest tratat pare pregătit să creeze o relație caldă cu o țară pregătită și dispusă să conducă relații diplomatice și comerciale complete și calde, cu ambasade, investiții în tehnologie și turism. Și în absența disputelor teritoriale și legate de refugiați, drumul pare pavat către implementarea cu succes a acordului.

Dar, pentru toate meritele unui tratat de pace, există o mare diferență între pace și un tratat de pace. Un tratat de pace va dura doar atât timp cât părțile au interesul să îl păstreze. Se bazează pe calcule înguste, care s-au acumulat între țări, suficient pentru a semna un accord, din care va beneficia de aceste interese. Dar, atunci când interesele nu vor mai exista, nimic nu va menține pacea.

Cuvântul ebraic pentru „pace” este shalom, din cuvântul shlemut (integralitate). Acest lucru este interesant, deoarece integralitatea nu implică lipsa urii, ci mai degrabă includerea ei sub guvernarea iubirii. Ne putem gândi în acest fel: nu putem dori nici măcar să ne unim cu cineva, înainte să simțim durerea despărțirii de acea persoană. La fel, pentru a construi iubirea cu cineva, trebuie să o dorim și nu putem ajunge să o dorim decât dacă simțim mai întâi că urâm persoana respectivă și dorim să scăpăm de ură, și să o transformăm în iubire.

Când se trezește pentru prima dată un sentiment pozitiv pentru cineva, încă nu este iubire; este încântare. Prin natură, încântarea este intensă, dar de moment. Dacă dorim să continuăm să simțim iubire după ce s-a stins farmecul, trebuie să lucrăm asupra ei și să ne ridicăm deasupra dezamăgirii și a altor sentimente negative care apar în noi spre persoana admirată anterior. Dacă vom reuși, acesta va fi începutul iubirii. De aici înainte, evoluția sau involuția iubirii va depinde de dorința noastră de a transcende stări recurente de ură și respingere, prin construirea unei iubiri mai puternice decât ura manifestată.

Se dovedește că intensitatea iubirii depinde de intensitatea urii care o precede. Când ați ajuns într-o stare în care ura dintre voi s-a expus la maxim și tot ați reușit să o acoperiţi cu iubire, atunci ați obținut o stare de shlemut, și anume integralitatea, pacea. Ai simțit cea mai intensă ură și totuși ai ales iubirea peste ea. De aici înainte, nimic nu poate divide pe cei care se îndrăgesc; au atins shalom, pacea.

Iar ceea ce este adevărat pentru oameni este la fel de adevărat și pentru națiuni. Tratatul de pace cu Emiratele Arabe Unite nu are motive să eșueze. Așa cum am spus mai devreme, avem interese economice comune și nu avem motive de dezacord. Însă pentru a obține o pace adevărată, solidă și de durată în Orientul Mijlociu, națiunile vecine vor trebui să se ridice peste ura uriaşă.

Știu că în final, pacea va câștiga. Toată creația se îndreaptă către o unitate crescândă, astfel încât în cele din urmă toate națiunile vor trebui să-și transcendă ostilitatea și să aleagă pacea. Singura întrebare este câți oameni nevinovați vor trebui să sufere până se va întâmpla asta.

Oamenii cred că pentru a face pace este nevoie de concesii. Nu cred asta. Dacă faceți concesii, vă veți aștepta mereu rândul pentru a prelua totul. Dar pacea, așa cum tocmai am spus, înseamnă integralitate, iar integralitatea înseamnă că fiecare persoană trebuie să se simtă pe deplin mulțumită. Acest lucru este posibil numai dacă toți oamenii simt că împărtășesc un obiectiv comun, care este mai mare decât ambițiile lor individuale: obiectivul unității.

În timp ce fiecare persoană rămâne în religia sau credința sa, oamenii vor dori să se unească peste aceste diferențe. Și la fel cum ura mai mare formează baza unei iubiri mai mari între oameni, o diviziune mai mare constituie baza pentru o mai mare unitate între națiuni. Atunci când națiunile își împlinesc integral obiectivul cel mai mare, ele învață să își pună în valoare atât perspectivele individuale, cât și capacitatea de a se uni cu alte perspective, pentru a crea un întreg comun. Atunci, și numai atunci va fi pace. Iar când se va întâmpla asta, cea mai puternică conexiune va fi cu cei care sunt în prezent cel mai mare dușman.

“Sfârşitul erei Egoului” (Medium)

Mediuma a publicat noul meu articol “The End of the Ego Era

Egoul a fost măreţ atât timp cât ne-a servit. Dorința de putere, cunoaștere și bogăție a determinat civilizația să inoveze, să creeze și să conteste propriile limite. Datorită ego-ului, acum trăim mai mult, ducem vieți mai ușoare și ne angajăm mult mai mult în realizarea viselor noastre decât în supraviețuire.

Însă acum, când natura a demonstrat cum poate fi umanitatea, putem să ne ridicăm deasupra egoului și să punem capăt erei lui. O putem păstra ca o amintire a ceea ce putem fi dacă nu suntem conștienți, dar în loc de ego, este timpul să ne deschidem către era grijii reciproce.

Dar în ultimele câteva decenii, ego-ul uman şi-a depăşit limitele. Nu mai funcționează în favoarea noastră; a devenit toxic și nociv. Astăzi ego-ul ne face intoleranți la alte păreri, exploatăm alți oameni și întreaga natură și ignorăm ruina pe care o lăsăm copiilor noștri. De fapt, în unele țări, chiar și copiii devin oarecum o raritate, deoarece oamenii consideră creșterea copilului ca o sarcină nesatisfăcătoare.

Prin astfel de tendințe nefirești și prin concentrarea excesivă pe sine, ego-ul distruge planeta pe care trăim, societatea în care trăim și chiar propriile noastre corpuri. Egoul, într-un cuvânt, ne omoară.

Astăzi, ego-ul le spune multor persoane să nu poarte măști de față și să lupte pentru libertatea lor de alegere. Dar în timpul unei pandemii globale, ce ar putea fi mai dezastruos pentru noi și pentru ceilalți, decât să nu respectăm cerința minimă de a evita contaminarea? Cu toate acestea, egoismul ne orbește prin faptul că riscă viețile noastre și viața celor dragi, în numele libertății false atunci când, de fapt, egoul este stăpânul iar noi suntem sclavii lui.

Sau, luați naționalismul, de exemplu, un tip clasic de egoism. Demonizează o altă țară sau națiune și ne convinge că dacă distrugem, sărăcim sau cucerim acest monstru, viața noastră va fi roz. Ne invită să lansăm o campanie împotriva perceputului nostru dusman și atunci când îi punem capăt, lăsându-ldevastat și sfâșiat, ne spune că am fost folosiți din nou de politicieni oportuniști și de magnaţi fără inimă. Așadar, sfârșim dărâmați, asupriţi și lipsiți de speranță. Dar în spatele ecranului, ego-ul uman este cel care derulează emisiunea, râzând în spatele nostru, al tuturor.

Este timpul să punem capăt erei ego-ului. Este timpul să vedem că dacă ridicăm capul și ne privim reciproc, în loc să ne ocupăm de dorințele noastre, vom descoperi că nu avem dușmani. Fiecare persoană care este diferită de mine îmi arată ceva pe care nu l-aș putea vedea niciodată singur. Ne arătăm reciproc frumusețe, ne învățăm idei noi și introducem noi moduri de a gândi, doar prin a fi diferiți. Diversitatea face ca lumea în care trăim să fie frumoasă și diversitatea este cea care o face să avanseze.

Nu trebuie distruse nici chiar cele mai extremiste păreri. Sunt extreme, deoarece extrema lor opusă există de asemenea și, împreună, ne permit să exprimăm binele din rău, să alegem unitatea peste separare, grija deasupra nepăsării și conexiunea peste înstrăinare. Dacă nu ar fi extremele, nu am fi capabili să ne dezvoltăm noi înșine.

De fapt, dacă încercăm să le anihilăm, acestea doar vor crește în profunzime și vor infesta întreaga noastră societate. Atunci este momentul în care devin periculoase, când nu le folosim pentru a cultiva unitatea, ci încercăm să le dezrădăcinăm prin forță.

Aceeași natură care conduce lumea în care trăim, creează cele mai bizare fenomene în umanitate. Și la fel cum nu greșește atunci când creează copaci, nu face greșeli atunci când creează oameni diferiți. Noi suntem cei care avem perspective greșite. Noi suntem cei care credem că o părere este bună, atât timp cât este a mea și nu putem vedea că, în natură, nimic nu este uniform, diversitatea guvernează și, datorită acesteia, putem prospera. Dacă natura ar face umanitatea uniformă, nu am ști că trebuie să ne schimbăm și am continua să ne ducem stilul de viață nesustenabil, până la sfârșitul nostru trist.

Însă acum, când natura a demonstrat cum poate fi umanitatea, putem să ne ridicăm deasupra egoului și să punem capăt erei lui. O putem păstra ca o amintire a ceea ce putem fi dacă nu suntem conștienți, dar în loc de ego, este timpul să ne deschidem către era grijii reciproce.

Declinul imperiului egoismului

Nu înțelegem unde este libertatea noastră de alegere sau cum să o realizăm și să o punem în aplicare pentru a nu face rău altor oameni, pentru că toți suntem conectați. Priviţi la agitația din America de azi, este un adevărat război civil. Există demonstrații și în Israel și aceleași lucruri se vor întâmpla din ce în ce mai mult în întreaga lume, deoarece situația se va înrăutăţi.

Lumea își pierde legăturile egoiste prin care era legată: tu îmi dai și eu să-ți dau, marfă-bani-marfă-bani. Acesta a fost un sistem în care am trăit mii de ani, până când am stors complet sucul din el. În anii 50 ai secolului trecut, acest sistem a ajuns la vârful său, apoi a început să decadă. Acest lucru a fost inevitabil, deoarece altfel nu am ajunge niciodată la corectarea spirituală.

Și, prin urmare, astăzi ne regăsim într-o lume care dezvăluie astfel de probleme care nu-i vor permite să revină la starea anterioară. Mințile financiare și guvernamentale încearcă să-și dea seama cum să mențină sistemele existente, în care era un echilibru între cât de mult investește o persoană și cât poate obține sau cumpăra.

Acest sistem egoist era relativ echilibrat și toată lumea înțelegea că aceasta este viața. Dintr-o dată, s-a prăbuşit într-o clipă. Nimeni nu știe să-l remedieze sau ce se va întâmpla cu noi în viitor. Ne aflăm într-o situație în care fostul mecanism a încetat să funcționeze. Egoismul, forța motrice, ne-a ținut în confruntarea cu ceilalți tot timpul, a stabilit cât de mult va da fiecare, cât va primi, și ne-a legat prin relații egoiste.

Dar această conexiune nu mai funcționează. Ce ne va reglementa relațiile? Am creat o armată, poliție, un sistem de învățământ, cultură și sisteme financiare. Egoismul nostru ne-a împins să construim o societate egoistă, care brusc, a încetat să funcționeze. Aceasta este o criză care nu este asemănătoare cu nicio altă criză anterioară din istorie.

Ni s-a părut că am obținut o organizare excelentă a societății umane, care corespunde naturii noastre egoiste. Am avut ocazia să călătorim, să vedem lumea și să ne înțelegem pentru că fiecare a fost condus de o singură dorință – să câștigăm mai mult. Dar, ce ne lipsește? Există un singur lucru care ne lipsește: că prin aceasta, nu punem în aplicare scopul creației.

Și uite ce s-a întâmplat, uite modul în care Creatorul ne-a stricat toate planurile pentru o viață bună, cu ajutorul coronavirusului. Acum am descoperit că toate pregătirile noastre pentru o viață bună nu ne ajută, niciun singur sistem egoist nu funcționează. Deci, ce poți face? Singura modalitate este să treci de la un sistem egoist la unul altruist.

Până la urmă, de ce nu putem trece la un alt sistem și mai egoist, dacă cel anterior a încetat să funcționeze? Dar ideea este că există un program superior care ne conduce. De la nivelul nostru, nu suntem capabili să-l apreciem, dar Cabaliștii explică cum să-l folosim. Dacă îl acceptăm, atunci vom putea avansa, iar dacă nu, atunci vom rămâne la faza anterioară, până când acest program ne va obliga să mergem mai departe.

La sfârșitul corectării, sistemul va funcționa din ambele părți: atât din partea egoismului mare, cât și din partea marii dăruiri. Aceste două forțe vor acționa unul împotriva celuilalt, iar ființa creată, aflată la mijloc între ele, le va folosi pe amândouă într-o formă integrală, armonioasă și perfectă.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 7/28/20, Scrierile lui Baal HaSulam, „Libertatea”

 

Legile pe care urmează să le dezvăluim

Întrebare: În ultimele câteva sute de ani, am descoperit peste 200 de legi fizice. În plus, există și legi sociale pe care ni le-am inventat noi înșine: etică, legi civile și chiar legi și tradiții religioase.

Putem presupune că motivul pentru toate crizele și suferințele noastre constă în faptul că am inventat în mod artificial aceste legi?

 Răspuns: Da, sunt absolut de acord.

 Întrebare: Ce înseamnă să respectăm legile naturii?

 Răspuns: Din păcate, nu respectăm legile naturii, ci egoismul nostru, care ne pune împotriva naturii și face totul pentru a ne asigura că o distrugem.

 Întrebare: Deci, încă nutrebuie să descoperim legi sociale?

 Răspuns: Desigur. Acestea sunt legi ale unei societăți integrale în care suntem un singur întreg ca toată natura.

Nu ne despărțim de natură, nu o împărțim în neînsuflețită, vegetativă, animată și umană. O considerăm un singur sistem global care există și se dezvoltă în sine în interconectarea absolută a tuturor părților sale. Și cel mai important, legea de bază a acestei naturi este iubirea.

A iubi înseamnă a ține cont de toată lumea și de toate, de a avea o atitudine amabilă față de toată lumea și de a realiza cât de mult tot ceea ce determină starea mea următoare va fi bun pentru alții. Privesc natura ca un sistem integral și o îngrijesc pentru a fi în cea mai bună condiție posibilă.

Din „Post-Coronavirus Era” din KabTV din 5/7/20

Inundați de informații false

Întrebare: Pe ecranele din Uniunea Sovietică nu apărea violența, dar nu aș spune că oamenii de acolo erau mai puțin violenți. De ce?

Răspuns: Nu cred că într-o societate ca aceea din Uniunea Sovietică, presa, cinematograful și teatrul au avut o influență semnificativă asupra oamenilor. Înțelegeau cu toții că era o diferență uriașă între viață și ceea ce partidul și guvernul le servea. Prin urmare, nu acceptau toate aceste informații.

Comentariu: Și cu toate acestea, conform studiilor psihologice, toată mass-media influențează psihicul uman. Acolo vedeam că totul este bine.

Răspunsul meu: Exista o cortină de fier între individ și media. Tot ce apărea la radio și televizor trecea mai înainte printr-un filtru strict iar oamenii înțelegeau că erau alimentați cu informații și știau ce să ar trebui să preia din ele. Poate doar un grăunte de informație.

Acum suntem inundați de un torent uriaș de informații diverse. Totul este supraevaluat, cumpărat excesiv și distorsionat. Nici nu avem idee cât de mult. Ne este clar că tot ce vedem la TV, ascultăm la radio și așa mai departe, este doar informație distorsionată transmisă de tot felul de părți interesate.

Dar, deoarece informațiile sunt atât de variate și nu vin din aceeași sursă guvernamentală, de partid, așa cum era în Uniunea Sovietică, ne este greu să le analizăm. Așa că suntem influențați de ele, de voie, de nevoie. Alegem unul dintre numeroasele gânduri, chiar dacă și acesta este incorect.

Din emisiunea KabTV “Era post-coronavirus” 4/30/20

 

Gestionarea stresului, partea 1

Stresul este o pierdere a orientarii în lumea modernă

Observație: Stresul este mobilizarea resurselor organismului, o stare de tensiune crescută, ca reacție de protecție la diverși factori adversi. Fiziologul Hans Selye a fost unul dintre primii care au introdus termenul de „stres” doar inainte cu 70 de ani. Se pare că înainte de asta, fie oamenii nu au avut stres, fie pur și simplu nu știau ce este.

Comentariul meu: Pe atunci, oamenii nu erau suficient de dezvoltați pentru a se simți stresați.

Întrebare: În psihologie, stresul include conceptele de anxietate, conflict, o amenințare pentru propriul „eu.” Cum ați defini stresul din punctul de vedere al Kabbalei?

Răspuns: Stresul este un sentiment de tensiune interioară mare datorită pierderii orientării clare.

Întrebare: Într-adevăr, pierderea orientării este exact ceea ce se întâmplă astăzi. Dacă ne-am întoarce la istorie, oamenii au suferit stres în urmă cu 1.000 până la 5.000 de ani?

Răspuns: Nu, oamenii nu s-au simțit stresați. Au avut preferințe ușor diferite în viață. Au înțeles ce s-ar putea întâmpla: moarte, înfometare, suferință de frig sau alți factori.

Acestea erau probleme foarte simple, corporale, cu un nivel de percepție complet diferit. Oamenii nu au considerat că lucrurile care ni se par groaznice astăzi sunt ceva ieșit din comun, chiar și atunci când au fost conduși la execuție sau arși pe rug.

Observație: Dupa ințelegerea mea, stresul este o stare în care vreau să primesc ceva de mult timp, dar nu pot. Acest lucru provoacă deja disconfort și disonanță puternică.

Comentariul meu: Da, acesta este, de asemenea, stres, dar de alt tip, nu imediat, dar prelungit.

Observație: Cauza stresului poate fi orice situație conflictuală, sau nemulțumire cu aspectul dvs., viața de rutină sau boli cronice de lungă durată, etc.

Comentariul meu: Motivele pot fi foarte diverse atunci când ceea ce este dorit și ceea ce este real nu se potrivesc.

Din emisiunea KabTV  „Abilități de management” 25/06/20

“Nu există negru fără alb” (Medium)

Medium a publicat noul meu articol “Nu există negru fără alb

Când societatea se destramă, nu este din cauză că o parte este greșită și cealaltă parte este corectă, ci pentru că niciuna nu vrea să se unească. Din fire, dorim ca orice lucru care nu ne place să dispară. Dacă gândești diferit de mine, te vreau afară din viața mea și, de preferință, din existență. Aceasta este gândirea firească a fiecărei persoane, în diverse măsuri. Dar natura nu ne-a înzestrat doar cu această natură; ne-a oferit și capacitatea de a gândi și de a alege.

Când vom afla că viețile noastre, sensul lor și continuitatea lor depind de stăruința celor pe care îi urâm, vom aprecia realitatea care a creat totul și vom putea construi iubirea pentru integralitate, deasupra urii pentru partea respectivă. Abia atunci va fi pace și fericire.

Natura ne-a înzestrat cu capacitatea de a observa și de a învăța că nimic nu există decât dacă opusul său îi susține existența. Planeta Pământ, de exemplu, este păstrată pe orbită datorită echilibrului dintre atracția gravitațională a Soarelui către el și forța centrifugă care o îndepărtează de ea. La fel, viața noastră se învârte în jurul orelor de întuneric și lumină, iar viziunea noastră se bazează pe intervalul dintre a vedea toate culorile la un loc, a crea culoarea albă și fără culori deloc, a crea culoarea neagră. Căldură și frig, foame și saţietate, atracție și respingere, iubire și ură, toate acestea sunt opuse, care ne fac viața ceea ce este.

Opusele vieții noastre nu neagă și nu se resping unele pe altele; ele se activează și se completează reciproc! Dacă doar ne-am putea da seama că așa este în toată realitatea și așa cum este cu noi, așa este și cu semenii noștri, imaginați-vă ce lume incluzivă și primitoare am avea. Imaginați-vă ce bogăție am putea experimenta dacă am putea îmbrățișa diversitatea culorilor, raselor, credințelor, preferinţelor, perspectivelor și a tot ceea ce ne face diferiți, dar totuși complementari.

Imaginați-vă și ce lume plictisitoare și letargică am avea, dacă toată lumea ar fi la fel. Nu ne-am dezvolta gândirea, deoarece nu am avea nevoie să articulăm un punct de vedere. Nu am dezvolta imaginația, deoarece nimic nu ne-ar stimula sau intriga. Ne-am pierde creativitatea, vitalitatea și starea de viață. De fapt, datorăm chiar ura noastră acerbă și încântarea de a ne dedica în îndreptăţirea de sine, faptului că există oameni diferiți de noi. Ce am face dacă acestea nu ar exista?

Concluzia este că trebuie să privim dincolo de diferențe și să vedem integralitatea care le generează și că diferențele mențin integralitatea. Când vom afla că viețile noastre, sensul lor și continuitatea lor depind de stăruința celor pe care îi urâm, vom pune în valoare realitatea care a creat totul și vom putea construi iubire pentru integralitate, deasupra urii pentru partea respectivă. Abia atunci va fi pace și fericire.

New Life 1160 – Legea perfectă

New Life 1160 – Legea perfectă

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Nitzah Mazoz

Legea perfectă a naturii ne conectează într-un singur sistem. În timp ce ego-ul uman ne separă, forța opusă în natură se bazează pe principiile „îți vei iubi prietenul ca pe tine însuți” și „dragostea acoperă toate fărădelegile” ne unește. Întregul nostru viitor bun depinde de gradul în care ne identificăm cu această forță a iubirii. Pentru a atinge unitatea și iubirea reciprocă, avem nevoie de un nou sistem de învățământ bazat pe înțelepciunea Cabalei. Ea ne învață principiile fundamentale conform cărora natura operează și cum să conectăm mai sus diferențele. Unitatea peste diferențe va aduce o putere inteligentă și emoțională nelimitată, fericire și perpetuitate pentru întreaga umanitate.

Din „Viața nouă 1160 – Legea perfectă” a lui KabTV, 19/09/19

 VideoPlay Now | Download    AudioPlay Now | Download