Category Archives: Criza, globalizare

Familia şi responsabilitatea socială

Întrebare: Să presupunem că un tânăr vrea să întemeieze o familie. Este necesar să i se atragă atenţia la faptul că atunci când alege un partener ar trebui să fie ghidat nu de atracţia sexuală, ci de responsabilitatea socială generală?

Răspuns: Mai întâi, nu aş asocia satisfacţia sexuală cu famlia; sunt două lucruri complet diferite. Avem încă o atitudine greşită faţă de asta, care în final aduce mari probleme şi nu funcţionează în societate.

Vedem că hrana, sexul şi famlia, trei categorii complet diferite ale dorinţelor din om, nu sunt legate unele de altele. Să nu confundăm una cu alta. Iubirea este iubire, sexul este sex, hrana este hrană şi familia este familie. Nu depind una de alta și nici de bogăţie, putere sau cunoaştere.

Omul care vrea să avanseze, trebuie să înţeleagă că familia este o parte naturală a societăţii.

Procedând de aici, el trebui să ştie cum să obţină armonie între membrii familiei sale şi cu lumea din afară, pentru a fi o celulă integrală, coerentă, iar apoi se vor simţii bine.

Din emisiunea de pe Kab TV „Ultima generaţie” din 20.08.2018

Pământul: ultimii ani de viaţă

Remarca: Oamenii de ştiinţă americani şi englezi au depus un raport oficial către Academia Naţională a Ştiinţelor din Statele Unite, despre faptul că Pământul va deveni nepotrivit pentru a susţine viaţa până în 2200-2400, indiferent de scăderea estimată în creşterea populaţiei până în 2100.

Experţii indica spre pericolul schimbărilor climatice, de neevitat din cauza creşterii consumului de energie, care va continua chiar și cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă. În plus, mai sunt şi alte riscuri globale. (Kathmandu Tribune) Urmând aceeaşi direcţie, Stephen Hawking, a sugerat recent căutarea unei noi case, în spaţiu, pentru umanitate. (NBC News)

Comentariul meu: Problema este că asemenea proiecte nu sunt reale. Oamenii sunt legaţi fără posibilitatea de scăpare de această planetă printr-un „cordon ombilical”. Suntem un singur întreg, suntem împletiţi cu ea printr-un număr infinit de fire şi nu putem funcţiona fără ea.

Însă să spunem, de exemplu, că ne mutăm pe Marte. Ce se va întâmpla apoi? O vom polua sau îi vom stoarce toate resursele, la fel cum am făcut şi cu Pământul. Şi pe lângă asta, ne vom confrunta cu probleme personale și sociale, pentru că prin schimbarea locului de reședință, noi nu ne-am schimbat natura. Deci, ce vom face? Vom rătăci de pe o planetă pe alta, pentru a scăpa de noi înşine? Nu va ajuta.

Noi aducem în jurul nostru moartea, deoarece asta este natura noastră. „Moartea” este egoismul care vrea să devoreze totul. Se bucură că distruge tot ce este împrejur. Noi nu vom supravieţui pe nicio planetă. Până la urmă, noi nu ştim cum să luăm în considerare natura globală şi legile sale de bază.

Luăm în considerare numai ceea ce este benefic şi convenient pentru noi. Chiar această atitudine este foarte distructivă pentru Pământ, deoarece otrăveşte sistemul planetar comun.

De fapt, încărcătura negativă a egoismului este cea care scutură noosfera. Dezechilibrul crescător din societate, dintre oameni, compromite echilibrul din tot. Ce ne pregăteşte viitorul? În cel mai rău caz, după ce vom trece prin cele mai grele suferinţe – până la iarna nucleară şi alte „delicii” anti-utopice” – noi vom realiza într-un final nevoia de a scăpa de egoism.

Oamenii, într-un final, se vor ridica deasupra naturii lor egoiste şi vor corecta acest Pământ, încetând să-l mai polueze şi să-l mai ruineze în tot felul de moduri. Până la urmă, Pământul are un potenţial de regenerare enorm. Se poate reface dacă oamenii încetează să-i mai facă rău și dacă acceptă legile naturii care stabilesc interacţiunea, armonia şi homeostaza.

Cu alte cuvinte, ridicându-ne deasupra egoismului, vom fi ca și cum ar fi pe o altă planetă, care vindecă rănile şi care se poartă faţă de noi cu bunătate. Apoi nu va trebui să mai plecăm nicăieri. Vom descoperi că, dacă renunţăm la iubirea de sine, totul va servi pentru prosperitatea noastră. Şi mai rămâne numai o singură întrebare: De ce să nu o facem chiar acum?

De pe KabTV „Ştiri cu Michael Laitman” 1/23/18

 

Exilul egiptean al secolului 21

De ce a fost benefic pentru Faraon să-l crească pe Moise în casa lui? Numai gândiţi-vă, cât de mult a câştigat lumea de la evrei? Lumea datorează întreaga lor dezvoltare evreilor, deoarece Lumina superioară este transmisă prin ei, prin calitatea Bina la Malchut, aducându-i totul: începutul tuturor religiilor, credinţelor şi a cunoaşterii.

Chiar şi dorinţele corporale pentru hrana, sex şi familie s-au dezvoltat, deoarece Lumina străluceşte de sus asupra lor în plus de nivelul animal. Iar asta este numai deoarece este o intenţie de dăruire, reprezentată de Israel. Prin urmare, mai multă Lumină continuă să vină și să dezvolte dorințele. Şi dorinţa în sine nu se dezvoltă, este moartă ca ţărâna.

Singurul motiv pentru care o dorinţă se dezvoltă, este ca ea să ajungă la următorul grad. Şi dacă toate etapele au fost deja atinse: inanimat, vegetal, animal şi uman, apoi următoarea dezvoltare poate veni numai de sus, prin Israel.

Acest lucru poate fi văzut prin deplasarea pe care poporul evreu a experimentat-o în Europa, atunci când au fost exilaţi de la o ţară la alta. Dacă nu ar fi fost acest grup mic în lumea noastră, care este oarecum conectat la Lumina superioară, atunci lumea nu s-ar fi dezvoltat. De ce ar fi făcut-o? Întreaga dezvoltare este făcută de dragul atingerii dăruirii, adeziunii şi al finalului corecţiei.

Şi dacă nu este un asemenea grup şi nicio conexiune dintre Lumina superioară şi Malchut, atunci Malchut nu se dezvolta. Aşadar, lumea învinuie evreii pentru toate problemele lor. Evreii sunt cei care au provocat dezvoltarea lumii, care acum a ajuns la capăt de drum. Lumea este în faţa unui zid, criza globală care se derulează, iar evreii evident că vor fi învinuiţi pentru asta.

Evreii sunt uluiţi de aceste acuzaţii, deoarece ei au oferit lumii atât de mult, atât de multe invenţii noi. Însă asta este o interpretare greşită a rolului nostru, deoarece noi suntem meniţi pentru ceva complet diferit.

Este similar cu povestea exilului din Egipt. La început evreii au adus foarte multe beneficii Egiptului, apoi viaţa s-a înrăutăţit. Aceste părți ale Binei ar trebui să înceapă creşterea de la Malchut și să o ridice la nivelul următor al dezvoltării. Este ca o mamă care este gata să dea naştere, însă nu poate să o facă. Vă puteţi imagina ce s-ar întâmpla cu acest copil?

Din prima parte a lecţiei zilnice de Cabala 3/11/18, lecţie pe subiectul: „Pregătire pentru Pesach”, partea 1

 

Vaca lui Bill Gates

La știri (Business Insider): „Bill Gates a acordat fonduri pentru cercetare genetică pentru a creea vaca perfectă – care va produce mai mult lapte și care va putea să reziste la temperaturi dincolo de cele la care rezistă o vacă obișnuită.

Comentariul meu: Cred că problema nu constă în cât lapte este produs, ci cum este distribuit și vândut. De exemplu, Israel este prima țară din lume la producția de lapte, dar laptele în Israel nu este ieftin pentru că piața este pe deplin reglementată.

Sunt multe obstacole în vânzarea laptelui, printre care descărcarea, taxele vamale, monopoluri și așa mai departe. Acestea subminează orice efort al „binefăcătorilor”. Din cauza relațiilor corupte, umanitatea nu este capabilă să aibă grijă de nimic folositor și cu adevărat eficient pentru cei nevoiași.

Au fost făcute încercări, dar interesul personal ruinează totul. Acesta este motivul pentru care, chiar dacă, la un moment dat, super vacile vor produce de patru ori mai mult lapte, acesta nu va ajunge la destinatarii săi africani sau asiatici. Ca o ultimă soluție, va fi aruncat, pentru a nu coborâ prețul de pe piață.

Înainte de a investi în acest tip de proiecte, trebuie să investim în conexiunea umanității. Fără aceasta, intențiile noastre bune sunt lipsite de putere.

Nu este util să inventezi ceva nou, dacă nu sunt create mai întâi condițiile necesare pentru acesta. Doar prin păstrarea excesului din produs, care ajunge la gunoi, am putea asigura hrană pentru un număr mare din cei care sunt flămânzi. Însă, cu relațiile noastre economice și sociale acest lucru nu este realist.

Așadar, problema nu este la producție, ci la oameni. Mai precis, în disocierea și nepăsarea lor față de ceilalți. Dar, unindu-ne, vom înțelege cum să folosim resursele în mod corect, resurse care acum sunt din abundență. Dacă umanitatea devine o familie, va găsi modalități reale să distribuie produse și apoi va fi posibil să ne gândim și la producție. Până atunci, laptele, ca orice altceva, va dispărea în sacul fără fund al egoismului nostru.

Ieșim din Egipt în fiecare zi

Înainte de orice altceva, este necesar să ne conectăm cu Creatorul și atunci să încercăm să percepem toate obstacolele prin acest punct de conexiune, astfel încât acestea să fie folosite pentru a intensifica conexiunea cu Creatorul, în loc să ne ducă mai adânc în problemele noastre zilnice.

Trebuie să-mi las fricile și grijile și să ader la „Nu e nimic în afară de El”. Mă conectez la Creator, la această singură realitate existentă, ca la un singur punct, ca la începutul Creației.

„Iată că, înainte ca emanațiile să fie emanate și creaturile să fie create, Lumina simplă Superioară a umplut întreaga existență. Și nu era niciun gol, cum ar fi o atmosferă goală, o cavitate sau o groapă, ci totul era umplut cu Lumina simplă, nemărginită.”

Și atunci, în această Lumină, s-a solidificat un punct negru, opus Luminii, prin dorința lui de a primi.

Dar el s-a anulat complet în fața Luminii și eu vreau să fac exact la fel! Și după ce obțin alipirea cu Lumina în acest singur punct, cu alte cuvinte, în tot ceea ce mi se întâmplă eu Îl văd doar pe Creator, voi fi capabil să încep să-mi deschid mintea, inima, gândurile și dorințele în măsura în care sunt capabil să le raportez la Creator.

Eu nu am nimic; eu rămân un singur punct. Nu-mi aparține nicio senzație, toate îmi sunt trimise de Creator, astfel ca eu să ader la El și mai mult. Atunci, punctul meu de adeziune va începe să se extindă peste toate tulburările și gradul meu de conexiune cu Creatorul va crește. Rezultă că nu sunt deloc obstacole. Ele sunt, mai degrabă, „ajutor împotriva Lui”, fiindcă, pentru mine, acest punct este opus Creatorului, dar el mă ajută să-mi întăresc puterea adeziunii noastre.

Nu sunt totdeauna capabil să raportez totul la Creator, chiar dacă înțeleg că așa ar trebui să fie. Se pot ridica astfel de frici și de probleme că sunt incapabil să-mi mențin alipirea cu Creatorul. Semnul alipirii e bucuria datorată faptului că nu e nimic în afară de El, Cel care e bun și face bine. Când sunt în adeziune cu El, mă simt complet și perfect, fiindcă oricine este în adeziune cu perfecțiunea este, de asemenea, perfect.

Dacă, însă, nu este nicio bucurie, înseamnă că sunt în exil și nu în adeziune cu „Nu e nimic în afară de El”.

Stau la lucru și mă simt în exil, pierzându-mi inutil timpul. Vine cineva cu toate aceste sarcini și eu trebuie să-mi irosesc toată viața cu ele. Nu există nicio ieșire; trebuie să continui, dar cu intenția constantă că pe timpul acestei activități eu sunt conectat la Creator și mă anulez în fața Lui. Și asta tocmai datorită serviciului meu și a tuturor problemelor, a așa numitei „lumi iluzorii”, tocmai așa am posibilitatea de a-mi consolida conexiunea.

Și dacă ajung la alipire, atunci încetez să mai experimentez această lume, ea dispare. În loc să se separe, ea devine unită și, în loc să ascundă ecranul, ea revelează ecranul.

Schimb exilul cu eliberarea, numai prin a aduce totul la Creator și asta este de ajuns. Întreaga diferență între Egipt și Israel este că exact aceeași dorință, care a fost revelată în Egipt, își schimbă intenția în dăruire, după trecerea prin deșert și intrarea în țara lui Israel. De aceea, noi trebuie să ne vedem în fiecare zi ieșind din Egipt.

Fiecare zi trebuie să fie dedicată obținerii adeziunii cu Creatorul; așa revelez că sunt în exil. De aceea, trebuie să muncesc în fiecare zi la alipirea cu Creatorul, peste toate distragerile și să schimb înclinația mea rea, în una bună, să schimb îngerul morții, în îngerul vieții.

Din partea întâi a Lecției zilnice de Cabala 7/03/2018 – Scrierile lui Rabaș – „O rugăciune adevărată este peste o lipsă”

Să ne conectăm prin diferențele dintre noi

Succesul depinde de conexiunea omului la grup, deoarece mediul ne alimentează cu multe discernăminte interioare pe care nu mai trebuie să le experimentăm noi înșine. Asta datorită faptului că fiecare din noi îi include pe ceilalți în sine și, dacă eu sunt conectat la zece prieteni, absorb toate stările personale ale fiecărui prieten. Așa avansez.

Conexiunea noastră nu ne salvează numai timp dar, fără ea, nu am să obțin niciodată nașterea spirituală. Pornind de la o picătură de spermă, dezvoltarea corpului trece prin multiplicarea celulelor și a conexiunilor dintre ele. Numim asta creștere. Totul depinde de conexiunea dintre noi.

Este bine că noi toți suntem diferiți, percepem, înțelegem și reacționăm diferit. Asta ne dă oportunitatea să fim incluși unii în alții peste toate diferențele, formând un vas integral – dorința comună, organizată într-un mod complex, multilateral, gata să primească Lumina Superioară. Până la urmă, revelarea Creatorului nu poate apare într-o dorință individuală: este prea primitivă, unidimensională și plată.

De aceea, conectăm împreună multe calități opuse, diferite. Din această diversitate de conexiuni și calități interconectate (care își doresc să își păstreze unicitatea, dar și să se conecteze, în ciuda diferențelor dintre ele), noi creăm un vas spiritual complex, vrednic de revelarea Creatorului.

De aceea, este atât de important să ne conectăm unii cu alții; această conexiune este cea care contruiește un vas spiritual (kli). Creatorul, Lumina Superioară, umple întreg spațiul. Problema este cum să devenim similari cu Creatorul din dorința noastră egoistă și cum să o acceptăm în funcție de similitudinea calităților noastre.

Aceasta este obținută exact prin multitudinea de calități contradictorii care, în ciuda tuturor diferențelor, sunt conectate una cu alta într-un singur scop: revelarea Creatorului în interiorul conexiunii noastre. Conexiunea noastră unul cu altul este numită „Creator” (Bore), ceea ce înseamnă  „vino și vezi”, (Bo -Re).

De aceea, trebuie să evaluăm pregătirea pe care Natura a creat-o, adică spargerea sufletului comun și posibilitatea unirii dorințelor diferite de dragul unui singur scop: revelarea Creatorului. Unitatea noastră ne permite să creăm forma de conexiune care va fi numită Creator.

Din partea întâi a Lecției zilnice de Cabala din 18/03/2018 – Scrierile lui Rabaș – Eseuri, vol 2, Art 19 „Vino la Faraon”

Egalitatea în Spiritualitate

Întrebare: Una din cele mai importante legi ale atelierului este egalitatea: „În cerc nu există participanți mai importanți sau mai puțin importanți”. Cum pot fi cu toții egali?

Răspuns: În relația de unitate, cu toții sunt egali. Unul de sus și cu unul de jos nu se pot uni. Ei trebuie să fie la același nivel.

În Spiritualitate, conexiunea este posibilă numai în funcție de existența similitudinii: tu față de mine și eu față de tine. La un moment dat, eu față de tine, prin urmare, sunt mai sus decât tine și tu mai jos. Altă dată, tu față de mine, prin urmare, ești mai sus și eu mai jos. Ca rezultat, suntem egali.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 22/10/2017

Lupta pentru libertate

Cea mai periculoasă stare nu este nici urcarea nici coborârea ci, indiferența. Nu avem puterea să ieșim din ea nici în sus, nici în jos. Este considerată moarte. Într-o coborâre, un om trăiește numeroase probleme, influențe negative, gânduri străine, dar este viu, nu este mort. Moartea este indiferența.

Creatorul spune „Vino la Faraon”. Adică, El ne invită să aflăm cât de opuși suntem față de Forța Superioară, de Lumea Spirituală, de dăruire și de iubire. Vom avea după aceea unelte pentru muncă: Lumina va fi revelată pe fundalul întunericului.

Altfel, nu putem nici să discernem, nici să o simțim. De aceea, exilul în Egipt a fost necesar, el a revelat opoziția noastră completă față de Creator, fiindcă Faraonul este partea opusă (spatele) Creatorului. Când un om descoperă toată existența acestei opoziții, este gata să iasă din Egipt.

Problema noastră nu este nici Lumina, nici întunericul, ci amurgul gri, indiferența. Nimic nu poate fi făcut acolo. Dacă sunt prizonier și mă simt întemnițat, atunci fac orice efort ca să scap. Dar, dacă nu mă simt înlănțuit, închis, rupt de viața reală, atunci sunt gata să rămân pentru totdeauna în celula aceea. Nu există o stare mai rea. Aceasta este adevărata închisoare și numai mediul îl poate ajuta pe omul acela.

O stare bună sau una rea, amândouă conduc la avansare. Dar starea de indiferență este absolut statică și ne ia 90% din timpul nostru. Ne înghite viața, lăsându-ne fără nicio speranță de obținere a scopului Creației. De aceea, trebuie să luptăm împotriva acestei stări. Aceasta este aria noastră de alegere liberă, jumătatea treimii de Tiferet, în care nici Forțele de Sus , nici Forțele de jos nu acționează asupra noastră – suntem în mijloc, între ele și nu putem scăpa nicăieri. Aceasta este adevărata închisoare.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala din 18 /01/ 2018 – Topic: „De la obstrucționări la urcări”

Ce este trădarea?

Întrebare de pe Facebook: Am fost trădat de multe ori în viaţa mea. Ştiu ce este, dar totuşi vreau să întreb, ce este trădarea?

Răspuns: Şi eu am simţit deseori o schimbare în atitudinea faţă de mine, care poate fi numită trădare.

Însă, de când am început să studiez Înţelepciunea Cabala, am acceptat-o tot timpul ca fiind complet naturală, fără nicio dramă interioară, fără furie sau să bombăn, fără dorinţa de răzbunare, deoarece în primul rând acesta este modul în care este manifestată natura umană.

În al doilea rând, acest lucru nu-ţi revelează persoana care te-a trădat, ci este Creatorul care îţi arată cât de mult atitudinea ta nu a fost una perfectă, departe de dragostea totală, de loialitate şi de interacţiunea completă cu ceilalţi. Deci resentimentele şi nemulţumirile tale nu-şi au locul.

Din contră, trebuie să înţelegi că dacă vrei să obţii în relaţia cu ceilalţi devotamentul absolut, atunci tu trebuie să te ridici pe gradele spirituale, la o stare unde egoul tău va fi în totalitate subordonat legii frăţiei şi a iubirii. Acesta este un grad înalt, însă care poate fi obţinut.

Numai în măsura în care te ridici la un grad de lucru împreună cu un prieten, vei putea să ai încredere în el, ca în tine însuţi.

Iar acolo nu este loc pentru trădare, deoarece în timpul unei urcări pătrunzi într-o zonă unde eşti protejat de Lumina Superioară. O energie superioară te iluminează, aşa încât să nu poţi să faci nimic nepotrivit, pentru că te afli sub influenţa ei.

De pe KabTV “Ştiri cu Michael Laitman” 2/1/17

Cum să mă ridic deasupra timpului

Întrebare: Cum să mă ridic deasupra timpului?

Răspuns: Pentru a te ridica deasupra timpului trebuie să-ți spui că nu ai următorul moment – totul este clipa de acum. Ar trebui să trăiești astfel, există doar cel de acum. În fiecare moment, nu te transferi în următorul, ci în acest moment, începi și termini ca și cum viața se va termina cu adevărat.

Apoi, simți dintr-o dată că același moment începe să se extindă și există în el o mulțime de acțiuni, de gânduri și de fapte, dar timpul a dispărut.

Până la urmă, timpul nici nu există, este doar un sentiment subiectiv.

Întrebare: Atunci, ce este viitorul?

Răspuns: Viitorul nu are nicio legătură cu timpul. Viitorul este ceea ce se întâmplă după acțiunea pe care o fac acum. Este o dimensiune diferită în care axa timpului nu există. La urma urmei, axa timpului presupune că indiferent dacă eu exist sau nu, indiferent dacă fac sau nu ceva, timpul trece independent de mine.

Înțelepciunea Cabala spune însă că nu aceasta este situația. Afirmă că trebuie să renunți la o astfel de atitudine față de viață și să decizi că doar tu îți creezi propriile stări. Dacă nu le creezi, timpul nu se mișcă, nimic nu trece de la sine de la un moment la următorul. Dacă ai făcut ceva în această clipă, atunci se numește „moment” și fiecare moment ulterior se desfășoară în acest mod.

După Cabala, noi trăim într-o lume considerată imaginară, iluzorie. Principala minciună în care trăim este că existăm în timp.

De aceea, Einstein a făcut într-adevăr revoluție afirmând că timpul este un concept subiectiv, cu nimic absolut în el, care s-ar întâmpla cu sau fără om.

Timpul este o senzație interioară a omului. Dacă ne ridicăm peste egoismul nostru, atunci nu există timp.

Dintr-o discuție cu subiectul „Timp” din 5/02/2018

Pagina 3 din 10612345...Ultima »