Category Archives: Diseminare

Gestionarea stresului, partea 4

Întrebare: Există diferite tipuri de stres. De exemplu, stresul profesional este asociat cu conflictele la locul de muncă. Stresul marital apare în jurul problemelor din familie. Stresul emoțional poate fi cauzat de un fel de experiență intensă. Stresul fiziologic provine din traume sau boli, iar stresul psihologic din nemulțumirea cu sine sau din relațiile cu ceilalți oameni. Stresul informațional este cauzat de supraîncărcarea informațională iar stresul de mediu din condiții de viață nefavorabile.

Poate o condiție să provoace stres atunci când o persoană caută sensul vieții și nu-l găsește?

Răspuns: Desigur. La urma urmei, stresul este un sentiment de indecizie, incapacitatea de a conecta dorința cu ceea ce se poate atinge. Orice lucru mic poate fi stresant. Dacă de exemplu, deschid un sertar și nu-mi găsesc ochelarii acolo, atunci asta îmi provoacă deja stres.

Stresul este neconcordanța dintre ceea ce se dorește și ceea ce se realizează. Bineînțeles, viața de astăzi constă doar în stres.

Întrebare: Se pare că natura ne-a pus într-o realitate în care există întotdeauna presiune asupra dorinței. Dacă îți imaginezi că ești un fel de dorință de a primi, de a fi umplut, de a te bucura, atunci satisfacția este obținută extrem de rar, deoarece dorințele cresc în mod constant și devine din ce în ce mai dificil să le umpli. Unde duc toate acestea?

Răspuns: La realizarea modului în care ieșim din această stare, de ce depinde, la ce va duce.

Întrebare: Pot fi într-o astfel de stare în care nimic nu mă apasă sau nu simt această presiune?

Răspuns: Nu, o astfel de stare trece treptat și este înlocuită de sentimentul că ceva te apasă într-o anumită direcție, iar această presiune are un început și un sfârșit, are un sens și trebuie să înțelegi, să dezvălui acest sens. Abia atunci poți scăpa de presiune.

Și atunci începi să simți că dacă această presiune ar trebui să te conducă la o stare mai înaltă, atunci nu este nevoie să scapi de ea. Trebuie doar să înțelegi până unde trebuie să vii. Iar pentru tine, acest lucru va fi deja simțit nu ca o presiune, ci ca un acompaniament în dezvoltarea ta.

Întrebare: Se dovedește că o persoană începe să simtă presiuni fiziologice și psihologice așa cum sunt vizate? În plus, acestea nu sunt doar personale, ci globale, de exemplu, o criză financiară sau o pandemie. Mulți oameni nu înțeleg că există un fel de design în acest sens.

Răspuns: Ne îndreptăm către o stare în care toată lumea se va afla într-o criză generală uriașă, fără a înțelege cum putem exista. Mai mult, nu va fi resimțită de o singură persoană, de o familie sau de vreo societate mică, ci de întreaga lume. Coronavirus ar trebui să ne conducă la asta.

Din „ Management Skills” de la KabTV 25/06/20

Depresia și sensul vieții

Remarcă: Miliarde de oameni care au stat acasă în timpul carantinei acum încet ies din ea. În același timp apar foarte multe probleme cu psihologia unei persoane, cu găsirea unui loc de muncă și ce să facă. Psihologii spun că principalul lucru este că reducerea pasului vieții ne va face să ne gândim la cum și de ce trăim.

De fapt ei spun că principala problemă este când o persoană începe să se gândească la sensul vieții, la pentru ce trăiește.

Comentariul meu: Asta este natural. Când își vede viața atât în carantină cât și fără carantină, înainte de coronavirus și după coronavirus și cu noii viruși, el tot vă începe să simță “Ce se întâmplă cu mine? De ce se joacă natura cu mine?” Aici trebuie să începem să organizăm o persoană.

Întrebare: Ce îi vei spune ca ea să audă, ca dintr-o dată să simță lumina de la capătul tunelului?

Răspuns: Natura ne oferă soluția ultimă: Voi, voi toți împreună, va trebui să vă corectați în asemănarea cu natura, adică să creați o comunitate umană bună pe acest Pamanat. Prin corecția relațiilor dintre oameni voi veți începe să simțiți lumea noastră ca fiind infinită, perfecțiunea eternă.

Întrebare: Educația ar trebui să fie direcționată spre asta?

Răspuns: Hrăniți relația dintre oameni astfel încât să creați o umanitate armonioasă comună.

Remarcă: Eu alergam tot timpul prin împrejur, căutând de muncă, umplându-mă cu muncă. Și acum tu îmi spui “Ai ajuns la un impas. Stop. Nimic din acestea nu vor exista. Începe să te gândești la cum să construim conexiuni bune între oameni”.

Comentariul meu: Da. Asta este munca. Exact asta este munca unei persoane!

Întrebare: Te referi la acest lucru pentru fiecare persoană?

Răspuns: Absolut toată lumea.

Întrebare: Nu doar la aceia care manageriază oamenii?

Răspuns: Nu. La toți oamenii. Nu este niciun management aici. Aici este mai mult ajutor reciproc decât management.

Întrebare: Asta înseamnă că cea mai simplă, de neobservat persoană va începe să se gândească, cum construiesc relații bune cu alți oameni – cu cercul interior, cercul îndepărtat și așa mai departe?

Răspuns: Da.

Întrebare: Numești asta muncă?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Ar trebui să primească un fel de compensație pentru asta? Până la urmă el trebuie să aibă ceva după care să trăiască.

Răspuns: El va primi compensație. Societatea umană va fi aranjată într-un asemenea fel că va plăti pentru asta, dând tuturor un fel de stipendiu.

Întrebare: Adică o persoană este plătită pentru construirea conexiunilor bune cu alții? Asta este ceva nou, asta este o revoluție pentru umanitate.

Răspuns: De ce? Asta este munca! Poate vei putea să o măsori.

Întrebare: Umanitatea va fi de acord cu asta? Până la urmă cineva trebuie să plătească pentru asta.

Răspuns: Va trebui să fie de acord.

Întrebare: Întâi de toate, de unde putem să luăm bani pentru a plăti oamenii pentru o asemenea muncă, care în principiu înainte nu a fost considerată muncă?

Răspuns: Banii sunt tipăriți; nu sunt probleme cu asta. Putem să tipărim notițe sau poate obiecte.

Oamenii vor lucra la companii necesare-pentru-societate, care vor fi constant recunoscute astfel încât ei să fie pe cât de mult posibil că prietenoși cu mediul. Atât!

Să spunem că 20% din oameni, constant înlocuindu-se unul pe altul, va trebui să lucreze la aceste companii care produc ce au nevoie oamenii. Doar pentru oameni și doar ce au nevoie oamenii. Ei vor petrece tot restul timpului și efortul pe crearea unei conexiuni corecte între ei.

Întrebare: Pentru a face asta, o persoana va trebui să studieze. Așa cum ai spus deja, 20% din oameni vor lucra, înlocuindu-se între ei. Și 80% vor sta în bănci, de la tânăr la bătrân. Vor fi plătiți pentru învățarea despre cum să construim conexiuni bune între noi?

Răspuns: Da. Vă fi un standard de viață necesar și asta este tot. Și va fi o atmosferă foarte amabilă, bună.

Întrebare: Nu va fi depresie?

Răspuns: Nu. În primul rând, invidia va dispărea. Invidia va rămâne doar în forma de “Pot să fac pentru societate la fel de mult că alții și nu mai puțin?” Însemnând invidie pozitivă.

Întrebare: Atunci în ce va simți o persoană sensul vieții?

Răspuns: Va dobândi Creatorul într-o conexiune corectă dintre el și ceilalți. Asta este recompensa care este elevată și perfectă decât oricare alta. Va simți viața sa ca eternă, perfectă și completă.

Întrebare: De ce Creatorul va veni la o persoană în momentul în care ea construiește conexiuni bune cu alții? De ce Creatorul va fi revelat ei?

Răspuns: În conformitate cu legea echivalenței de formă dintre Creator și o persoană care se construiește pe ea însăși în relațiile bune cu alții.

Întrebare: Să spunem că Creatorul este revelat mie, unei persoane obișnuite. Ce înseamnă pentru mine? Ce este?

Răspuns: Sentimentul că tu exiști într-un spațiu etern, perfect. Întregul cosmos, totul în jurul tău, se simte precum casa ta, starea ta eternă, perfectă. Tu percepi asta nu prin corpul tău, nu prin starea ta animalică ci mai degrabă printr-o altă stare mai elevată, care este numită “sufletul”. Asta este natural și accesibil pentru toată lumea.

Sunt sigur că asta va deveni o nevoie foarte urgentă în anii următori.

De pe KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 5/25/20

“Să ne salvăm căminul: planeta Pământ” (Medium)

Medium a publicat noul meu articol “Să ne salvăm căminul: planeta Pământ

Cartiere întregi sunt cuprinse de foc; mii de oameni au fost evacuați din casele lor în California. O furtună de vară istorică și neobișnuită, cu fulgere masive nemaivăzute, combinate cu căldura record, au provocat incendii devastatoare în statul de aur. Valea Moartă a raportat temperaturi de 55° C, ceea ce se crede a fi cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată pe Pământ, iar acest lucru este atribuit schimbărilor climatice. Alte dezastre naturale de pe glob pun în pericol însăși existența noastră. Ce încearcă să ne spună natura? Mesajul său este clar. Suntem oaspeți nedoriti pe această planetă, dacă noi oamenii nu ne schimbăm.

Alte dezastre naturale de pe glob pun în pericol însăși existența noastră. Ce încearcă să ne spună natura? Mesajul său este clar. Suntem oaspeți nedoriti pe această planetă dacă noi oamenii nu ne schimbăm.

Încălzirea globală nu numai că provoacă incendii, probleme agricole, deficit de apă și pune anumite specii în pericol de dispariție; este de asemenea învinuită pentru topirea ghețarilor în Groenlanda și în alte locuri, până la punctul de a fi un fenomen ireversibil, ridicând periculos nivelul mării. Se spune că există acțiuni pe care le putem întreprinde pentru a combate încălzirea globală, cum ar fi reducerea emisiilor de gaze din sectorul industrial, dar există atât de multe interese economice și personale, încât aceasta se realizează în foarte mică măsură.

Dacă ecosistemul continuă să se deterioreze într-un ritm atât de rapid, jumătate din umanitate poate dispărea, iar jumătatea care va supraviețui va trebui să-și schimbe modul de viață de la un capăt la altul. Continuarea abordării noastre „ca de obicei”, în ciuda strigătului Pământului, este extrem de periculoasă.

Omul este o creatură foarte delicată. Avem nevoie de atâtea condiții pentru a trăi și atât de mulți factori care ne afectează: cutremure, furtuni, epidemii. Problemele cu care ne confruntăm au un scop global; prin urmare, soluțiile necesită o gândire globală. Da, gândind. Totul începe cu gândurile noastre.

Oamenii se gândesc doar la ei înșiși, la ceea ce îi deranjează astăzi și la ceea ce poate produce profituri mari. Mai mult decât atât, organizațiile internaționale, care ar trebui să ne protejeze planeta, încă o dată, nu reușesc să treacă testul. Fiecare țară este ocupată cu dezvoltarea armelor și a puterii economice, luptând cu alții în tot felul de arene și gândindu-se că astfel va obține controlul. Dacă un dezastru ecologic nu ne afectează direct, nu ne pasă.

Încă nu am realizat că planeta noastră este casa noastră comună și orice se întâmplă în interiorul său are un lanț nesfârșit de reacții, care ne vor afecta în cele din urmă. Într-o zi, va trebui să înțelegem că problemele încep cu natura egoistă a omului, care operează dintr-o viziune individualistă, centrată pe sine, exploatatoare și îngustă, care vrea să păstreze totul pentru sine. Nimic nu va ajuta, până nu depășim frontierele individuale și naționale și să începem să gândim la nivel global.

Uneori, este rândul anumitor țări să sufere dezastre naturale, iar apoi vine rândul altor țări. Dar, în general, nu va exista niciun loc pe Pământ care să nu se confrunte cu probleme. Coronavirusul este primul dezastru global, cu mulțe altele care sunt în așteptare, dacă este necesar. Este modul naturii de a ne face să simțim pe propria noastră piele că toți facem parte dintr-un singur sistem.

Focuri distructive ard între noi

Calamitățile ecologice îi fac pe oameni să creadă că natura a înnebunit. Nu este cazul. Se comportă pur și simplu în conformitate cu legile cauzei și efectului, ale sistemului integral în care trăim, un sistem care adună toate detaliile realității. Ceea ce se întâmplă în interiorul Pământului, pe suprafața sa și în întregul univers este legat și interconectat, deoarece natura este una.

Din partea noastră, noi oamenii, trebuie să înțelegem că starea naturii depinde de relațiile dintre ființele umane și de dorința noastră de a ne adapta integralității naturii – adică luând doar ceea ce este necesar pentru supraviețuire și să avem grijă de buna funcționare a întregului sistem, în loc să facem doar calcule egoiste.

Cum sunt legate relațiile umane de ceea ce se întâmplă în natură? Există patru niveluri în natură: mineral, vegetal, animal și uman. Totul, cu excepția omului, există în conformitate cu legile naturii de reciprocitate și echilibru. Celelalte niveluri nu au nicio alegere liberă, în nimic; acționează instinctiv luând doar ceea ce este necesar pentru supraviețuirea lor. În schimb, nivelul uman este singurul care comite atrocități pe Pământ și o face în mod intenționat, în mod conștient, de dragul de a provoca daune. Astfel, toate reacțiile negative pe care le primim de la natură sunt doar o consecință a acțiunilor noastre. Spus simplu, aducem aceste lovituri asupra noastră.

Cât despre astăzi, umanitatea nu are un plan convenit pentru salvarea planetei, iar noi tocmai stingem focuri. Și adevărul este că cele mai distructive incendii pe care trebuie să le stingem sunt cele care ard în noi, în relațiile noastre reciproce. Egoul omului aproape a atins punctul exploziv care arde natura, doar pentru a exploata totul în avantajul său.

Dacă încercăm să construim un sistem armonios de relații umane, toată natura se va calma. Soluția cuprinzătoare a pericolelor ecologice și sociale cu care ne confruntăm constă în eforturile de conectare globală, în care vom simți cât de dependenți suntem unul de altul. Prin urmare, trebuie să ne gândim de două ori înainte de a ne angaja în maltratarea reciprocă. Astfel, numai prin responsabilitate reciprocă vom atinge cadrul adecvat al minții, pentru a ne salva căminul comun și să trăim în siguranță și fericire, sub un singur acoperiș: planeta noastră.

“Anulaţi cultura sau învăţaţi să vă acceptaţi unul pe celălalt” (Medium)

Medium a publicat noul meu articol “Anulaţi cultura sau învăţaţi să vă acceptaţi unul pe celălalt

Ar trebui să anulăm oamenii și ideile lor, dacă nu suntem de acord cu ei? Aceasta a devenit dilema erei noastre. Așa-numita „cultură de anulare” care constă în eliminarea sprijinului pentru persoanele publice, pentru opiniile sau acțiunile lor, este deja o tendință care invadează Internetul. În momentele în care viața tuturor se învârte în jurul acelorași lupte și provocări, ceea ce trebuie să anulăm sunt sciziunile dintre noi. În schimb, trebuie să îmbrățișăm diferențele dintre noi și să creăm un mediu de acceptare. Destinul nostru comun este în joc.

Societatea umană continuă să se deterioreze și trebuie să înțelegem că mântuirea noastră din această situație nu poate veni decât prin învățarea a cum să ne tratăm corect reciproc.

Reacția publică împotriva celebrităților, savanților, oamenilor de știință, persoanelor publice sau companiilor, pentru ceva ce au exprimat, că ar putea fi considerat ofensator – aceasta este noua normă pe social-media. Nimeni nu este scutit de astfel de apeluri de a-și încheia cariera sau de a primi alte pedepse, chiar până la punctul de boicot total, dacă opiniile lor nu sunt pe placul anumitor sectoare. De unde începe libertatea de exprimare și de unde libertatea de a anula pe ceilalţi?

Trăim într-o perioadă în care ego-ul nostru – viziunea noastră centrată pe sine – sparge orice graniță, nu are nicio restricție sau control. Egoul nu dorește să-i audă pe ceilalți sau să ia în considerare opinii diferite. Nu dorește să discute despre fapte sau probleme controversate într-un mod civilizat. Cu alte cuvinte, nu avem niciun interes să ne formăm o idee comună, să ne întâlnim la jumătatea drumului (sau chiar la o parte din el) pentru a găsi un teren comun. Egoul nu renunță ușor, pentru că ceea ce contează pentru noi este propriul nostru punct de vedere. Acesta este singurul adevăr.

Desființarea celuilalt a pătruns atât de profund în societatea modernă, încât nu există nicio șansă de acord, a unui schimb civilizat de idei sau a unui discurs roditor și îmbogățitor. Este regretabil să vedem cât de departe am deviat de la cultura discuției, cât de departe suntem de deschidere și cât de aproape de încăpățânare. „Voi domni” este strigătul momentului.

Tendința de a anula alte persoane este de asemenea frecvent întâlnită în emisiunile TV și la mesele rotunde. Oaspeţii strigă frânturile lor de sunete cât pot de repede, deoarece altfel, ceilalti nu-i vor lăsa să fie deloc auziţi. Este încurajată exprimarea opiniilor mai tare, mai ascuțit, mai rapid decât celălalt. Logica nu mai contează și nu mai există niciun interes pentru conținutul celor spuse.

Intimidare publică sau vigilență socială colectivă

Promotorii culturii anulării consideră că este un instrument util pentru păstrarea parametrilor acceptabili ai justiției sociale, dar cum poate societatea să judece pe baza unor standarde obiective, dacă propria sa perspectivă este părtinitoare și bazată pe o viziune îngustă? Un dialog echilibrat nu poate fi garantat decât atunci când învățăm să comunicăm și să ne ascultăm unii pe alții – nu prin intimidare, ci prin receptivitate.

Aceasta nu înseamnă că este nevoie să anulăm ceva, nici să renunțăm la vreo opinie. Tot ce avem nevoie este să învățăm cum să aranjăm argumentele și confruntările, astfel încât acestea să fie exprimate fără a zgâria nervii. În orice subiect de interes, trebuie să ținem o conversație îndreptată spre beneficiul publicului și al lumii, în locul unei lupte. Dacă vorbim cu intenția de a ajuta, nu ne vom dărâma unii pe alții, ci împreună vom căuta calea potrivită. Trebuie să descoperim în fiecare întâlnire o cale de a merge mai departe, către o lume mai bună și mai amabilă pentru toți.

Vă rog să nu greșiți aici, adoptând o politețe artificială, deoarece bunele maniere de astăzi nu sunt potrivite pentru egourile în creștere de mâine. Noul mod de comunicare ar trebui să se bazeze pe construirea abilităților noastre interioare de a ne conecta cu ceilalți. Aceasta înseamnă să ne schimbăm intenția și modul de a gândi: mai degrabă către beneficiul și progresul celorlalţi, decât de a-i diminua și a-i exploata.

Societatea umană continuă să se deterioreze și trebuie să înțelegem că mântuirea noastră din această situație nu poate veni decât învățând cum să ne tratăm corect reciproc.
În final, singurul comportament pe care trebuie să-l anulăm este desfiinţarea reciprocă; aceasta este tot ceea ce ne separă. Când vom ajunge la o astfel de conștientizare și vom face eforturi pentru a ajunge la o înțelegere reciprocă, societatea noastră va fi un loc mult mai plăcut pentru a trăi.

“Progresişti şi conservatori – o interdependenţă şovăitoare” (Newsmax)

Articolul meu din Newsmax: “Progresişti şi conservatori – o interdependenţă şovăitoare

De la protest la contraprotest, la contra-contraprotest, nu ajungem nicăieri. Nimic nu va ieși din niciunele dintre ele, cu excepția intensificării urii, până la prăbuşire.

Ne putem învinovăţi unii pe alții pentru toate necazurile noastre și să ne simțim bine cu noi înșine, dar indignarea îndreptăţită nu a dus niciodată pe nimeni, undeva bine. Dacă nu recunoaștem simplul fapt că ura duce la mai multă ură, care în cele din urmă duce la moarte, vom ajunge la vărsare de sânge.

Am construit o societate care nu intenționează să atingă unitatea, în care fiecare trebuie să simpatizeze un anumit punct de vedere, partid, ideologie, școală etc., iar o parte din această simpatie este exprimată în respingerea cu o intensitate crescândă a meritului celeilalte părți. Astăzi, respectiva repudiere a ajuns la un nivel în care fiecare parte crede că cealaltă parte este un pericol pentru națiune, un pericol pentru țară, pentru democrație, pentru statul de drept, pentru libertatea de exprimare și, prin urmare, trebuie să înceteze să mai existe .

Când construim o societate în care meritul este de partea cu cea mai mare forță, partea care este în prezent în vârf, ne condamnăm să trăim prin sabie și să murim de sabie, sau de glonț. Motivul căderii oricărui mare neam, încă din începuturile istoriei, a fost tocmai acesta: conducătorii lui au considerat numai propriile perspective ca fiind demne și au negat meritul oricărui alt punct de vedere.

Dar, contrar credinței comune, atunci când îți elimini rivalul, nu te odihnești pe lauri, ci te condamni pe tine însuţi la dispariție.

Fiecare dintre noi crede că el sau ea are dreptate. Aceasta este natura noastră: “cred, de aceea am dreptate”, ca să parafrazez cuvintele lui Descartes. Dar uităm că toți suntem făcuți din aceleași lucruri. Același program care m-a proiectat, modelat și generat, a proiectat, modelat și generat pe toți ceilalți.

Programul, cunoscut sub numele de „natură”, ne-a proiectat pe toți ușor diferiți, nu ca să ne luptăm unii cu alții până la moarte, ci ca astfel, să completăm imaginea împreună. Natura are nevoie de toate fațetele sale, și mai ales de cele mai extreme opuse, pentru a-și defini și exprima toate subtilitățile. Nu veți putea defini „zi” în absența „nopţii”, „rece” în absența cuvântului „fierbinte”, „iubire” în absența „urii” și „viață” în absența „morţii”.

La fel, nu veți putea defini „progresist” în absența „conservator” sau „credincios” în absența „agnostic”. Contrariile noastre sunt vitale pentru noi, deoarece fără ele, nu putem ști cine suntem sau chiar să articulăm gânduri despre noi înșine.

Rezultă că suntem dependenți de toate cele pe care le detestăm, le disprețuim și le demonizăm, deoarece fără ele, noi înșine nu am exista ca ființe umane. Trăim printr-un sistem dual și în el.

Există însă un motiv întemeiat pentru disensiunea perpetuă: Ne obligă să ne îndreptăm atenția către programul comun care ne-a creat – spre natură.

Natura este o integralitate care este făcută din opuse unite. Când ne gândim la unitate, ne gândim la apropierea inimilor și a minții. Dar aceasta nu este unitate; este similitudine. Și la fel cum nu te unești cu propria ta reflectare din oglindă, nu te unești cu cineva care seamănă cu tine în toate felurile. Te simți aproape de persoana respectivă, dar nu pentru că ești unit, ci pentru că ești similar cu ea. Acest lucru poate fi simțit ca bine, dar duce la stagnare și eventuală decădere. Pentru a realiza creșterea, trebuie să existe două opuse care se contestă reciproc.

Prin urmare, unitatea este efortul comun a două opuse, de a se conecta unul cu celălalt, în ciuda animozității lor inițiale. Opoziția lor nu poate și nu trebuie ștersă, sau va deveni similitudine. Pentru a se uni, cele două părți trebuie să pună în valoare existența celuilalt, deoarece, fără cealaltă parte, niciuna nu ar exista. Și această apreciere creează un nou tip de apropiere, care există alături de animozitate.

De asemenea, cele două părți trebuie să aprecieze unitatea lor, mai mult decât animozitatea lor inerentă, sau vor reveni la distrugerea reciprocă. Regele Solomon a exprimat succint în cuvintele sale nemuritoare, „Ura stârnește cearta și iubirea va acoperi toate crimele” (Prov. 10:12).

Este foarte ușor să cazi pradă urii. Ura se simte grozav; nu există multe emoții mai satisfăcătoare decât îndreptăţirea de sine. Dar trebuie să ne amintim mereu că este o momeală din care nu trebuie să mușcăm. Dacă o facem, vom cădea în decădere și ne vom dezintegra. Dacă ne opunem tentației de a urî și recunoaștem că cealaltă parte există, astfel încât să ne îndreptăm atenția asupra naturii care ne-a creat pe amândoi, ne vom conecta la acea natură și vom realiza potențialul nostru de ființe umane.

Gestionarea stresului, partea 3

Stresul: boala sau obicei

Întrebare: Există trei etape principale ale stresului. Primul este stadiul anxietății. Se spune că este unul pozitiv, deoarece mobilizează forțele de apărare ale corpului pentru a combate stresul.

A doua etapă este adaptarea. Dacă corpul persoanei la nivel psihologic sau fiziologic nu se adaptează la această presiune, stresul trece în a treia etapă, stadiul de epuizare a resurselor corpului și persoana începe să se îmbolnăvească.Esti de acord cu asta?

Răspuns: În general, da. Cu toate acestea, faptul este că o persoană se obișnuiește atât de mult cu această stare, încât nu se mai imaginează funcționând în afara sentimentului de stres. Are nevoie de ceva care s-o înveselească, s-o pună la locul sau și s-o agite. Prin urmare, stresul devine ca și cum este necesar, însemnând o parte a vieții, un obicei.

Comentariu: Se dovedește că stresul din primele etape determină o persoană să țintească să atingă un anumit scop. Când nu-l atinge, o face deprimata. Se spune că toate bolile sunt cauzate de nervi.

Răspunsul meu: Este absolut corect. Nervii reglează întregul organism. Starea diferitelor sisteme ale corpului, munca lor reciprocă, bine coordonată. Prin urmare, ele provoacă toate bolile.

Întrebare: O persoană care suferă de stres poate fi considerată bolnavă?

Răspuns: Stresul nu este o boală pe termen lung. Poate fi scurt și impulsiv. Cu toate acestea, este, desigur, o boală.

Întrebare: Stresul este legat de dezvoltarea bolilor psihosomatice sau este cauza bolii într-o altă zonă?

Răspuns: În principiu, stresul depinde doar de lipsa de încredere. Dacă încrederea dispare, atunci există stres.

Din emisiunea KabTV,  „Abilități de management” 25/06/20

„Este Dumnezeu legile naturii?” (Quora)

Michael Laitman, On Quora: Este Dumnezeu legile naturii?

Pentru început, aș dori să citiți un extras al Kabbalistului Yehuda Ashlag (Baal HaSulam) din articolul său „Pacea”:

Este cel mai bine pentru noi să ne întâlnim la jumătatea drumului și să acceptăm cuvintele Kabbaliștilor, că natura (הטבע – HaTeva) are aceeași valoare numerică (în ebraică) ca și cuvântul Dumnezeu (אלה-ים – Elohim) – optzeci și șase. Atunci voi putea numi legile lui Dumnezeu poruncile naturii și invers, deoarece acestea sunt una și aceeași, și nu trebuie să o discutăm mai departe.

Problema cu societatea de astăzi este că urmăm legi opuse legilor naturii. Natura umană, care este egoistă, adică, preocupată doar de beneficiul personal, este o forță distructivă care se opune naturii.

Cu alte cuvinte, în timp ce legile naturii sunt legi ale dragostei și dăruirii, care se conectează armonios între toate părțile naturii și consideră beneficiul întregului, ego-ul uman exploatează divizibil alți oameni și natura pentru câștigul personal.

Prin urmare, în loc să urmăm legile naturii, am inventat propriile legi – etică, civilă și religioasă – și am descoperit peste 200 de legi fizice.

Este ca și cum am încerca să ne găsim drumul în întuneric și să alunecăm, să ne rănim pe obiecte ascuțite, să ne lovim unul de celălalt și să dărâmăm din greșeală mobilierul. Adică intrăm în crize din ce în ce mai mari, cu cât ne dezvoltăm mai mult, fără conștientizarea legilor naturii.

Ce înseamnă, așadar, să obții conștientizarea legilor naturii?

Înseamnă să învățăm și să exersăm cum să ne conectăm pozitiv în societate, astfel încât să existe un înveliș de dragoste și grijă în relațiile noastre. Cu alte cuvinte, conectându-ne ca un întreg în societatea umană, ne potrivim cu totalitatea naturii și apoi experimentăm armonie nouă, fericire, încredere și pace care ne umple viața.

Mai ales în vremurile noastre actuale, deoarece experimentăm o înăsprire a interdependenței în întreaga lume, avem nevoie de legile naturii sau de poruncile lui Dumnezeu – legi ale iubirii – pentru a deveni revelate între toți și toate. Trebuie să vedem o astfel de atitudine ca ceva în afara atingerii noastre actuale și pe care trebuie să le învățăm și să le implementăm pe noi înșine, dacă dorim să experimentăm vieți mai bune. În caz contrar, ne putem aștepta la dureri și suferințe din ce în ce mai nefericite pentru a ne duce la aceeași concluzie inevitabilă: că trebuie să învățăm și să exercităm iubirea unii pentru alții.

De aceea, eu și organizația mea, Institutul de Educație și Cercetare Bnei Baruch Kabbalah, investim atât de mult în răspândirea mesajului de conectare pentru lume. Oferim cursuri și un întreg cadru de studiu și comunitate pentru oricine dorește să studieze aceste legi ale naturii la un nivel mai profund. Cu toate acestea, chiar întâlnirea unor mesaje precum articole scurte, videoclipuri și alte mijloace de comunicare online are valoare pentru a adăuga conștientizarea atât de necesară a umanității despre legile naturii din vremurile noastre.

Sper că o astfel de conștientizare în creștere va scuti umanitatea de multă suferință viitoare și că, în locul ei, vom descoperi o lume a dragostei și legăturii pozitive, echilibrate cu natura.

Drumul de ieșire din ciclul vicios

Întrebare: Dacă publicitatea serviciilor publice cu valori anti-egoiste ar fi efectuată de dimineață până seara, ar afecta cumva o persoană?

Răspuns: Depinde de publicitate. Ar trebui să fie făcuta în așa fel încât persoana să vadă că este rentabil pentru ea, încât merită să fie așa.

De exemplu, arătăm că acesta este modul de viață al persoanelor aflate în închisoare și acesta este modul de viață al bolnavilor, iar acesta este așa și așa și în același timp arătăm consecințele tuturor obiceiurilor și acțiunilor proaste ale oamenilor de la toate nivelurile: femei, bărbați, adulți, chiar și copii. În general, acesta este un program de parenting preventiv.

Întrebare: În principiu, existau societăți în care excesele nu erau apreciate, erau considerate un păcat. Este acest lucru posibil in mod teoretic?

Răspuns: În opinia mea, acest lucru este necesar. Singura întrebare este cine o va face.

Întrebare: Nu există nimic mai important pentru o persoană decât opinia celorlalți. Opinia publică se formează prin intermediul mass-mediei. Dar asta este în mâinile celor bogați. Cum pot face reclamă valorilor anti-consumatoriste?

Răspuns: În epoca post-coronavirus, această problemă este deosebit de acută.

Comentariu: Cu alte cuvinte, încearcă să ne readucă la societatea de consum.

Răspunsul meu: Bogații nu au altă opțiune. Înțeleg că altfel nu vor mai rămâne cu nimic. Dacă oamenii încep să fie satisfăcuți de nevoile normale, atunci 80% din ceea ce umanitatea produce nu va fi necesar și se va înceta producerea ei.

În mod firesc, vom salva natura, aerul va deveni mai curat și ne va fi confortabil să trăim într-un astfel de mediu: mai ușor, mai rece sau mai cald, etc. Și de la ce anume se vor îmbogăți proprietarii?

Întrebare: Acesta este un ciclu vicios. În timpul primului val al pandemiei, oamenii nu au învățat nimic. Opinia publică nu s-a schimbat. Este în mâinile mass-mediei, iar media este în mâinile celor bogați. Și nu este profitabil pentru ei să își schimbe valorile actuale, deoarece trebuie să câștige în continuare. Care este soluția? Cum poate o persoană să schimbe societatea?

Răspuns: Societatea trebuie să lucreze la greșelile sale. Oamenii trebuie să înțeleagă că întoarcerea la trecut înseamnă repetarea acelorași greșeli și duce inevitabil la o criză și mai mare. Acum, că societatea a suferit o asemenea lovitură, trebuie să învețe ceva din ea.

Întrebare: Credeți că suferința va mai aduce unele schimbări la o persoană?

Răspuns: Fără îndoială. O vor face treptat. Chiar dacă societatea nu se schimbă în sine, cel puțin aceasta va deveni mai receptivă la cuvintele celor care propagă metoda schimbării lumii.

Din emisiunea KabTV „Post-Coronavirus Era” 5/7/20

“Disperaţi pentru o economie a împărtăşirii” (Medium)

Medium a publicat noul meu articol “Disperaţi pentru o economie a împărtăşirii

În ciuda insistenței de a menține economia funcțională, aceasta se oprește. „Economia Statelor Unite s-a redus cu o rată anuală amețitoare de 33% în trimestrul aprilie-iunie – de departe cea mai mare scădere trimestrială”, a scris revista Time.

În viitorul apropiat, oamenii își vor da seama că numai bunăstarea societății garantează bunăstarea individului, în cadrul ei.

Există consecințe ale unei încetiniri. Potrivit Bloomberg, „Un proiect special al Biroului de Recensământ și-a propus să facă o hartă și să măsoare toate neliniștile pe care Covid-19 le-a adus în urma sa” . Și concluziile sunt alarmante: Aproape o treime din persoanele din unele state nu mai cred că pot plăti chiria sau ipoteca, din august. Aproape 127 de milioane de americani au înregistrat pierderi de venituri, de la jumătatea lunii martie, iar alte milioane au fost nevoiți să părăsească lucrul, făcând faţă pandemiei. Mai rău, însă, sănătatea oamenilor a fost afectată în mod negativ de virus, chiar dacă nu l-au luat. De fapt, pe lângă nivelurile ridicate de anxietate și depresie pe care virusul le-a stârnit, 71 de milioane de adulți nu au primit îngrijirile medicale de care aveau nevoie pentru o afecțiune fără legătură cu Covid-19, între jumătatea lunii iunie și mijlocul lunii iulie.

Clar, suntem la o răscruce. În cele din urmă, guvernul, orice guvern ales, va trebui să facă modificările necesare pentru a asigura bunăstarea oamenilor. În caz contrar, haosul pe care îl vedem deja în unele orașe, se va răspândi în toată țara.

Deși o pandemie aduce destule necazuri, Covid-19 este mult mai mult decât atât. Transformările pe care ni le impune nu sunt doar măsuri de limitare a răspândirii; ele revoluționează întreaga noastră civilizație. Pierderile de locuri de muncă pe care le-am experimentat până acum vor fi mici în comparație cu piața de muncă pe care o vom vedea în viitorul apropiat. De fapt, pornim spre o realitate în care a nu a funcționa este norma şi a lucra este excepția. În asemenea condiții, pachetele de ajutor nu vor face acest lucru; vom avea nevoie de o schimbare profundă în percepția noastră asupra conceptelor de muncă și societate.

Vor rămâne doar locurile de muncă esențiale. Producția de alimente, îmbrăcăminte, locuințe, asistență medicală, educație și alte elemente de bază, sunt necesare. Dar chiar și aici, automatizarea și robotica vor micșora numărul de lucrători. Într-o astfel de stare, va fi imposibil să se mențină modelul existent de salarii pentru cei care lucrează și câteva luni de beneficii pentru șomeri. Nu putem avea majoritatea națiunii trăind pe bonuri alimentare și în locuințe accesibile (cu venituri mici).

Prin urmare, trebuie să instituim un program cu două direcţii în care una să adapteze economia la circumstanțele în evoluție, iar cealaltă să adapteze societatea la aceleași circumstanțe în evoluție. Brațul economic va schimba noua producție, astfel încât monopolurile să nu își poată exercita puterea și oamenii să își poată permite să cumpere tot ceea ce au nevoie pentru a susține un nivel de viață modest, dar rezonabil. Dacă brațul societății funcționează corect, nu va mai fi nevoie de măsuri de austeritate de niciun fel, toată lumea va avea o viață decentă, iar bugetul țării va fi echilibrat.

Veniturile oamenilor vor veni fie de la locuri de muncă, fie de la guvernele federale sau de stat, ceva asemănător angajaților din sectorul public de astăzi. Cu toate acestea, acești oameni nu vor lucra în locuri de muncă de serviciu public, ci în construirea unei societăți complet noi, deoarece structura actuală a societății este cauza crizei.

Economia este o reflectare a societății în care trăim. Societatea actuală favorizează consumul excesiv, concurența nelimitată, cruzimea și apatia față de situațiile celorlalți. Acestea, la rândul lor, creează depresie, violență, abuz de substanțe, sinucidere, omucidere, intimidare, rasism, tulburări alimentare, numeroase probleme de sănătate mintală, abuzuri sexuale, fizice și emoționale și orice formă de mizerie imaginabilă. Sarcina programului va fi de a crea solidaritate, responsabilitate reciprocă și grijă între toți oamenii. Drept urmare, economia va deveni o economie de împărtăşire.

Într-o astfel de economie, rolul producției nu este de a păstra în continuare conturile bancare deja umflate ale acționarilor companiilor. Economia reproiectată va produce doar ceea ce este necesar și cu un scop suplimentar, de a aduce oamenii mai aproape. Indiferent dacă lucrează în producție sau furnizează servicii, salariile vor fi similare și scopul este același: creșterea coeziunii sociale și a solidarității.

Pentru a promova o astfel de societate, oamenii vor trebui să înțeleagă schimbarea pe care lumea o suferă și să participe la ea din proprie voință. Pentru a uşura această înțelegere, guvernele vor oferi cursuri obligatorii, care vor arăta modul în care devenim o societate interdependentă, în care viața noastră depinde de viața tuturor celorlalți, similar cu modul în care trebuie să păstrăm distanțarea socială pentru a nu infecta alte persoane.

Până azi, societatea era formată din indivizi care încercau să-i exploateze pe ceilalți pentru propriile nevoi, fără nicio responsabilitate. Cu toate acestea, acel model a eșuat și s-a epuizat. În viitorul apropiat, oamenii vor realiza că doar bunăstarea societății garantează bunăstarea individului, în cadrul ei. Prin urmare, oamenii vor învăța să aibă grijă de societate, astfel încât aceasta să aibă grijă de ei. Cu cât ne dăm seama mai repede că spre asta ne îndreptăm, cu atât mai bine și mai ușor va fi pentru noi toți.

Declinul imperiului egoismului

Nu înțelegem unde este libertatea noastră de alegere sau cum să o realizăm și să o punem în aplicare pentru a nu face rău altor oameni, pentru că toți suntem conectați. Priviţi la agitația din America de azi, este un adevărat război civil. Există demonstrații și în Israel și aceleași lucruri se vor întâmpla din ce în ce mai mult în întreaga lume, deoarece situația se va înrăutăţi.

Lumea își pierde legăturile egoiste prin care era legată: tu îmi dai și eu să-ți dau, marfă-bani-marfă-bani. Acesta a fost un sistem în care am trăit mii de ani, până când am stors complet sucul din el. În anii 50 ai secolului trecut, acest sistem a ajuns la vârful său, apoi a început să decadă. Acest lucru a fost inevitabil, deoarece altfel nu am ajunge niciodată la corectarea spirituală.

Și, prin urmare, astăzi ne regăsim într-o lume care dezvăluie astfel de probleme care nu-i vor permite să revină la starea anterioară. Mințile financiare și guvernamentale încearcă să-și dea seama cum să mențină sistemele existente, în care era un echilibru între cât de mult investește o persoană și cât poate obține sau cumpăra.

Acest sistem egoist era relativ echilibrat și toată lumea înțelegea că aceasta este viața. Dintr-o dată, s-a prăbuşit într-o clipă. Nimeni nu știe să-l remedieze sau ce se va întâmpla cu noi în viitor. Ne aflăm într-o situație în care fostul mecanism a încetat să funcționeze. Egoismul, forța motrice, ne-a ținut în confruntarea cu ceilalți tot timpul, a stabilit cât de mult va da fiecare, cât va primi, și ne-a legat prin relații egoiste.

Dar această conexiune nu mai funcționează. Ce ne va reglementa relațiile? Am creat o armată, poliție, un sistem de învățământ, cultură și sisteme financiare. Egoismul nostru ne-a împins să construim o societate egoistă, care brusc, a încetat să funcționeze. Aceasta este o criză care nu este asemănătoare cu nicio altă criză anterioară din istorie.

Ni s-a părut că am obținut o organizare excelentă a societății umane, care corespunde naturii noastre egoiste. Am avut ocazia să călătorim, să vedem lumea și să ne înțelegem pentru că fiecare a fost condus de o singură dorință – să câștigăm mai mult. Dar, ce ne lipsește? Există un singur lucru care ne lipsește: că prin aceasta, nu punem în aplicare scopul creației.

Și uite ce s-a întâmplat, uite modul în care Creatorul ne-a stricat toate planurile pentru o viață bună, cu ajutorul coronavirusului. Acum am descoperit că toate pregătirile noastre pentru o viață bună nu ne ajută, niciun singur sistem egoist nu funcționează. Deci, ce poți face? Singura modalitate este să treci de la un sistem egoist la unul altruist.

Până la urmă, de ce nu putem trece la un alt sistem și mai egoist, dacă cel anterior a încetat să funcționeze? Dar ideea este că există un program superior care ne conduce. De la nivelul nostru, nu suntem capabili să-l apreciem, dar Cabaliștii explică cum să-l folosim. Dacă îl acceptăm, atunci vom putea avansa, iar dacă nu, atunci vom rămâne la faza anterioară, până când acest program ne va obliga să mergem mai departe.

La sfârșitul corectării, sistemul va funcționa din ambele părți: atât din partea egoismului mare, cât și din partea marii dăruiri. Aceste două forțe vor acționa unul împotriva celuilalt, iar ființa creată, aflată la mijloc între ele, le va folosi pe amândouă într-o formă integrală, armonioasă și perfectă.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 7/28/20, Scrierile lui Baal HaSulam, „Libertatea”