Category Archives: Diseminare

Ce rezultat!

Întrebare: Ce este mai important în diseminare: acţiunea în sine sau rezultatul?

Răspuns: Răspunsul nu depinde de noi, depinde de acţiunea în sine. Acţiunea este, în primul rând, efectul influenţei Luminii Superioare, graţie eforturilor voastre în centrul grupului, apoi graţie eforturilor voastre în munca cu publicul. Voi munciţi cu aceste două puncte. Dacă, la început, încercaţi să intraţi în centrul grupului pentru a găsi Creatorul acolo şi munciţi în acest centru, atunci voi vă conectaţi la această sursă, o menţineţi în voi. Apoi, mergeţi spre public, pentru a vă conecta la ei, le puneţi întrebări, le daţi explicaţii şi vă gândiţi, constant, cum să puneţi la dispoziţia lor Lumina Superioară, astfel încât ei se vor trezi, vor simţi şi poate acum, chiar inconştient, într-un mod implicit, va începe să opereze asupra lor.

Intenţia voastră de a dărui, ca o conductă, Lumina Superioară de la sursă, din centrul grupului unde Creatorul este revelat, la grupul extern, este numită un act, răspândirea Luminii în reţea, între toate sufletele. Dacă faceţi asta, atunci rezultatele nu depind de voi. Lăsaţi-le să apară, poate nu la prima încercare, ci la a doua sau la a treia. Veţi vedea cum funcţionează asta.

Veţi vedea în funcţie de modul în care oamenii se vor schimba, modul în care marele public va avea o dorinţă nestăvilită de aceste întâlniri, modul în care vor dori să vină, din nou şi din nou, conectaţi “Aici, există mai multă căldură! Sunt reîncărcat aici, îmbogăţit, energizat! “ Ei vor simţi asta în ei. Ei vor avea nevoie ca de oxigen. Iată rezultatul.

Din discuţie privind grupul şi diseminarea, 20.10.2013

Cereţi pentru alţii

Întrebare: Cum putem cere umplere de Lumină pentru oamenii care par că suferă şi, în acelaşi timp, să justificăm Creatorul?

Răspuns: La început, trebuie să treceţi prin corecţii. Mă rog diferit către Creator: ”cum Tu îmi eşti revelat ca bun şi binevoitor şi nu este nimic rău în ceea ce Tu faci, tot răul este ca să-mi dezvălui că sunt pe calea bună şi Tu mi-l dezvălui prin suferinţă şi mai multă durere decât durerea pe care o simt. Chiar dacă înţeleg că este pentru mai bine, Îţi cer ca să Te dezvălui lor câte puţin, pentru a le arăta toată bunătatea Ta.”

Să întreb în mod diferit: Cum putem să justificăm Creatorul, dacă noi suferim ? Progresiv, noi primim înţelegerea că totul este pentru mai bine prin exeprienţa pe care o dobândim. Toate lucrurile rele, defectele, întunericul, “şi a fost seară şi a fost dimineaţă”, se dezvăluie ca o problemă la nivelul următor. Avem nevoie de asta şi nu o justificăm, dar noi binecuvântăm atât pentru rău, cât şi pentru bine.

Deci, când este vorba de ceilalţi, credem că lumea suferă acum şi că noi trebuie să ne adresăm Creatorului cu acest lucru, dar noi trebuie să ne întoarcem spre El ştiind că oamenii au nevoie de un singur lucru – revelarea Creatorului. Numai dezvăluirea Sa va rezolva toate problemele lor. Aceasta se datorează faptului că, abundenţa vine de la Lumină. Apoi, doar atunci, ei vor simţi că sunt bogaţi, sănătoşi şi de succes.

Atunci, mă întorc spre Creator şi spun:” Te rugăm să le faci o favoare pentru ca bunătatea să fie revelată în ei”. Îmi face rău când ei blestemă. O persoană care suferă blestemă pe Creator în mod automat, fără un cuvânt. Asta înseamnă că, fiecare stare care este inferioară cercului, decât Ein Sof (Infinit), mă forţează să blestem Creatorul în această măsură. Nu este vorba de concluzii logice, dar sentimentul în sine este o indicaţie a acesteia.

Întrebare: Deci, cum pot să descriu dezvăluirea Creatorului în ei şi mine corect ?

Răspuns: Eu nu cer dezvăluirea Creatorului pentru mine. Eu cer numai şansa de a-L servi pe El şi pe ei, mai exact, de a-L sluji pe El prin ei. Aceasta este munca pe care o am de făcut ca un transmiţător.

 

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 11.11.2013, Shamati 3 “Despre realizarea spirituală”

 

Timpul ascensiunii spre lumea Infinitului

Înţelepciunea Cabala este descoperită atunci când oamenii simt că se găsesc într-un impas şi nimic pe pământ nu-i poate ajuta. Prin urmare, mai ales în epoca noastră şi numai acum, putem vorbi despre asta.

Practic, au început să vorbească un pic mai mult, din timpul lui Ari (secolul 16),  când omenirea a intrat într-o perioadă timpurie de corectare. Prin urmare, ari este considerat fondatorul mişcării spirituale pentru corectare.

Unul din succesorii lui Ari a fost marele cabalist Le Baal Shem Tov care a difuzat înţelepciunea Cabala cu mult succes, în cercurile largi ale populaţiei. Timp de secole, oamenii au progresat muncind asupra lor şi, în acest timp, au scris cărţi foarte profunde.

Dar, după aceea, totul a dispărut treptat, deoarece umanitatea, în cadrul procesului de dezvoltare, nu a testat încă această dezvoltare. S-a sperat că toate tipurile de evoluţii tehnologice şi sociale  ne-ar aduce ceva bun. Cu cincizeci sau şaizeci de ani în urmă, oamenii visau la cucerirea spaţiului, visau să pătrundă în materie, s-au aventurat şi au căutat, dar toate sunt astăzi, de domeniul trecutului.

Chiar dacă omenirea a aspirat mereu să avanseze în dezvoltarea sa în manieră egoistă, astăzi totul a devenit gol şi a eşuat. Un singur şi unic mijloc ne-a fost lăsat – înţelepciunea Cabala sau, pentru publicul larg, educaţia integrală.

Ce putem realiza? Cabaliştii explică asta foarte simplu. Creatorul a creat o stare perfectă, numită lumea Infinitului (Olam Ein Sof), în care ne găsim într-o dimensiune total diferită, cu senzaţii diferite de senzaţiile noastre actuale. Am coborât din această stare şi am fost sparţi în fragmente ca un puzzle care trebuie acum să fie asamblat.

Acum, trebuie să revenim în starea lumii Infinitului  conexiune absolută şi unitate, să aducem pe toată lumea la un tot unitar, astfel că, sentimentul că exist separat de ceilalţi va dispărea, necesitatea şi dorinţa de a scăpa, de a mă deplasa la dreapta şi la stânga va dispărea, astfel că, toate dorinţele mele caracteristicile şi snetimentele lor tot ceea ce simt, vor absorbi lumea întreagă în ele. Apoi, toate fragmentele separate ale puzzle-ului vor fi regrupate într-o singură imagine colectivă şi numai asta se va simţi.

Astfel, porunca biblică: “Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi” se va materializa, aşa cum Avraam a proclamat în vechiul Babilon, de unde toate religiile şi credinţele deformate au venit mai târziu. Şi astăzi, noi trebuie să realizăm asta.

Din Congresul “Zorii unei lumi noi”, Bulgaria, ziua a doua, 02.11.2013, Lecţia 3

 

Oportunitate pentru urcarea spirituală

Întrebare: Din experiența noastră, sunt situații în care, în timp ce încă stăm în cercul integral, unul dintre participanți începe să simtă nervozitate, agresivitate și ură. Ce trebuie să facem dacă cineva arată că este iritat de ceea ce spun ceilalți? Ar trebui să ascundă asta, să fie tăcut, sau să lase să răsufle în cerc?

Răspuns: Nu e nevoie să lași să răsufle, ci mai degrabă, să vorbești despre cum te simți, iar oamenii din cerc trebuie să clarifice de ce se întâmplă. Până la urmă, un nou izvor de ego pătrunde în tine și dintr-o dată ai început să te uiți la o persoană nu într-un mod obiectiv, ci printr-o nouă dorință egoistă. Nu-ți place de ea, te enervează; nu este important ce anume. Deci acum trebuie să clarifici cu ajutorul egoului corect cum să te ridici la următorul nivel.

Deocamdată, nu deții controlul asupra ta însuți. Nu poți să-ți amintești că acest lucru este făcut intenționat. De aceea, trebuie să te întorci către membrii atelierului pentru ajutor, dar numai dacă asta nu intră în conflict cu cursul general așa încât tu nu vei începe să-i distragi pe ceilalți de la subiectul principal când descrii cât de respingători îți sunt toți.

Întrebare: Care este mecanismul pentru clarificarea acestei stări? Cum are loc acest lucru?

Răspuns: După ce o persoană ne împărtășește o parte din cum se simte, trebuie s-o aducem la conștientizare, s-o ridicăm la nivelul nostru.

Până la urmă, nimic nu este întâmplător. Și el are un ego pentru a ne ajuta pe noi. El se află alături de noi în aceeași rețea; este legat de noi. Nu se poate ca, dintr-o dată, egoul să fi sărit în interiorul lui și el trebuie să-l înghită. Din moment ce suntem în același sistem împreună cu el, vedeți că, într-un fel, el trebuie să ne transimtă nouă asta. Vedeți, cu ajutorul acestui ego, cu toții putem urca. Trebuie să privim acest proces ca pe ghidarea noastră de Sus.

Întrebare: Care este mecanismul pentru a clarifica această condiție? Cum se întâmplă acest lucru?

Răspuns: Deci, el spune Prieteni, sunt tulburat; totul fierbe în mine și toți trebuie să reacționeze. Începem să discutăm de ce și cu ce scop este așa. Ne raportăm la acest lucru ca la un motiv obiectiv pentru noi toți pentru că suntem cu toții într-o rețea și acest lucru se răsfrânge asupra tuturor. În momentul în care stăm în jurul aceleiași mese și suntem adunați împreună, asta este. Nu este nimic personal.

Această situație ni s-a dat pentru ca, muncind împreună, să ne ridicăm deasupra egoului prietenului nostru. Cu ajutorul conversației, muncind la această situație, căzând de acord că nu există nimic rău în natură, că toate acestea sunt pentru binele dezvoltării noastre, că, prin stările prietenului, natura ne înfățișează un exemplu al evoluției ei. Transformăm negativul, ieșirea egoistă a prietenului, în ceva pozitiv și, mulțumită lui, urcăm.

Poate că în acest caz nu este necesar să abordăm un alt subiect în cadrul atelierului. Ne întoarcem către discutarea acestei situații în mod conștient și asta va fi cea mai bună soluție pentru noi. Cu toții ne putem ridica. Până la urmă, este clar că ideea nu este despre prietenul care stă aici și fierbe; mai degrabă, totul vine de la conducerea superioară pentru a ne da o oportunitate de înălțare.

De pe Kab TV, De-a lungul timpului, 21.09.2013

Nu vă rușinați de promisiunile noastre

Am dat peste situații în care am muncit multă vreme la unele proiecte și dintr-o dată a apărut o nevoie pentru dezvoltarea și implementarea unui nou proiect. Am oprit tot lucrul în uzina noastră și am muncit la proiectul urgent timp de o lună sau două.

Pe de o parte, aceasta a fost decizia noastră comună. Pe de altă parte, la momentul la care s-a luat decizia, multe lucruri nu erau clare pentru toți: De ce facem asta? Pentru ce? Avem de-a face cu un fel de diseminare obișnuită în comun și ce altceva? Oamenii nu înțelegeau cât de mult îi poate întări, îi poate aprinde acest lucru, cât de mult vor începe să se simtă unii pe alții, cât de mult va arde acest lucru în interiorul lor. Ei credeau că nu au nicio nevoie pentru asta. De ce să te lansezi în toate direcțiile sau, invers, să mergi spre o zonă anume?

Astfel, am fost obligat să dau instrucțiuni în mod direct astfel încât fiecare să fie implicat anume în asta. Apoi, oamenii au înțeles că acest lucru este cu adevărat obligatoriu, deși, la început, mulți s-au opus, iar unii chiar au crezut că trebuie să se implice numai în înțelepciunea Cabala.

Am avut un prieten care a studiat alături de noi timp de cincisprezece ani. În cele din urmă, el nu a înțeles că diseminarea a devenit o condiție necesară pentru unificarea și conectarea noastră și, de aceea, a fost nevoit să plece, pentru că dacă doi oameni nu fac să răsară o a treia componentă, nu le pasă de ea ca și cum ar fi copilul lor, și nu se unesc, aceasta nu este o familie, ci doar doi oameni care trăiesc împreună.

O familie este atunci când există un al treilea lucru în comun, și acum ieșim cu un proiect ca acesta în care suntem cu toții împreună implicați, acesta este copilul nostru și el ne conduce către unitate și conexiune.

În afară de asta, acest proiect ne-a dat un simț intern de urgență, că trebuie să le aducem oamenilor ceea ce le lipsește. Am ieșit către mase, le-am promis tot ce am putut, și apoi ne-am găsit într-o dilemă: Și ce altceva? Cum îi voi împlini? Cum vom realiza ceea ce le-am promis oamenilor? Vedeți că se află cu toții aici alături de noi, și nu puteți scăpa de ei undeva ca într-un circ ambulant.

Cu alte cuvinte, în mod intenționat, noi le promitem multe lucruri. Asta înseamnă că noi am luat asupra noastră în mod intenționat misiuni mărețe și ambițioase și le-am promis oamenilor că le vom duce la capăt. Ne-am prins într-o capcană pe noi înșine. Și nu avem altă alegere decât cu teamă, cu rușine, cu tremur interior, să fim pătrunși de acea condiție care ne obligă să ne unim, pentru că altfel, nimic nu va ieși pentru noi și ce vom face acum? Unde vom găsi acea forță care va împlini tot ceea ce le-am promis oamenilor?

Asta duce la faptul că toate promisiunile făcute cercurilor largi ale societății forțează o persoană la o mobilizare interioară, să fie conectată cu ceilalți, obligând la căutarea unei căi de ieșire. Și există o singură cale de scăpare: să strigăm către Creator. Să ne unim și să strigăm către Creator.

Altfel, ei vă vor bate. Vă vor face de rușine. Vă vor disprețui. Toată munca pe care am depus-o va deveni până la urmă publicitate negativă pentru voi. Veți fi ca toate celelalte partide și organizații care doar promit și nu realizează nimic și nu pot să facă nimic.

De aceea, este necesar să ieșim spre cercurile largi ale societății și să facem promisiuni, și apoi să clarificăm cum veți împlini aceste promisiuni pentru a nu vă rușina să ieșiți pe stradă. Creatorul va aranja sentimentele de rușine astfel pentru voi încât vă va obliga să vă uniți, să căutați mântuirea și apoi totul va fi în ordine.

Din O conversație despre diseminare, 17.10.2013

Sa ne miscam impreuna cu Creatorul

In mod obisnuit, noi vrem sa-l abordam pe Creator de  jos in sus, ca sa ajungem la El.

Astfel, o persoana care face asta este considerata partener egal al Creatorului.

Creatorul nu se poate ocupa de diseminare in locul nostru, sau sa se descopere pe Sine in lumea noastra. Daca ar fi revelat Creatorul in lumea noastra, noi am aspira automat catre El, ca spre ceva incredibil de valoros, maret si important. Apoi, nu am scapa niciodata de egoismul nostru. Egoismul nostru ar fi obsedat de Creator in asemenea masura incat am lua-o razna dorind sa primim implinirea Lui. El trebuie sa se ascunda pana cand facem o restrictie asupra noastra si ne ridicam deasupra egoismului.

Cand  o facem, vom fi capabili sa-l revelam pe El, ca sa devenim similari si, in acelasi timp, opusi Lui. Daca realizez acest scut sau ecran, care ma izoleaza de El, atunci Creatorul poate fi dezvaluit. Va exista inca ascundere 100% intre noi. Singura intrebare este: El se ascunde pe Sine, sau eu imi ascund egoismul de El? Ca un rezultat al realizarii ecranului pentru mine, Creatorul poate da jos acest ecran de la El. Diseminarea Kabalei, revelarea Creatorului si a creatiei nu este ceva impotriva noastra. Mai degraba, este ca atunci cand ne miscam impreuna cu El si devenim partenerii Lui.

Apoi,vom putea chiar sa mergem in fata Lui prin diseminarea cunostintelor despre cum sa fie El dezvaluit.

Vom fi atunci mesagerii Lui, agentii si ajutoarele – mainile Lui. Iata cat de importanta este misiunea nostra pentru Creator, lasati in pace pe toti acei oameni care sufera ca niste copilasi prosti, fara macar sa inteleaga de ce sufera.

Diseminarea este parteneriatul cu Creatorul

Repet asta mereu, ca, pentru a reusi in studiul Kabbalah, trebuie sa o diseminam. Oricum, simt ca “diseminare” nu este cuvantul potrivit pentru ca ma face sa par ca si un vanzator sau ca un agent de asigurari care foreteaza pe toata lumea cu politele lui. Cand vorbim despre diseminarea Kabalei, suna ca si cum  noi am impune ceva celorlalti.

Astazi, cuvantul “diseminare” este asociat cu comertul si distribuirea de bunuri. Astfel, cand vorbim despre diseminarea Kabalei, cei care nu sunt familiarizati cu termenul cred ca asta implica afaceri sau comert, ca noi vindem ceva si facem profit. Cu alte cuvinte, cuvantul este foarte ambiguu.

Dar, de fapt, intreaga noastra viata constituie diseminare, pentru ca adevaratul sens al acestui cuvant este de a ne apropia de Creator, imprastiind, dezvoltand, reveland si obtinand. Toata creatia incepe cu diseminare. Spanand asa, incepe ca dintr-un singur punct unde,dintr-odata, din nimic, ceva care exista – se naste- Yesh Me  Ain (ceva iesit din nimic) si apoi porneste sa disemineze prin cele patru faze ale Luminii Directe, producand toate lumile in jos, spre lumea noastra.

Ultimul grad spiritual izbucneste in lumea noastra printr-o singura incarcatura spirituala mica. Toate lucrurile din lumea noastra, intregul univers este nascut dintr-o singura scanteie intr-un proces numit Big Bang si apoi distribuit mai departe. Se dezvolta in acest mod pana formeaza sistemul nostru solar, globul terestru si tot ce exista aici.

Toate acestea apartin diseminarii Creatorului ca sa creeze fiinte care sa ajunga la echivalenta de forma cu El. Asta se intampla sub influenta Luminii, a calitatii Lui de daruire. Intr-adevar, orice nastere sau dezvoltare inseamna diseminare. Cu alte cuvinte, adevarata calitate a diseminarii este parteneriatul cu Creatorul. Inseamna a ajuta Creatorul sa distribuie si sa reveleze idea Sa in lume, actionand impreuna cu El.

Sa intelegem inceputurile privind lumea prin ochii altuia

Intrebare: Chiar credeti ca este posibil sa fie transmisa informatia Cabalista, maselor? Se pare ca acestea sunt, inca, surde la ea!

Raspunsul meu: Din copilarie, o persoana percepe aceasta lume prin exemple, modele si imagini. O persoana gandeste prin semnificatia imaginilor acumulate in memoria sa si percepe lumea prin ele. Evalueaza si intelege totul, ia decizii si actioneaza bazandu-se pe conceptualizarea  imaginilor.

Sistemul imaginilor si conceptelor pe care le primim din copilarie formeaza imaginile noastre interioare despre lume si imaginea despre noi insine. De-a lungul intregii noastre vieti, acumulam constant imagini noi si le folosim pentru a le inlocui pe cele vechi. De asemenea, este posibil ca imginile noi sa paleasca, iar cele vechi sa revina. Forma imaginilor depinde de repetarea lor in mediul care ne inconjoara – de exemplu, prin expunerea repetata in mass media.

Daca o persoana aude sau vede ceva ce contravine setului sau de imagini, atunci nu le intelege, ori respinge intregul mesaj.

Astfel, in loc sa urmarim ca oamenii sa inteleaga ceea ce le spunem, trebuie ca noi sa stim cum isi compun ei imaginile si sa ne adresam direct acestor imagini, mai degraba decat sa incercam sa facem apel la logica umana de baza si la bunul simt.

Cu cat o persoana este mai educata, cu atat sunt mai flexibile ideile si conceptele sale. Trebuie sa ne adresam maselor prin conceptele importante (valorile existentei): compasiune, cooperare, prosperitate, sanatate, munca, siguranta si viitorul copiilor.

Pot fi rezolvate problemele lumii fara Kabbalah?

Intrebare: E posibil sa rezolvam problemele omenirii fara implicarea stiintei Kabbalah, prin simpla constientizare de catre omenire a nevoii de a uni si crea organizatii precum Uniunea Europeana sau un guvern mondial?

Raspunsul meu: Sa presupunem ca incepem sa ne convingem pe noi insine si pe altii ca trebuie sa ne unim ca un singur trup intr-o singura inima, pentru ca totul sa fie comun tuturor. Putem atinge un astfel de scop? N-am reusi mai multe decat au facut-o Germania nazista sau Rusia comunista.

De aceea kabbalistii avertizeaza ca pentru schimbarea lumii trebuie atrasa forta de corectare. Cu alte cuvinte, corectia lumii e posibila doar asa cum o face Kabbalah pentru lume, prin revelarea Fortei Superioare. Cu ajutorul acestei Forte Superioare lumea va putea atinge starea corecta.

De aceea e inutil sa asteptam ca guvernele sau summit-urile G20 sa gaseasca o solutie. Nimeni nu are solutia. Pe masura ce lumea evolueaza, ea va constientiza faptul ca nu are mijloacele necesare salvarii. Noi vom disemina stiinta Kabbalei in timp ce omenirea, in procesul evolutiei ei, al cautarilor si nenumaratelor pretexte, va descoperi ca nu exista o solutie si ca lumea se afla de fapt pe muchia distrugerii. Exact pe aceasta muchie, noi kabalistii, ne vom uni cu lumea.

Pagina 19 din 19« Prima...1516171819