Category Archives: Economie si bani

Pentru un student japonez

Comentariu: Acum câțiva ani, gara Kami-Shirataki în Hokkaido, Japonia a fost închisă pentru că nu mai erau suficienţi pasageri. Dar s-a dovedit acum ca exista totuşi un singur pasager în acest oraș, o elevă de liceu, care lua trenul în fiecare zi. Deci, compania feroviară a ținut stația deschisă, oprind trenul în gară în funcție de programul ei de la şcoala. Conducerea feroviara va închide stația în luna martie, 2016, când eleva va încheia studiile.

Răspuns: Pe de o parte, atunci când îţi ignori mintea și asculţi numai emotiile, poţi fi emoționat până la lacrimi de această poveste și se poate face un film despre ea. Este bine pentru omenire să simtă o astfel de îngrijorare unul faţă de altul.

Pe de altă parte, dacă te gândești la asta, sunt oameni care sunt flămânzi și care nu dispun de necesitățile de bază. Este scump să exploatezi trenul înainte și înapoi din şi către orașul respectiv și, probabil, costă câteva mii de dolari pe zi. Este total inutil și nerentabil, precum și faptul că un stat nu ar trebui să se comporte în acest fel. Aceasta este o campanie de PR evidentă, și ceea ce este si mai mult, nu sunt relații publice bune, deoarece există alte probleme mai importante care ar putea fi identificate și rezolvate.

Această acțiune nu are sens din punct de vedere cabalistic, deoarece nu schimbă nimic în lume. Oamenii nu fac obiectul corecției în acest fel. Lumea trece prin corecție doar prin conexiunea corectă și unitatea minții și a sentimentelor. Nu există nici o minte aici, ci doar emoții.

Nu știu ce i-au determinat pe japonezi să ia această decizie. Poate că este într-adevăr filozofie japoneză pură, dar nimic mai mult decât atât. Dacă aș fi avut ocazia, aş opri imediat această operațiune inutilă a trenului, aş oferi o altă soluție, și aş îndrepta toate mijloacele pentru a rezolva alte probleme.

Să îi urăm noroc acestei fete. E frumos să cred că mai există acțiuni care provin aparent din iubire absolută.

Din emisiunea de pe KabTV „Ştiri cu Michael Laitman” 1/11/16

 

 

Alimentaţie dăunătoare și alimentație sănătoasă

Întrebare: Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Carnegie din Statele Unite cred că vegetarianismul și dietele sănătoase sunt dăunătoare mediului.

Ei au efectuat numeroase studii și susțin că consumatorii de fructe, legume, produse lactate cauzează daune mediului, deoarece este un consum de energie și de apă mai mare asociat cu acestea, care poluează atmosfera. În același timp, ei spun că consumul de carne are un efect pozitiv asupra mediului.

Răspuns: Noi credem că hrana vegetariana este mai sănătoasă, dar, de fapt, ne-am schimbat pe noi înșine. Ne-am formatat, astfel încât nu mai este clar ce este bine și ce este rău pentru corpul nostru și pentru mediul natural.

În modul nostru actual de viață, când șapte – opt miliarde de oameni populează pământul, nu putem sa ne străduim să asiguram tuturor alimente sănătoase, normale, naturale. Asta pentru că e imposibil să crească atât de multe alimente naturale, deoarece acum nu putem să hrănim pe nimeni astfel.

În scopul de a cultiva o asemenea cantitate de fructe si legume in felul vechi, am avea nevoie de zece planete echipate cu diferite dispozitive automate. Cu toate acestea, chiar și atunci, ar fi castraveți și roșii în miniatură. Cu alte cuvinte, aceasta nu are sens. Este imposibil să se hrănească un număr imens de oameni în acest fel.

În același timp, trebuie să luăm în considerare faptul că produsele naturale se strica foarte repede, așa că ar trebui să mâncăm conform dezvoltării.

Am avut un prieten care a lucrat la Institutul de agricultură. L-am întrebat odată, „Ce faci? Cu ce o sa ne hrăneşti? „I-am spus in gluma ca am putea juca fotbal cu o roşie care se consuma astăzi, și nimic nu se va întâmpla cu ea, ar fi chiar posibil să fie tăiata într-o salata.

Răspunsul lui a fost: „Da, aspirăm să creştem exact acest tip de tomate pe care le-am putea arunca de perete, și apoi am face ce vrem cu ele.” Ele vor fi crescute în diferite forme, astfel încât să se poată transporta oriunde, să se poată păstra pentru o lungă perioadă de timp, și apoi să faci ce vrei cu ele. Ele încă vor fi gustoase în textură și aromă.

Întrebare: Si despre sănătatea oamenilor?

Răspuns: Oamenii, de asemenea, vor fi semi-sintetici. Totul va fi normal, și nimic nu se va întâmpla pentru că ne-am multiplicat la opt miliarde de oameni pe pământ, și trebuie să furnizam hrană pentru toată lumea, și produsele naturale nu pot fi conservate destul de mult.

Astăzi, putem construi două sere în Negev, care vor alimenta toata Rusia cu diferite tipuri de legume. Putem crește copaci in miniatura, care vor da roade imense, și nu este deloc o problemă. În acest fel, in omenire nu va fi foame, și produsele alimentare nu vor fi stricate, deoarece acestea au fost proiectate în acest fel.

Acest lucru înseamnă că totul va fi bine. Încărcați roșii pe un camion și transportati-le oriunde doriți. Ele nu vor putrezi după două sau trei zile. Atunci le puteți spăla un pic și veti vedea că nu există viermi. Totul este curat, și puteți face o salată. Trebuie să luam asta în serios. Este adevărat că oamenii sunt critici. Sunt de acord cu ei, dar ce putem face dacă trebuie să hrănim opt miliarde de oameni, iar dorința noastră este ca nimănui să nu-i lipseasca nimic.

Întrebare: Deci, care este concluzia?

Răspuns: În primul rând, trebuie să ne asigurăm că toată lumea are tot ce are nevoie: o jumătate de kilogram de roșii, o jumătate de kilogram de castraveți, o jumătate de kilogram de ardei pe zi, 200 de grame de carne, o bucata de pește, precum și un pahar de vin sau suc de struguri. Toată lumea ar trebui să aibă tot ce vrea și totul va fi în stare proaspătă: un măr, o pară, și o felie de pâine bună.

Putem face asta? Este doar datorită chimiei. În caz contrar, nu ar ajunge la consumator, și acesta nu ar putea să păstreze produsele alimentare, sa le ambaleze, și așa mai departe.

În orice caz, trebuie să se aplice stiinta, astfel încât produsele alimentare sa ajungă la oameni în locurile cele mai îndepărtate și nimănui nu i-ar fi foame.

Când ajungeţi la aceasta, cu ajutorul științei, trebuie să vă asigurați că asta cât mai puţin posibil dăunătoare. Pe de altă parte, ce contează dacă este dăunătoare sau nu? În secolul trecut, speranța de viață s-a dublat.

Deci, ce urmează? Sunt oameni care trăiesc o viață normală și care consumă această hrană, mai puţin sănătoasă? Nu contează.

Există dezastre naturel, deci ar trebui să încercăm să înțelegem de la ce provin. Nu văd că vegetarienii sunt mai sănătoşi decat alte persoane. Rabash, profesorul meu, putea cumpăra orice tip de mâncare, și am sugerat că cumpere fructe și legume speciale si un tip special de carne, dar a spus el, „trebuie să mănânc ceea ce mănâncă toata lumea.” Oricât de mult am încercat să-l conving că acest tip de produse alimentare este dăunător, el a refuzat și a spus: „Am nevoie sa consum ceea ce toţi ceilalţi consuma, pentru că eu trăiesc printre ei.”

Întrebare: Concluzia este că, în primul rând, nu există loc pentru a scăpa de aceasta, și în al doilea rând, că oamenii nu vor muri de foame?

Răspuns: Nu, a doua concluzie este pe primul loc. Cel mai important lucru este că oamenii nu vor muri de foame.

Din KabTV „Stiri cu Michael Laitman” 12/16/15

 

Sfârşitul vechii economii

Întrebare: Rezultatele reformelor actuale dezamăgesc. Dar, de ce oamenii nu îşi pierd optimismul? Ei întotdeauna speră că următoarea reforma le va schimbă viață în bine.

Răspuns: Problemă este că oamenii nu vor să se schimbe. Principalul motiv şi cheia soluției se ascunde în dilema următoare:

. Ori schimbi lumea,

. Ori schimbă-te pe ține însuți, adaptează-te.

Până acum, am urmărit un singur sistem, cel al relațiilor egoiste reciproce. I-a înălțat pe cei care au avut mai mult succes şi mai multă putere, cei care au făcut mai multe profituri, şi, contrar, i-a slăbit pe cei oropsiți. Dar, asta nu se va întâmplă, dacă am consideră măcar pe evreii simpli din Israel, că fiind o singură familie. Natură însăşi are alte cerințe de la noi. Și asta înseamnă că trebuie să ne gândim la o schimbare, cum să adaptăm la o nouă realitate, sistemul egoistic al societății israeliene.

Totul depinde de educație: este necesar să învățam oamenii şi să îi conducem sistematic spre unitate, în special prin reforme sociale. Toți sunt deja de acord cu asta, pentru că deja „am lovit un zid”, şi nimic altceva nu ne va ajută, decât o schimbare în societate.

Întrebare: Asta înseamnă că noi cerem inovații radicale?  

Răspuns: Nu, deloc. Este necesar doar să adăugăm o tendință către o orientare socială în viață noastră, să dăm cea mai mare importantă relațiilor sociale, ceea ce cere o muncă sistematică.

Întrebare: Cum ajung oamenii să înțeleagă asta? Chiar şi dezamăgirea datorită reformelor care au eşuat, nu include gândirea pentru necesitatea unor schimbări sociale. Jocurile puterii continuă că şi cum nimic nu s-a întâmplat. 

Răspuns: Oamenii nu văd sistemul în care trăiesc. În loc de soluții globale, o persoană preferă o creştere a venitului lunar. Dar, nimic nu a fost adăugat cu adevărat, şi nu va fi. Chiar dacă americanii devin filantropi, şi vor aloca încă 10 miliarde de dolari pe an Israelului, nimic bun nu va ieşi din asta.

Până la urmă, din obişnuință, o persoană lasă proiectele neterminate şi continuă mai departe. Zi după zi, ne trezim în fiecare dimineață cu noi speranțe; generații trec, şi lupta pentru bani şi putere, continuă.

Această rutină va înceta când vom începe să ne luptăm într-adevăr unii cu alții. Asta deja s-a întâmplat în istoria noastră; conflictul între semeni este mai rău decât conflictual actual cu vecinii noştri din zonă.

În această perioadă, oamenii nu sunt capabili să înțeleagă ei înşişi aceste noi idei, că fiind ceva nou; noi trebuie să le dăm lor, pentru că nu ține de natură umană. În parte, ei înțeleg că relații bune, „de familie” în societate, le pot îmbunătăți viață. Dar, le lipseşte adevărată abordare pentru a ajunge la asta.

Deci, trebuie să înființam noi sisteme educative, cursuri deschise, şi cadre în învățământ care să explice unei persoane ce este adevărata unitate.

Timp de milioane de ani, evoluția era determinată de o singură forță negativă, egoistă; cel care reuşeşte, reuşeşte datorită unor muşchi mai puternici, sau datorită intelectului. Însă, acum este necesar să fim împotriva acestui fapt, şi să atragem cealaltă forță, pe care se bazează adevărată unitate. Această forță se ascunde în natura însăşi, dar ne este cu adevărat ascunsă. De aceea, Înțelepciunea Cabala, care ne explică nouă cum să lucrăm cu ea, este numită şi „ştiința secretă”.

Ea vorbeşte despre forța pozitivă a unirii, despre un „plus” care echilibrează un „minus”. Și noi putem scoate această forță pozitivă, cu ajutorul unei uniri speciale, printr-o tehnologie explicată în Înțelepciunea Cabala. A venit timpul să facem asta, şi să începem să aranjăm pentru totdeauna relațiile dintre noi. Nu este necesar să eliminăm egoul negativ; ci doar să îl echilibrăm. Și aşa, prin echilibrul dintre cele două forțe, noi trăim între ele, folosind corect cei doi „poli”.

Astfel, dacă până acum toate teoriile şi ideile noastre, tot ce am făcut în politică şi în economie, s-au bazat pe o singură forță, acum trebuie să activăm cea de a două forță. Și asta va face posibil pentru noi să înțelegem cum, prin integrarea lor corectă, noi putem planifica o nouă societate. Fără războaie sau revoluții; dimpotrivă, va fi o tranziție uşoară din starea „unei linii”, „stând pe un singur picior”, la avansul normal „pe două picioare”. Toate acestea sunt descrise în Înțelepciunea Cabala. Și de aceea ea ni se dezvăluie în prezent. Am ajuns în această situație astăzi, pentru că într-adevăr avem nevoie de ea.

Din „Solutia”, KabTV, 6/05/15

 

Copiii universului, partea a treia

Astăzi ridicăm ușor vălul de deasupra materiei negre și al altor fenomene, dar nu le simțim; rezultatul este calculat în urma datelor colectate iar ceea ce lipsește din acestea este postulat.

Nu cunoaștem însă sursa forțelor care operează în natură, esența acțiunilor lor și relațiile dintre ele. Simplul fapt că acestea există este perceput de noi ca o consecință și nu ca pe ceva stabilit, dat.

Principalul lucru este acela că tot ce putem învăța, studia și însuși, este descris prin cele cinci simțuri pe care le posedăm, deoarece, la capătul tuturor experimentelor și cercetărilor se află o ființă omenească, cu mintea și senzțiile sale, cu imaginația și abilitatea sa de a construi modele specifice și de a le integra în modelul general al universului. Până acum, desigur că toate aceste modele și rezultate sunt foarte limitate.

În fond, nu știm nimic, fiind precum o mică țestoasă care a ieșit din carapace, s-a târât câțiva pași în afară și asta i-a luat o veșnicie. De fapt nu s-a îndepărtat prea mult de tufișul sub care stătea adăpostită sub carapacea sa. Și altceva nu știe.

Mai mult, avansând treptat nu va descoperi nimic. Nu are importanță cât de mult ne vom dezvolta în starea noastră curentă căci nu vom descoperi ceva calitativ diferit. Chiar dacă vom strânge cantități uriașe de fapte și date, nu vom fi capabili să le procesăm și să le studiem în așa fel încât acestea să ne descrie imaginea generală.

Toate acestea se datorează faptului că, pentru a cerceta cu adevărat cine suntem, trebuie să ne ridicăm la un alt nivel, la o minte și o inimă superioare, cu alte cuvinte, independente de cele trei axe ale timpului și spațiului pe care le avem astăzi, să ne ridicăm deasupra lor, să vedem totul într-o altă lumină, ca și cum nu am fi oameni de pe această planetă. Apoi vom ajunge să cunoaștem oamenii și să înțelegem cine sunt ei.

Este nevoie de o altă știință pentru aceasta. Nu este o întâmplare că oamenii de știință de astăzi sunt de acord că știința tradițională se găsește în criză. De ce? În fond, avem suficiente mijloace, știm cum să construim imense structuri complexe, trimitem telescoape pe orbită, în timp ce microscoapele și acceleratoarele noastre pătrund în particule.

În cercetarea științifică sunt investite miliarde, dar la final, beneficiile acestor studii se dovedesc iluzorii în asemenea măsură încât ajungem să-i luăm în derâdere pe oamenii de știință care ni se pare că-și satisfac doar curiozitatea lor naturală pe cheltuiala plătitorilor de taxe.

Nu mai privim știința cu aceeași seriozitate cu care eram obișnuiți, în special acum, când esența noastră, eul nostru, compromite toate fructele acesteia. Noi folosim de fapt știința pentru a-i domina pe ceilalți și a profita de pe urma altora, fiind imposibil astăzi să mai găsim vreun fruct bun în acest pom.

Din programul KabTV “A New Life” 3/2/14

 

Copiii universului, partea a doua

Nu putem afirma că un om se cunoaște într-adevăr pe sine însuși și cu atât mai puțin umanitatea în general. Prin urmare nu putem cunoaște această lume, care constă din totalitatea nivelurilor: neanimat, vegetal, animal și uman.  

Nu putem cunoaște lumea, în primul rând pentru că nu ne cunoaștem pe noi înșine. Trebuie să admitem faptul că nici măcar psihologia nu este o știință în adevăratul sens al cuvântului. Esența unei persoane rămâne o enigmă pentru noi. Noi observăm doar rezultatul și consecințele pe care le au asupra noastră diverse procese, analizându-ne reacțiile la anumite lucruri și studiindu-le într-o manieră limitată, fiind dependenți de ele și părtinitori în afirmațiile noastre.

Mai mult, suntem neajutorați atunci când dorim să ascendem la un nivel mai înalt – la acela care ne-a creat – și chiar mai sus, la planul creației. Judecând după diferitele evenimente și după propria noastră experiență căpătată în timpul avansării, vedem că toate forțele naturii formează un singur sistem, care este un întreg și este integral. Aceste forțe operează conform unor anumite procese și sunt operate după un anumit plan, general, despre care nu știm nimic, dar în care suntem incluși.

Dar, pe când nivelurile inanimat, vegetal și animal ale naturii îndeplinesc instinctiv acest plan, urmând ordinele naturii, noi avem senzația că suntem implicați în plan dar și că beneficiem de propriile noastre acțiuni.

Dacă am putem aborda studiul naturii pe baza acestor două senzații, poate că am dobândi ceva. Dar știința, în întregul ei, nu este angajată în cercetarea nivelului uman, pentru că ne lipsesc mijloacele reale necesare evaluării acestuia.

În consecință, observăm doar ceea ce se petrece și aceasta este esența studiilor noastre. Observăm, colectăm date și construim un sistem de cunoaștere științifică. În plus, ne folosim opțiunile noastre modeste pentru a influența diversele fenomene și stări ale naturii inanimate, vegetale și animale, ca și ale omului, observând reacția care ne permite să înțelegem ceva anume.

Chiar dacă ignorăm faptul că toate observațiile și studiile se bazează pe percepția noastră subiectivă, rezultatele se dovedesc a fi doar un rezumat, care ne dezvăluie atât de puțin. În fond, toate derivă din cele cinci simțuri limitate pe care le posedăm.

Studiind flora și fauna, putem realiza anvergura percepției noastre, dar aceste rezultate nu sunt certe dacă le comparăm cu noi înșine și nu cu standardele prezente. Vederea noastră tridimensională, bătăile inimii, mișcările soarelui și ale lunii care dau măsura zilei, erele geologice și vârsta universului, toate cestea sunt măsurători extrem de subiective.

Cu alte cuvinte, dorința noastră de a cunoaște universul nu este de fapt serioasă. O persoană este precum un copil care își atribuie abilități nerealiste lui însuși. Până la urmă, noi folosim doar forțele naturii la care avem acces. Le adunăm și le reprezentăm prin desene simple și le folosim conform abilităților noastre.

Nu ne deosebim prea mult de omul preistoric, care folosea un băț pentru a construi sau pentru a distruge. Bețele noastre sunt puțin diferite: acceleratoare de particule, observatoare, etc., dar principiul este același. Suntem doar niște copii care vor să atingă și să guste totul, doar că la un alt nivel.

Nu suntem nici măcar conștienți de faptul că suntem atât de limitați. Descoperim, ici-colo, că natura este mult mai întinsă și mai adâncă, dar nu știm încotro se dezvoltă ea și nici cum o face. Nu putem penetra dimensiunile mai înalte și nici nu putem ieși din tiparul nostru tridimensional: coordonatele timpului, mișcării și spațiului.
Din programul “A New Life” 3/02/14

Voinţa poporului în epoca modernă

Anterior, lumea a fost condusă de regi şi domnitori, care nu au avut  nevoie de permisiunea nimănui. Tot ceea ce au susţinut ei a fost considerat sacru.

Apoi, monarhii au început să dea ascultare parlamentelor lor; astfel, autocraţia a fost oarecum limitată. Mai târziu, parlamentele au fost  împărţite în diferite camere şi au privat monarhii de orice putere reală.

În cele din urmă, astăzi ne confruntăm cu o situaţie foarte ciudată: guvernele îşi pierd influenţa lor. Oficialii guvernamentali apar  ca nişte  idealuri neprincipiale, fără scrupule.  Ei nu au nici poziţii, nici idealuri, şi nici obiective faţă de viaţa de zi cu zi.

Pe de altă parte, mass-media a dobândit o influenţă şi o formă extraordinară şi manipulează opinia socială. Iar reţelele sociale virtuale se alătură astăzi acestui proces şi interceptează de cele mai multe ori iniţiativa de la mass-media.

Deci, se pare că guvernele nu mai au nici o putere de decizie. Organismele guvernamentale abia fac faţă  problemelor actuale, execută aparent voinţa poporului lor, o voinţă care este formată de mass-media.

Următorul pas va fi că oamenii îşi vor crea propriile platforme; ei vor forma propriul lor nivel de înţelegere socială şi un acord. Rolul mass-media şi al guvernelor va fi doar să-i asculte şi, în grade diferite, să pună în aplicare.

Prin urmare, trebuie să ne răspândim agenda noastră în rândul persoanelor din diferite ţări; ar trebui să  transmitem mesajul nostru şi să le explicăm ce înseamnă să fii poporul lui Israel în ţara lui Israel. „Trebuie să le explicăm ce se va întâmpla când vom atinge unitatea.

Când oamenii vor simţi deficienţa şi nevoia de unitate şi atunci când ei vor înţelege că unitatea este singura salvare de la toate suferinţele lor, publicul larg va cere guvernelor lor ca lucrurile acestea să funcţioneze. Guvernele vor ratifica legi noi şi vor lansa noi programe educaţionale în grădiniţe şi şcoli, care vor învăţa cum să cultive relaţiile corecte dintre oameni.

Acesta este modul în care va avea loc trecerea, la nivel mondial: voinţa  oamenilor  va defini progrese suplimentare.

Întrebare: În cazul în care publicul larg are un rol decisiv, vor apărea situaţii incontrolabile, haos şi anarhii ?

Răspuns: Nu, deloc! Nu există nici o putere mai bună decât aceasta. Este nevoie de putere pentru conducători să conducă poporul, în timp ce, în această situaţie, oamenii sunt deja conduşi şi guvernaţi de ideea de unitate. Timpul  individualismului s-a terminat. Ne apropiem de sfârşitul corectării şi de aceea opinia publică devine un factor principal.

Nu, nu va fi nici un haos şi confuzie în acest scenariu. Oamenii se vor transforma într-un tot unitar; opiniile lor va fi mai aproape, iar confruntarea distructivă care duce la războaie şi dezastre va dispărea. Oamenii vor simţi dorinţa de a uni şi, în loc de regi, partide politice, va exista un puternic, consens, o viziune unificata.

Întrebare: Un consens general, nu este minunat?

Răspuns: Vom aranja lucrurile în aşa fel încât Lumina care se răspândeşte printre noi să ne întoarcă la origine, la unitate. Acesta este modul în care oamenii vor deveni  ca un singur conducător. Aceasta este revelaţia forţei superioare din noi, revelarea Creatorului în creaţie.

Întrebare: Dar cum anume se vor ocupa  oamenii de diferitele probleme?

Răspuns: Cu ajutorul forţei superioare, deoarece Lumina, forţa dăruirii, puterea de unitate, se va răspândi conectându-i într-un singur întreg. Apoi, împreună cu puterea de iubire şi dăruire, care îi va umple, oamenii vor fuziona cu Creatorul, forţa care i-a creat şi  care le dă vitalitate.

Din emisiunea KabTV “Scrierile Cabaliştilor: ‘Războiul lui Israel” 7/21/14

O ascensiune într-un balon de conexiune mutuală

Întrebare: Cum este posibil să explici unei persoane care toată viaţa a fost concentrată asupra ei însăşi, să se preocupe de alţii ? Ce gen de plăcere poate avea dacă s-ar îngrijora de cineva şi, ca urmare, va fi sănătos?

Răspuns: Ai răspuns la întrebarea ta: Acest lucru îi va da sănatate. Ea nu va cumpăra sănătate altfel. Trebuie să încerci!

De ce nu încercaţi să aplicaţi asta? Aveţi ceva de pierdut? Avem toţi de câştigat îngrijindu-ne de ceilalţi. Nu contează dacă noi credem sau nu. Haideţi să ne jucăm! Să acceptăm să fim copii pentru o lună!

Întrebare: Cum este posibil să ne ridicăm deasupra ego-ului cu ajutorul jocului?

Răspuns: Sub influenţa mediului. Mediul are nevoie de joc, are nevoie să arate oamenilor cât îi influenţează. O persoană trebuie să se supună mediului, să-l simtă ca ceva mai sus de ea. Ea are nevoie să audă, constant, că legătura dintre ea şi prietenii ei din mica sa societate, este lucrul cel mai important pe care-l are în viaţă. Cu aceasta, ei se agaţă de această conexiune ca un balon care-i ridică deasupra şi le dă sentimentul vieţii superioare.

Kab.tv, „Medicina viitorului”, 07.04.2013

 

Trăsăturile viitoarei forţe de muncă

Baal HaSulam, “Ultima Generaţie”: Celor fără serviciu le vor fi satisfăcute nevoile, la fel ca celor angajaţi.

În principiu, aşa ar trebuie să fie astăzi. De fapt, cei care trăiesc în oraşe, care au pierdut o sursă de venit, sunt incapabili să se hrănească singuri. Ei nu au provizii şi pământ. Totuşi, omul ar trebui să aibe în orice caz, ceva de mâncare. Este nevoia lui naturală, vitală.

Întrebare: Dacă vorbim despre un singur sistem al umanităţii, fiecare trebuie să aibă o sarcină, precum o celulă într-un corp. Atunci, care ar fi locul celor care nu sunt angajaţi în muncă?

Răspuns: Deci, trebuie să organizăm societatea într-un asemenea mod încât fiecare să aibă ceva de făcut. Dar în realitate, vorbim despre „angajare” spirituală. Cât despre partea materială, aceasta poate fi minimală.

În generaţiile trecute, oamenii trăiau foarte simplu. De exemplu, un vânzător la piaţă, putea să vândă o singură oală toată ziua şi asta ar fi fost suficient pentru el. Nu existau maşini, automatizări, productivitatea era redusă şi totuşi, oamenii lucrau doar câteva ore pe zi şi nu aveau nevoie de mai mult. Astăzi, nu este nevoie de atâţia muncitori. În schimb, oamenii vor studia şi toţi se vor sprijini unul pe celălalt.

Scopul nostru este să umplem într-un mod productiv, timpul liber al oamenilor. Astăzi, aproximativ 90% din activităţile lucrative de toate felurile, sunt supranormate. Dacă desfiinţezi această himeră şi reduci totul la nivelul unei vieţi sănătoase, bune, raţionale, atunci nu ar mai fi de lucru pentru toată lumea. De fapt, vom produce lucruri solide, care să aibă o durabilitate crescută, în loc să avem produse cu viaţă scurtă, care au nevoie să fie reparate sau înlocuite. Rezultă că maxim 10% din populaţia lucrătoare, va fi necesar să lucreze.

Astăzi, extra producţia de lucruri care nu sunt necesare, care sunt impuse consumatorilor datorită reclamelor, este bine stabilită, astfel încât aceste lucruri fac obiectul unui dumping şi crează loc pentru altele noi. Aceasta se aplică la industria meşteşugărească, la medicină şi la toate celelalte. Orice face o persoană, face pentru detrimentul propriu. Industria farmaceutică produce droguri suplimentare; industria apărării produce arme militare; pe scurt, totul este exact pe dos de cum ar trebui să fie.

Astfel că, în final, jumătate de miliard de oameni vor munci, sau vor împărţi munca cu toţi, astfel încât fiecare să poată munci, să spunem, două ore pe zi. Şi restul timpului îl vor dedica muncii spirituale: oamenii vor studia şi vor învăţa cum să se ajute unii pe alţii, etc. Este necesar să garantăm acelaşi nivel de viaţă fiecăruia, indiferent de ceea ce munceşte sau nu o persoană, pentru că ideea nu este dacă persoana munceşte, ci dacă tu poţi să îi asiguri locul de muncă. Dacă este să critici pe cineva, atunci nu critica pe altul ci doar pe tine.

Astfel că, trebuie să creaţi acelaşi standard de viaţă pentru toată lumea. Puteţi adăuga la asta, respectul celorlalţi, sau competiţia de a dărui în beneficiul comunităţii. Fiecare poate şi ar trebui să se întreacă să contribuie la cauza comună, să facă servicii societăţii:

– Priveşte, cât de fericiţi sunt oamenii la concertele mele!

– Priveşte, cât de perfect pot să conduc compania!

Mai mult, omul nu este doar managerul ci şi proprietarul unei companii. Nu este necesar să expropiem pe nimeni, aşa cum s-a procedat în Rusia Sovietică. Dacă un om este posesorul unei fabrici, el se preocupă să asigure o producţie continuă şi condiţii decente de muncă pentru angajaţii săi şi în acelaşi timp le cere să-şi îndeplinească sarcinile. El este mîndru de ceea ce face şi primeşte acelaşi salariu ca şi subordonaţii săi, sau ca cei neangajaţi. Partea care rămâne pe scara plăcerii, este umplută cu nimic altceva decât cu respectul primit de la ceilalţi.

Într-adevăr, are cumva corpul managerului mai multe nevoi decât corpul celorlalţi? Nu. El are  o maşină a companiei şi un şofer, dar acestea sunt pentru muncă. Şi în toate celelalte aspecte el este la fel ca restul lumii.

De aceea, noi folosim potenţialul fiecăruia, la capacitate maximă. În acest caz, la nivel „animal”, fiecare primeşte în mod egal cu toţi ceilalţi, dar câştigă onoare şi respect la nivel uman. Toate acestea vor funcţiona, doar dacă oamenii se implică în sistemul educaţiei integrale.

De aceea, vom urma cursul corect şi vom tânji după corecţia genarală, deoarece scopul nostru nu este o existenţă „animală”, ci vărful dezvolatării umane.
Din a 4-a parte a Lecţiei zilnice de Cabala 27/8/12, Scrierile lui Baal HaSulam, “Ultima Generaţie”

Nu prin cantitate, ci prin calitate

Întrebare: Nu mulţi sunt atraşi de înţelepciunea Cabalei astăzi. Ar trebui să ne aşteptăm la trezirea de noi puncte din inima în functie de diseminarea noastră?

Răspuns: Nu am un răspuns exact pentru această întrebare. Nu vreau să spun nimic despre care Cabalistii nu au scris. Dar ar trebui să înţelegi că există un erou în cantitate şi există un erou în calitate. Se spune: „Voi sunteți cei mai puțini dintre toți oamenii.” Deci, în viitor, vor mai fi, încă putini oameni, la fel ca membrii grupurilor noastre din toată lumea şi, de asemenea, „fani”, cercuri exterioare, care nu sunt destinate înţelepciunii Cabalei în mod direct, dar care ascultă şi ne susţin şi se simt aproape de noi.

Suntem foarte puţini, dar tari şi puternici în înălţime, în înţelegere, în recunoaştere, în legătura noastră cu Dumnezeirea. Prin noi, ca prin fulger, forţele vor curge în jos la pământ, recomandările, planurile si evenimente pentru publicul larg. Apoi, când nu vor avea de ales, sau poate pentru că ne-ar putea crede, oamenii se vor obișnui cu mesajul nostru.

Dacă există o persoană însemnată care conduce un grup de oameni orbi, Baal HaSulam spune ca-l pot urma şi să fie siguri că vor atinge scopul. Nu cred ca se va schimba nimic serios în acest scenariu.

Noi oferim cursuri si ținem mese rotunde, cursuri deschise, dar nu în scopul de a aduce oamenii mai aproape, nu în scopul de a-i atrage la liniile noastre. Dimpotrivă, noi ar trebui să lucrăm pe „teritoriul”lor, şi să le transmitem metoda generală „populară” de corecție a lor şi nu metoda noastră specială. Masachim (ecrane), Lumini, vase, Partzufim, restricţii, toate acestea nu sunt pentru ei. Oamenii trebuie doar să ştie despre legătura generală, care le-ar uşura viaţa corporală.

Acesta este mesajul nostru pentru public. Noi nu ar trebui să „injectăm” Cabala şi materialele înalte în ei. Noi ar trebui să vorbim cu oamenii la nivelul ochilor, la „pulsul inimii lor,” despre ceea ce-i îngrijorează: educaţia copiilor, necazurile de zi cu zi, etc.

Trebuie să subliniem şi să evocăm deficiențele lor un pic și să le arătăm că-i putem calma și împlini prin metoda noastră.

Din partea a 4-a a Lectiei zilnice de Cabala, 1/08/12  „Introducere la Cartea Zohar”

Evitând panica

Întrebare: Să spunem că o mare fabrică dintr-un mic oraş de cincezi de mii de oameni se închide, iar oamenii sunt lăsaţi fără loc de muncă. Ce ar trebui să facem? Ar trebui să informăm oamenii despre schimbările calitative care apar la scară globală, sau doar să îi punem în faţa faptului împlinit?

Răspuns: Ce vrei să facă populaţia, să intre în panică? Confuzie, alcoolism, crime, colaspul unităţii familiei, ş.a.m.d, toate relaţiile sociale, chiar şi cele ascunse, se agravează imediat.

Mai întâi trebuie să avertizăm oamnii, să le dăm remediul şi apoi să le spunem despre boală. Trebuie să avem milă de biata populaţie. Asta în primul rând.

În al doilea rând, cum facem asta? Imaginează-ţi starea oribilă a cincezi de mii de oameni care coboară gradual spre nivelul de sărăcie şi degradare. Cum se poate preveni asta?

Întrebare: Nu oprim fabrica. În loc de asta, începem să tăiem gradual orele de muncă cu o oră pe săptămână. Le oferim oamenilor soluţia de a petrece această oră studiind, fără să părăsească fabirca. Facem un anunţ în care spunem că întreprinderea introduce un serviciu special şi că acum toată lumea trebuie să participe la lecţii ca şi cum ar fi la muncă.

Răspuns: Explicaţiile noastre pot fi conform condiţiei comune a naţiunii şi a lumii, crizei comune, problemelor comune. De aceea vrem să luminăm populaţia şi chiar să facem oraşul nostru unul special, un exemplu. Acesta este motivul pentru care noi introducem educaţia anticriză.

Putem vorbi de faptul că criza nu a cuprins doar oraşul ci întreaga lume. Trebuie cu adevărat să găsim justificare în presă şi peste tot. Oamenii trebuie să înţeleagă că un „tsunami” se îndreaptă spre întreaga planetă. Singurul lucru însă este acela că populaţia trebuie să fie luminată treptat, nu cu lovituri tăioase.

În timp ce criza continuă să crească, trebuie să educăm populaţia şi să schimbăm relaţiile noastre sociale şi viaţa într-o formă, un sistem, care poate servi ca buffer pentru a trece prin criză în mod paşnic şi bine, fără conflicte, poate chiar cu un anumit beneficiu. În alte cuvinte, criza nu trebuie să fie prezentată ca o criză, deoarece cuvântul înseamnă de fapt „naşterea a ceva nou”.

Putem explica toate acestea populaţie în mod gradual. Trebuie să studiem toate acestea astfel încât să înţelegem unde se află lumea şi ţara, cu noi înăuntrul lor. Asta va ajuta toată lumea să surpravieţuiască şi va avea succes în măsura înţelegerii lor.

Toate acestea se pot realiza prin diferite servicii publice, televiziunea locală, ziare şi prezentări făcute de celebrităţi locale. Trebuie să facem tot ceea ce putem. Putem invita profesori şi putem organiza ceva foarte prezentabil, respectabil şi convigător. Toate acestea prezentări trebuie să arate clar faptul că lumea se află cu adevărat la un punct de cotitură.

Întrebare: În loc de un necaz, „Totul este pierdut, închidem fabrica”, putem face o sărbătoarea, dăruind oamenilor o şansă pentru a crea un background emoţional pozitiv, bun. Reducând ziua de muncă cu o oră, putem spune, „Acesta este un lucru foarte bun”.

Răspuns: Introducem un sistem de învăţare integrală nu numai în fabrică ci şi pentru toată lumea în general, ca un sistem obligatoriu, până la pensionari.

Întrebare: Există o categorie de oameni, antreprenori, pe care este foarte greu să îi angajăm în studiu. Ei sunt independenţi din punct de vedere economic. Cum îi putem influenţa să înveţe?

Răspuns: O putem face, de exemplu, prin sistemul de taxe. Un anumit decret să oblige o persoană să participe la cursuri.

Din emisiunea de pe KAB TV, Un oras experimental – soluţia la criză, din 02.03.2012

Pagina 2 din 612345...Ultima »