Category Archives: Economie si bani

Ce ne așteaptă în 2021?

Întrebare: Anul 2021 se apropie inevitabil. A fost numit un an de incertitudine extraordinară.

Există o mulțime de presupuneri despre cum va fi. Ce se va întâmpla cu privire la lupta pentru vaccinuri, câți oameni vor fi de acord să le primească? Decalajul se extinde între bogați și săraci, ceea ce va stabili o nouă ordine mondială.

Tensiunile dintre Statele Unite și China vor crește, companiile vor fi atrase de războaie comerciale, revoluția digitală se va accelera și lumea va deveni mai puțin ușor de ridicat. Turismul și zborurile nu vor exista sau vor scădea.

Apoi, există prezicerea lui Bill Gates că va fi mai bine; vom fi mai bine pregătiți pentru o pandemie, lumea va deveni mai bună și vom trata boli, diabet și așa mai departe. „Sunt optimist”, spune Bill Gates.

Care este prognosticul tau pentru 2021?

Răspuns: Dacă omenirea se schimbă așa cum dorește Bill Gates, nu văd acest lucru ca fiind deosebit de bun. Acest lucru a fost spus de un tehnician care nu înțelege deloc direcția în care se dezvoltă umanitatea. Ce dacă primim câteva lucruri mai tehnice?

Întrebare: Cum vezi secolul 21? Cum crezi că va arăta?

Răspuns: Cred că acesta va fi primul an de dispariție a tuturor tipurilor de indoieli în care ne-am înfășurat și vom începe în sfârșit să înțelegem că nici vaccinul nu ne va ajuta, nici alte trucuri precum blocaje sau altceva care probabil ne vor ajuta doar să ne reconstruim pe noi înșine; de fapt, acest virus este mai inteligent decât noi.

Este menit să ne ridice la următorul nivel de relație cu natura, astfel încât să începem să ne gândim la modul în care putem obține cu adevărat vaccinarea corectă, adică cum putem ajunge la o stare în care să nu avem de ce să ne temem și nicăieri unde să fugim. Trebuie doar să existăm in mod corect. Acest lucru depinde doar de relațiile dintre noi.

Dacă ajungem într-o stare în care oamenii se tratează reciproc cu sentimente bune și aflăm de unde le obținem, precum și cum să le folosim in mod corect, aceasta va fi cea mai mare victorie a noastră asupra naturii rele a egoismului care stă în noi. Apoi vom primi vaccinarea corectă.

Întrebare: Deci, credeți că acest pas va fi făcut în 2021?

Răspuns: Cred că va începe să se manifeste treptat.

Întrebare: Crezi că există de fapt o singură cale de ieșire?

Răspuns: Singura cale de ieșire constă în apropierea corectă unul de celălalt, astfel încât să aflăm că putem reduce distanța dintre noi, ne putem elibera de virusul egoist care ne separă și ne îndepărtează unul de celălalt și începem să cream sentimente pozitive deasupra acestui virus. Numai în acest caz. Dacă acest lucru începe să se simtă în umanitate, atunci, desigur, aceasta va fi cea mai scurtă cale către vaccinarea corectă a populației terestre.

Întrebare: Vom face acest pas, cel puțin un pic, în 2021?

Răspuns: Sper că va exista un fel de cotitură. O vad.

Comentariu: Și dacă nu, atunci vor avea loc toate aceste scenarii de groază despre ceea ce scrie: războaie, tensiune între Statele Unite și China etc.

Răspunsul meu: De fapt, ceea ce s-a întâmplat în lume este foarte interesant. Mass-media s-a marginalizat. Oamenii au încetat să-i mai creadă. Nu mai sunt mass-media.

Nimeni nu are încredere în ei și nimeni nu se uită deloc la ei. Ceea ce este scris aici este o știre falsă și ceea ce este scris acolo este, de asemenea, fals și așa mai departe. Adică nimeni nu se uită deloc la nimic. Dacă induc în confuzie populația, atunci această confuzie nu va fi în avantajul lor.

Întrebare: Va ieși prost pentru ei?

Răspuns: În cele din urmă, da.

Întrebare: Se pare că se întâmplă deja?

Răspuns: Da. Aceste amenințări cu privire la America și China nu prezintă interes pentru miliarde de oameni. Ca urmare a acestei pandemii divine, a acestui virus divin, miliarde vor să găsească încă o liniște sufletească.

Și va apărea în noul viitor. De aceea, politicienii și toate aceste organizații internaționale sfârșesc înt-un egoism meschin; toată lumea înțelege deja în ce măsură toate acestea au ajuns la saturație.

Întrebare: Adică, căutarea acestei liniști mintale în miliarde de oameni va continua să crească?

Răspuns: Căutarea reasigurării nu va avea loc prin politică, nici prin bănci, nici prin întreprinderi, nici prin guverne; nu va fi cazul. Toate aceste sisteme egoiste sunt practic terminate.

Întrebare: Deci, ce se va întâmpla?

Răspuns: Va exista conștientizarea absenței oricărui sistem de guvernare corectă. Pe de altă parte, nimeni nu va oferi o șansă unei gestionării greșite. Acesta este genul de vid în care va trăi lumea.

Întrebare: Și unde vom ajunge?

Răspuns: Cu faptul că nimeni nu va putea conduce.

Întrebare: Atunci, de cine va fi condus omul? Până acum a fost condus de guvern și de mass-media.

Răspuns: Cred că societatea va fi atrasă către un fel de mic sistem feudal în care fiecare va căuta un fel de muncă de zi cu zi, care îi va oferi posibilitatea de a exista și de a obține ceea ce are nevoie. În cele din urmă, acest lucru ne va conduce să construim noi conexiuni.

Atunci va apărea nevoia unei conexiune amabile între oameni. Cred că va începe tocmai de jos pentru că acum apare un nihilism foarte interesant în toată lumea. Este un moment interesant.

Din emisiunea de pe KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, din 14.12.2020

Tratament pentru virus

Remarcă: Spui că leacul pentru viruși este conexiunea dintre oameni. Însă noi vedem, din contra, că leacul constă în a păstra distanța, până la carantină.

Răspuns: Carantina nu este leacul pentru virus. În schimb, tratamentul pentru virus îl reprezint o conexiune călduroasă între oameni, atunci când noi prevenim virusul să se interpună între noi, între sentimentele noastre, între relațiile noastre.

Însă acum noi suntem într-o stare tranzițională. Asemenea stări ne învață ce este bine și ce este rău, fie că ești de acord cu schimbarea sau nu, ce se va întâmpla dacă tu faci un lucru sau altul. Aici încă nu putem să tragem concluziile corecte.

Dar nu este nicio îndoială că în viitorul apropiat, umanitatea va începe să înțeleagă că vindecarea societății constă în relațiile personale corecte dintre oameni.

Din emisiunea de pe KabTV „Abilități de comunicare” din 30.10.2020

Semnele pentru începutul corecției

Întrebare: În Cabala sunt simboluri foarte importante  cum ar fi mâinile, gura și distanța. Acum, în timpul pandemiei, este necesar ca omul să își spele mâinile. În conformitate cu Cabala, mâinile sunt dorința de a primi. Este necesar să purtăm o mască astfel încât să nu răspândim diferitele lucruri urâte pe care ni le spunem unul altuia. Și, desigur, distanța este o restricție. Este o conexiune între aceste lucruri?

Răspuns: Nu. Abia începem să corectăm atitudinea noastră, unul față de celălalt involuntar prin tot felul de stări nu foarte plăcute, care încet, metodic ne învață cum să interacționăm în mod corect.

Sper că treptat, umanitatea va ajunge la acest rezultat. Nu aș vrea să văd asta ca pe o lovitură a sorții, o corecție prin războaie și tot felul de dezastre. Cu toate că nu este imposibil.

Să sperăm că nu numai virusul, ci toată natura ne va învăța cum să interacționăm corect și să fim împreună, în ciuda caracterelor și calităților noastre care provoacă respingere egoistă între oameni.

Întrebare: Am putea spune că acestea sunt semne care ne arată cum ne învață natura? Trebuie să îmi spăl mâinile, adică nu iau mai mult decât ar trebui de la societate, pentru propriul bine. Nu trebuie să bârfesc, așa că purtăm măști prin care ne este dificil să vorbim și să respirăm. Și, cel mai important, toată lumea trebuie să păstreze distanța. Nu sunt acestea semnele începutului corecției?

Răspuns: Nu. Acestea sunt acțiunile naturii așa că ele nu pot fi numite corecții. Corecția începe cu realizarea egoismului nostru.

Nu am început încă să lucrăm la egoismul nostru. Sper că în viitorul apropiat vom putea să explicăm acest lucru și oamenii vor începe să înțeleagă că problema este doar în egoismul nostru.

Faptul că tu îți speli mâinile și porți o mască, o faci pentru tine. Când o faci de dragul altora, deasupra egoismului tău, îți pui o mască astfel încât să nu îi infectezi pe alții, atunci va începe corecția.

Din emisiunea de pe KabTV „Abilități de comunicare” din 30.10.2020

“A patra rundă de alegeri, şi nici un final la orizont” (Times Of Israel)

Michael Laitman, în The Times of Israel: “A patra rundă de alegeri, şi nici un final la orizont

Nici nu ne-am revenit din cea de-a treia rundă de alegeri generale consecutive și a patra este deja în curs. Mai mult, dintr-o dată, toată lumea crede că poate fi un prim-ministru mai bun, dacă nu chiar cel mai bun pentru Statul Israel.

Dar dacă mă întrebați, această atitudine frivolă față de sarcina de a fi primul ministru al Israelului indică o scădere a înțelegerii și a lipsei de responsabilitate. Ego-urile oamenilor au crescut până la punctul în care își doresc doar să conducă, să fie regi, chiar dacă doar pentru câteva minute și indiferent de consecințe. Văd o asemănare distinctă între ceea ce se întâmplă acum și ceea ce s-a întâmplat cu poporul Israel cu puțin timp înainte de ruina celui de-al Doilea Templu și exilul din Ierusalim. În acele zile, Marele Preot cumpăra sau dădea mită pe drumul către titlu și servea pentru perioade foarte scurte, până când era scos de acolo și înlocuit cu altul. Nu mai exista sfințenie în acea instituție, ci doar lupte de putere și dorința de a fi „rege pentru o zi”. Știm cu toții cum s-a încheiat.

Asta nu se întâmplă numai în Israel. În întreaga lume, nu există sisteme care să pregătească oamenii să fie guvernatori. Cum se poate aștepta ca o persoană să știe cum să conducă o țară, fără o pregătire prealabilă? Orice slujbă necesită învățăturăși pregătire, dar cea mai influentă slujbă din țară nu? Unde este sensul acestei abordări?

Anterior, în monarhii, se năştea un prinț care știa că într-o zi va deveni rege. Încă din prima zi, era învățat ce înseamnă acest lucru, ce presupune, cum să controleze nobilii, cum să conducă armata și să gestioneze un sistem de impozitare care ar putea susține monarhia și susține monarhul. În acest sens, democrația este un sistem eșuat în mod implicit, deoarece permite oamenilor care nu știu nimic despre guvernare să proclame că merită să guverneze numai pe baza cuvântului lor. Pentru că știu că sunt aici astăzi și mâine pleacă, nu simt nicio responsabilitate. Ei susțin că lucrează de dragul oamenilor atunci când tot ceea ce își doresc cu adevărat este să-și folosească poziţia de vârf pentru a câștiga cât mai mult pentru ei înșiși.

Un rege, pe de altă parte, simte că monarhia este a lui, că regatul său este moștenirea lui, că el este statul. În zilele monarhiilor, un rege nu era doar un autocrat. Oamenii își agățau speranțele de rege. Un rege bun însemna o viață bună pentru toată lumea. Un rege a fost respectat nu numai de frică, ci și ca semn că oamenii au fost de acord cu autoritatea sa de a le gestiona viața și de a-i face mai buni. Comparați acest lucru cu obligația pe care un șef de stat ales „democratic” o simte față de circumscripția sa și veți vedea cât de defectuos este sistemul nostru.

Cu toate acestea, starea tristă a democrațiilor de astăzi nu înseamnă că ar trebui să reintegrăm monarhiile. Egourile furioase ale oamenilor îi vor face, fără îndoială, să abuzeze de puterea lor absolută. O privire asupra Coreei de Nord sau Venezuelei demonstrează ce se întâmplă atunci când acorzi puteri necontrolate indivizilor de azi.

Soluția pentru impasul în care se află guvernele mondiale poate fi găsită doar în realizarea conexiunii noastre, a interdependenței noastre reciproce. Atât timp cât ne lipsește înțelegerea faptului că ceea ce ne doare pe fiecare dintre noi ne doare pe toți și ceea ce ne ajută pe fiecare dintre noi ne ajută pe toți, nu putem face nimic corect, cu atât mai puțin să guvernăm corect.

Conducătorii din trecut ai Israelului erau Sanhedrinul. Au fost oameni care s-au angajat în primul rând în conexiune între ei. Stăteau într-un semicerc, astfel încât să se poată vedea cu toții și să comunice între ei. Numai oamenii care au atins un anumit nivel de conexiune între ei, un anumit nivel de grijă pentru ceilalți, puteau deveni membri ai Sanhedrinului. Acei oameni erau guvernatorii țării Israelului, deoarece aveau în minte interesul poporului, nu al lor.

Guvernatorii de astăzi reflectă nivelul de conexiune dintre noi toți. Din moment ce noi, în societate, suntem deconectați și, deoarece guvernanții noștri vin din mijlocul nostru, și ei sunt deconectați de restul oamenilor, nu le pasă de noi. Singura diferență dintre ei și ceilalți oameni este că aceștia au dorința de a fi la putere și au reușit să ne convingă că vor lucra în beneficiul nostru. Dar dacă nimeni în societate nu lucrează în beneficiul cuiva, dacă egoismul este trăsătura care domină relațiile umane și din acestea ies oamenii care guvernează acum, cum ne putem aștepta să nu fie altfel decât egoişti?

Din acest motiv, dacă vrem să salvăm țara, să îmbunătățim guvernul și să schimbăm modul în care guvernatorii se raportează la circumscripția lor, trebuie să ne învățăm pe noi înșine și întreaga noastră societate să trăim după valori diferite. Când vom trăi după valori de responsabilitate reciprocă, grijă și răspundere, așa va fi și natura liderilor noștri. Până atunci, vom continua ciclul nesfârșit al alegerilor până ne va fi de ajuns, sau până vom ajunge la modul în care au făcut-o strămoșii noștri acum 2000 de ani.

“Eu sunt perfect! Toţi ceilalţi sunt groaznici” (Linkedin)

Noul meu articol pe LinkedinEu sunt perfect! Toţi ceilalţi sunt groaznici

Priviţi la titlu; nu asta credem cu toții? Lumea este într-o formă teribilă; uitați-vă la ceea ce s-a întâmplat doar în acest an: oamenii au devenit răi, ostili, neîncrezători și în dispută. Priviţi la ce s-a întâmplat cu alegerile prezidențiale; priviţi la ce se întâmplă cu Covid-19; uitați-vă la ceea ce se întâmplă pe străzi, între negri și albi, superbogați și ei bine, toți ceilalți, între polițiști și civili, cu șomajul și pachetele de stimulare, iar lista este interminabilă. Oriunde te uiți, nu găsești nimic bun. Singura excepție, desigur, sunt eu. Oamenii sunt groaznici, dar eu? Nu este nimic în neregulă cu mine. Nu asta credem noi toți? Și dacă asta credem cu toții, cu excepția probabil, a foarte puțini, este o minune că lumea noastră este ceea ce este?

Ne putem spune un milion de povești despre motivul pentru care nu putem face nimic pentru lume, că oamenii sau țările puternice ne împiedică să ne conectăm sau că ei sunt adevărații distrugători ai lumii. Este posibil ca aceste povești să fie adevărate, dar trebuie totuși să ne întrebăm dacă am făcut tot ce ne stă în putință unde putem face diferența. Pentru că dacă nu am făcut-o, atunci suntem de vină pentru starea rea a lumii.

În înțelepciunea Cabala, privim lucrurile cu totul altfel: este scris în Mișna (Sanhedrin 4: 5) „Fiecare persoană trebuie să spună: „Lumea a fost creată pentru mine”.” Potrivit cărții Likutei Moharan „Rezultă că, dacă întreaga lume a fost creată pentru mine, trebuie să privesc și să aprofundez corectarea lumii în orice moment, să satisfac nevoile lumii și să mă rog pentru ele.”

Cu alte cuvinte, faptul că lumea este rea nu se datorează faptului că alți oameni sunt răi și eu sunt singurul care este bun. Dimpotrivă, este rea pentru că am fost neglijent în datoria mea de a „privi și a pătrunde în corectarea lumii în orice moment, de a satisface nevoile lumii și de a mă ruga pentru ele”. Adică este rău pentru că nu-mi fac treaba; este vina mea că oamenii suferă.

Și când vă uitați la tipul de muncă pe care trebuie să-l facem pentru a face lumea un loc mai bun, veți descoperi că singura noastră lucrare este de a ne consolida coeziunea. Nimic altceva nu este în neregulă cu lumea, cu excepția modului în care ne raportăm unii la alții și la natură în ansamblu. Înțelepciunea Cabala vede fiecare persoană ca fiind pe deplin responsabilă față de starea lumii, nefiind nici una exclusă. Ne putem spune un milion de povești despre motivul pentru care nu putem face nimic pentru lume, că oamenii sau țările puternice ne împiedică să ne conectăm sau că ei sunt adevărații distrugători ai lumii.

Este posibil ca aceste povești să fie adevărate, dar trebuie totuși să ne întrebăm dacă am făcut tot ce ne stă în putință, acolo unde putem face diferența. Pentru că dacă nu am făcut-o, atunci suntem de vină pentru starea rea a lumii. Dacă am acționa cu toții pe baza acestei premize, lumea ar fi cu siguranță un loc minunat și niciun magnat sau proprietar media nu ar putea să o schimbe în rău. Singurul lucru necesar pentru îmbunătățirea lumii noastre este hotărârea noastră de a face asta.

An Nou Fericit!

“Treziți omenirea, înainte ca valurile să ne înece” (Linkedin)

Noul meu articol pe LinkedinTreziți omenirea, înainte ca valurile să ne înece

Majoritatea rezumatelor făcute pentru 2020 (puținii care au făcut-o) vorbesc despre 2020 ca despre o tragedie, de parcă le-ar fi fost furate viețile. În opinia mea, aceasta este o perspectivă imatură. Când un băiețel se joacă afară cu prietenii săi și mama îl strigă pentru a-și termina temele, băiatul crede că este o mamă groaznică, dar noi, adulții, știm mai bine. Suntem ca acel băiat,fiind furioşi la insistența Mamei Natura să facem ceea ce trebuie. Natura nu a făcut nimic rău umanității; doar ne-a strigat pentru a ne face temele. Și, după cum știm cu toții, dacă nu ne facem temele, vom eșua testul. Și când testul este despre viața noastră, nu vrem să eșuăm.

În timp ce stăteam acasă, în primul blocaj pe care Mama Natura ni l-a impus, ar fi trebuit să începem să ne facem temele. Ar fi trebuit să ne dăm seama că ea ne-a trimis virusul, care ne-a închis în casă, doar pentru că am fost răi unii cu alții, ca niște frați care nu se pot înțelege și luptă atât de mult încât mama lor nu are de ales decât să îi trimită în camerele lor separate. Ea speră că, după un timp singuri, își vor da seama că nu trebuie să se trateze reciproc așa cum au făcut-o și vor decide să găsească o modalitate de a se înțelege.

După ceva timp, mama îi lasă să iasă, întrucât este mama lor la urma urmei, și vrea ca ei să se bucure de viață. Cu toate acestea, în loc să facă pace, încep să se lupte chiar mai rău decât înainte. Biata mamă nu are de ales decât să-i pedepsească mai aspru, sperând că de data aceasta vor învăța. Copiii știu că atunci când sunt liniștiți, mama este bună cu ei. Dar frații se urăsc atât de înverșunat încât uită ce este mai bine pentru ei în minutul în care se văd, așa că încep să se bată din nou.

Aici ne aflăm. Loviturile naturii seamănă cu mustrarea sau pedeapsa aplicată de mamă iar noi suntem copiii încăpăţânați. În loc să învățăm, ne bazăm pe vaccinuri pentru a ne permite să ne scoatem măștile astfel încât să ne putem înjura încă o dată, să eliminăm distanța socială astfel încât să ne putem bate reciproc și să numim acest măcel emoțional ca „libertate” și „normalitate”.

De fiecare dată când Natura ne trimite o altă pedeapsă, este ca un val care ne lovește și ne obligă să ne retragem. În timpul retragerii, ar trebui să reflectăm asupra comportamentului nostru unul cu celălalt. Dar noi nu facem asta. În cele din urmă, apa se retrage și ieșim din adăposturile noastre doar ca să ne certăm, să ne umilim și să ne exploatăm reciproc, chiar mai mult decât înainte. Acest lucru face următorul val mai substanțial, urmărind să ne oblige să reflectăm. Dacă nu începem să reflectăm curând, valurile ne vor îneca. Ar putea veni în tot felul de moduri. Natura este foarte creativă atunci când vine vorba de pedepse, dar mai întâi de toate nu există niciun motiv pentru care să le experimentăm. Putem alege în schimb să descoperim creativitatea ei în dăruire și în grijă.

Priviţi la coronavirus. Nici măcar nu am vaccinat pe toată lumea din tulpina inițială și deja avem de-a face cu două noi tulpini, din Marea Britanie și din Africa de Sud, ambele fiind mult mai contagioase și la care nu știm dacă vaccinul deja aprobat va funcționa. Este un semn că Natura nu va renunța. Ea nu se va opri până nu vom învăța

Priviţi la modul în care ne tratăm reciproc, cu vaccinul. De ce țările care nu își permit să-l cumpere trebuie să îl implore? Nu am învățat că suntem cu toții împreună? Nu am văzut că o infecție oriunde, este o infecție peste tot? Distribuirea vaccinului către toate țările, nefiind nici una exclusă, este primul nostru test în responsabilitate reciprocă. Până acum am eșuat.

După cum văd lucrurile acum, cred că vom trăi cu coronavirusul și mutațiile sale pentru mulți ani de acum încolo. A venit să ne învețe să trăim diferit, cu mai multă grijă, considerație și responsabilitate unul față de celălalt. Până nu vom învăța asta, virusul nu va dispărea. Valurile vor veni și vor dispărea, dar cu cât vom sta mai mult în învățare, cu atât mai înalte vor fi valurile. La început, virusul nu a afectat copiii; acum da. La început, ne-a afectat în principal plămânii; acum ne afectează creierul și inima. Ce mai vrem să ne facă înainte să învăţăm ce încearcă să ne spună?

Amintiți-vă alegoria mamei: dacă nu ne oprim din luptă, mama natură ne va trimite în camerele noastre separate, sau va găsi alte modalități de a ne pedepsi, ceea ce va fi din ce în ce mai dureros.

“Ce urmează pentru America?” (Linkedin)

Noul meu articol pe Linkedin Ce urmează pentru America?

Indiferent de cine va jura în acest ianuarie la inaugurarea prezidențială a SUA, s-au spus multe despre „Trumpism” ca o forță politică puternică, ce se va extinde nu numai în America, ci și în alte părți ale lumii, unde a fost adoptat un nou stil de guvernare.

Cum va afecta acest lucru viitorul Americii? În acest moment, este greu de spus despre evoluția mișcărilor și tendințelor care au loc în prezent. Ceea ce știu sigur este că orice putere politică poate fi considerată ca atare numai dacă are ca scop conectarea facțiunilor opuse, a antagonismului dintre oameni. Aceasta este ideologia care ar trebui să prevaleze și să fie clară pentru toată lumea de acum înainte.

Tocmai capitaliștii știu să lucreze, să organizeze, să promoveze și să câștige – cei care pot avansa omenirea la conexiunea corectă. În schimb, abordarea socialistă a democraților se va dezvălui tuturor ca o abordare care nu este constructivă, nu construiește. O astfel de atitudine și direcție a fost implementată în Rusia și a distrus țara.

Cu toate acestea, în circumstanțele actuale, nici o forță nu va putea guverna și reuși singură. Nici dreapta, nici stânga, nici democrații, nici republicanii, ci doar o forță unificatoare deasupra ambelor, care poate fi atrasă prin adoptarea unei conexiuni pozitive, deasupra diferențelor.

Reducerea diviziunii din America necesită din partea tuturor sentimentul că sunt luați în considerare și sunt reprezentați; nu așa cum este în starea actuală în care jumătate din țară sărbătorește victoria și cealaltă jumătate se simte înșelată și înveninată.

Ce îi va face pe oameni să-și dorească să se ridice în primul rând deasupra pozițiilor lor scindate? De ce părțile nu mai pot continua să încerce să se domine reciproc pentru a-și pune în aplicare viziunea asupra modului în care lucrurile ar trebui să fie conduse?

Pentru că, în cele din urmă, diviziunea subiacentă îi lasă pe toți nemulțumiți. Și cu cât societatea se dezvoltă mai mult, rămânând divizată, cu atât America va deveni mai negativă și mai înveninată. În cazuri extreme, fiecare jucător care își impune poziția divizivă asupra altora poate duce la haos total și frământări, la niveluri nefericite de suferință care, în cele din urmă, îi obligă pe oameni să își revizuiască conduita și să-și schimbe priorităţile.

Remediul pentru diviziune poate fi găsit într-un proces de învățare a unităţii. Oamenii trebuie să-și dea seama că natura vrea să ne unim. Acest sistem de învățare nu va cere imposibilul de la oameni și nici nu va forța pe nimeni să facă orice nu vrea să facă. Pur și simplu descoperim cum să ne organizăm influențele socio-culturale pentru a aduce nevoia de unitate în centrul discursului public, apoi ne vom gândi la asta din ce în ce mai mult și vom începe să ne dorim să se întâmple.

Problema de astăzi nu este polarizarea în sine. Mai degrabă, oamenii privesc polarizarea exclusiv din partea lor. Cu cât ne dezvoltăm mai mult, cu atât vedem că partea noastră este bună și corectă, iar cealaltă parte este greșită și rea. Astfel, considerăm din ce în ce mai mult cealaltă parte ca o povară grea pentru societate și pentru noi înșine, pe care am fi fericiți să o eliminăm din viața noastră.

Cu toate acestea, dacă am putea vedea polarizarea noastră dintr-un context mai larg – că natura ne polarizează din ce în ce mai mult pentru ca noi să ne exercităm libera alegere de a ne conecta pozitiv, deasupra polarizării noastre în creștere – atunci am fi în măsură să direcţionăm situația cu mai multă precizie și să-i dăm un curs direct către o stare armonioasă și echilibrată.

Deși este perfect firesc să ne ținem de opiniile diferite, astăzi trebuie să ne trezim la faptul că devenim din ce în ce mai interdependenți. Și pentru a ne realiza interdependența în mod armonios, trebuie să începem să vedem nevoia de a construi un al doilea nivel de discernământ deasupra celui actual: construirea unei conexiuni pozitive în linia de mijloc, deasupra dezacordurilor noastre, conexiuni pozitive care ar trebui să fie mai importante decât dacă rămânem doar la nivelul conflictelor noastre. O astfel de abordare va fi cheia prosperității Americii.

Scurte sfaturi din Cabala

Întrebare: Cum înțelegeți expresia: „fii tu însuți”?

Răspuns:  Înseamnă să te regăsești.

Întrebare: Ce sfaturi v-au ajutat în viață?

Răspuns: Tot ce se întâmplă se îndreaptă spre perfecțiune.

Întrebare: Care a fost cea mai îndrăzneață decizie a dvs.?

Răspuns: Nu știu. Probabil că încă nu s-a întâmplat.

Întrebare: Care a fost cea mai mare dezamăgire cu care v-aţi confruntat?

Răspuns: Când, la începutul călătoriei, am descoperit că nu sunt capabil de nimic.

Întrebare: Care a fost cea mai incredibilă coincidență care vi s-a întâmplat în viață?

Răspuns: Când mi-am dat seama că toți oamenii sunt exact la fel ca mine. Una peste alta, există absolut aceeași oportunitate de a fi un drept și un păcătos.

Întrebare: De ce episod din viața dvs sunteți profund rușinat?

Răspuns:  Faptul este că, de când mi-am dat seama că totul vine de sus, această întrebare nu apare în mine. Sentimentul de rușine apare numai atunci când o persoană se află în fața Creatorului și înțelege că i s-au dat anumite proprietăți și situații pentru a deveni asemenea Creatorului și el nu a făcut-o. În toate celelalte privințe, Creatorul ne controlează.

Întrebare: Ce eveniment v-a provocat cea mai mare teamă în viață?

Răspuns: Nici nu știu. Nu imi amintesc.

Întrebare: Este adevărat că bătrânețea are avantajele sale?

Răspuns: Fiecare vârstă are avantajele sale. Totul depinde de modul în care percepi tinerețea sau bătrânețea, puterea sau slăbiciunea.

Întrebare: Care a fost cea mai frumoasă zi din viața dvs.?

Răspuns: Când m-am trezit prima dată în fața profesorului meu.

Întrebare: Aveţi un motto?

Răspuns: Motto: “Doar înainte”.

Întrebare: Care sunt cele mai mari dificultăți pe care le-ați întâmpinat în viață pe drumul către scop?

Răspuns: Dacă nu simt nicio rezistență, dacă simt că sunt uitat, că nu am duşmani, atunci acesta este cel mai rău dintre toate.

Întrebare: Ce v-a schimbat radical în viațadvs și cum v-a ieșit?

Răspuns: Mi-am părăsit slujba anterioară, ocupațiile mele anterioare, mi-am schimbat profesia și absolut toată viața, pentru a studia Cabala.

Întrebare: Ce s-ar întâmpla pe pământ dacă fiecare persoană ar poseda inteligența maximă? Ar fi lumea un loc mai bun?

Răspuns: Nu. Toate acestea trebuie lăsate Creatorului și trebuie să facem ceea ce ni se încredințează. Adică, în cadrul în care existăm, în care El ne-a născut, încercăm să obținem similitudine cu El.

Întrebare: Când merită să întrerupi o relație? Cum să o faci corect?

Răspuns: Cred că nu depinde de persoană.

Întrebare: Aspectul persoanei afectează atitudinea ta față de ea?

Răspuns: Da, da. Sunt întotdeauna atent la aspectul unei persoane, la comportamentul său, la dorința sa de a intra într-o comunicare corectă.

Întrebare: Cum poți mângâia oamenii în mod corespunzător?

Răspuns: Simpatie, cred.

Întrebare: Ce relație vă amintiţi cel mai mult în viața dvs.?

Răspuns: Asistență reciprocă – aceea care este necesară de la o persoană la alta.

Întrebare: La ce tip de relație ar trebui să ajungem?

Răspuns: La faptul că nu simt diferența, distanța dintre mine și ceilalți.

Din KabTV „Abilități de comunicare” 7/30/20

“Încotro aleargă China, şi de ce?” (Linkedin)

Noul meu articol pe LinkedinÎncotro aleargă China, şi de ce?

În ultimul timp, se pare că China funcționează la viteză maximă în toate direcțiile simultan. Numai în ultimele săptămâni, o sondă a aterizat pe Lună, a fabricat și este gata să livreze milioane de vaccinuri, învingând Pfizer și Moderna, s-a confruntat cu Australia asupra controlului Mării Chinei de Sud și a raportat că construiește un imens portavion, genul care poate schimba jocul în arena globală. În plus, este în conflict permanent cu SUA în legătură cu presupuse încercări de interceptare a informațiilor, iar Steven Myers și Keith Bradsher de la New York Times relatează că „liderul Chinei, Xi Jinping, urmărește o strategie pentru a face economia țării mult mai independentă, făcând în același timp alte locuri mai dependente ca niciodată de ea”.

Care este graba? De ce este atât de important ca China să preia lumea? Ei bine, am putea oferi diverse motive politice, sociale și economice pentru care China se străduiește să treacă de la a fi o putere regională și o superputere economică în a fi o superputere militară cu influență în regiuni mult dincolo de regiunea sa. Cu toate acestea, există un motiv mai simplu și mai adevărat: este timpul Chinei.

Așa cum fiecare nou-născut devine un copil și apoi un adult, la fel și țările. China a crescut și, ca toți adulții, își dorește putere și bogăție. După milenii de izolare, China a apărut în secolul anterior ca un uriaș adormit care tocmai s-a trezit. Acum este foarte treaz și își dorește partea, respectul și cuvântul său în lume.

Cu toate acestea, spre deosebire de alte țări care s-au trezit, nu văd China ca reprezentând un pericol imediat. Nu înseamnă că nu s-ar putea dezvolta într-una, dar nu văd o amenințare imediată venind din China.

Mai mult, umanitatea trece în prezent printr-o criză fără precedent de dezintegrare a societății umane și a civilizației umane. Se dezvoltă de ani de zile, dar Covid-19 a agravat și accelerat criza, până la punctul în care țările nu pot ține pasul cu deziluzia oamenilor față de autorități, capitalism, consumism, concurența nesfârșită, ratele crescânde ale depresiei și nemulțumirea generală față de viață, care a pătruns în fiecare familie. Recentele alegeri prezidențiale americane sunt doar o demonstrație a lucrurilor care vor urma în multe alte țări din întreaga lume în viitorul foarte apropiat.

Prin urmare, cea mai urgentă problemă a umanității nu este China, ci deconectarea oamenilor unul de celălalt. China a absorbit în doar câteva decenii realizările și bolile pe care umanitatea le-a acumulat de-a lungul eonilor. Dacă omenirea va restabili acum conexiunile umane și va reconstrui societatea spartă care a devenit Occidentul, China o va absorbi și ea, și va schimba în mod firesc cursul de la construirea de portavioane la ceva mult mai puțin amenințător și mai cuprinzător.

China are o relație foarte bună cu Israelul și o văd ca pe o mare oportunitate. Întrucât stabilirea unui exemplu de unitate este obiectivul principal al Israelului și rolul principal în lume, şi dacă obținem unitatea internă, relațiile noastre bune cu poporul chinez îi vor ajuta să urmeze exemplul.

Aşa cum în prezent, numeroase țări vin în Israel să cumpere noi tehnologii și să le pună în aplicare în țările lor, recent inclusiv țările arabe, dacă dezvoltăm unitatea, țările vor fi și mai fericite să o implementeze în țările lor. În traiectoria actuală a lumii, unitatea va deveni foarte curând marfa cea mai necesară.

Din acest motiv, văd creșterea uimitoare a Chinei ca un alt semn că noi, Israelul, trebuie să ne grăbim să ne unim, aşa încât să putem fi un model al celei mai solicitate mărfi și aşa încât toată puterea care este acum creată în Republica Populară China să nu meargă în direcția greșită.

Diferite niveluri de luare a deciziilor

Întrebare: Cercetările arată că un grup restrâns de zece până la patruzeci de persoane pot demonstra cunoașterea reală a problemelor complexe. Prin urmare, nu se poate crede orbește în înțelepciunea mulțimii. Există probleme care trebuie rezolvate de către specialiști.

Când poate fi folosită înțelepciunea mulțimii pentru rezolvarea problemelor și când este inteligența colectivă? De ce, atunci când este conectat la înțelepciune, îl duce la un nou nivel? Și totuși, acest lucru nu este suficient. Are nevoie și de cunoaștere?

Răspuns: Depinde de întrebările pe care le decideți. Nu poți aduna un milion de oameni care nu înțeleg nimic, de exemplu, despre construcții și să te aștepți ca aceștia să poată construi o clădire înaltă. Nu vor reuși. Iar dacă aduni mai mulți specialiști, vei obține un rezultat pozitiv.

Prin urmare, este necesar să se analizeze în mod specific care este problema pe care doriți să o rezolvați. Se merge fie în cunoaștere, fie în credință mai presus de cunoaștere. Dacă mergi în cunoaștere, trebuie să aduni specialiști. Dacă vă confruntați cu o sarcină practic inaccesibilă, de exemplu, cum să faceți față coronavirusului, atunci experții nu vor putea ajuta.

Vedem că această formă de epidemie afectează simultan pe toată lumea, devine din ce în ce mai dominantă și se răspândește pe tot cuprinsul planetei. Nu cred că vom putea să-l limităm, să-l oprim sau să-l ucidem în vreun fel.

Atunci va trebui să ținem cont de înțelepciunea mulțimii. Cum găsim o soluție? Este foarte simplu. Dacă luăm un număr imens de oameni fără a-i pune într-un birou care le-ar exploata mintea și cunoștințele, dar le-ar colecta și ar încerca să le ridice deasupra nivelului lor, astfel încât să lucreze pentru unificare, atunci rezultatul va fi doar unitatea, o ascensiune peste egoismul lor personal. Apoi, vor putea identifica cu succes care este problema.

Din „Abilități de comunicare” KabTV, 25.09.2020