Comentariu: Să presupunem că  cineva înțelege 100% că trebuie să vină la prietenii săi și să-i îmbrățișeze. Se apropie de ei, iar apoi apare în el un fel de blocaj. Nici măcar nu poate atinge acești oameni; nu este în puterea lui.

Răspunsul meu: Este o stare foarte bună! Frumoasa! Inteleg asta foarte bine!

Întrebare: Dar ce îl blochează și cum poate face ceva?

Răspuns: Este blocat de lipsa nevoii pentru aşa ceva.

Are nevoie de un șoc, de conștientizarea că nu va supraviețui fără prieteni. Ar trebui să fie într-o astfel de stare încât, dacă nu face acest lucru, atunci comportamentul său urâcios să fie dezvăluit, ceea ce îi va lovi mândria și va provoca o rușine arzătoare în fața tuturor.

Trebuie să ridice necesitatea acestei mișcări în sine ca o persoană care se agaţă de un fir de pai. „Nu ai nimic de care să te agăţi pentru că te îneci! Cum te va ajuta acest pai?” Dar el îl apucă. Acesta este sentimentul care îi lipsește. Nu există suficient simț al necesității! Mai mult încă, este necesitatea fără de care intervine moartea. El trebuie să se convingă în mod repetat de acest lucru.

Comentariu: Dar trucul egoismului este că găsește o grămadă de lucruri împotrivă.

Răspunsul meu: Este aceeași lumină care îți arată cât de mult încă nu ești pregătit să te conectezi cu ea.

KabTV „Am primit un apel. Atât timp cât eu sunt în viață, ei doar vor suferi…” 06.02.2012

Filed under: Educatie, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Există o pildă despre un om care murea de o boală incurabilă. Rudele lui renunțaseră deja să creadă că își va reveni. Dar li s-a spus că în apropiere este un om înțelept care vindecă oamenii. L-au adus pe acest înțelept omului bolnav. A cerut să fie lăsat singur cu pacientul. Au vorbit în liniște și apoi înțeleptul a plecat. A doua zi, pacientul a început să-și revină. Și-a revenit pe deplin. Și apoi a fost întrebat: „Ce ți-a spus înțeleptul că ai învins cu atâta ușurință boala?” El a răspuns: „Înțeleptul mi-a spus: nu încerca să învingi boala – iubește-o”.

Sună desigur, foarte înțelept, dar este imposibil să-ți iubești boala.

Răspunsul meu: De acord cu asta. Adică, fii de acord cu ceea ce îți vine și acceptă-l ca fiind cea mai bună opțiune.

Comentariu: Omenirea este bolnavă, și este bolnavă de boli care sunt în mare parte incurabile. Toată lumea vrea un sfat care să-i ajute brusc să trăiască cumva.

Răspunsul meu: Relaxează-te și nu încerca să schimbi nimic. Înoată calm în fluxul vieții. Acceptă ceea ce ai. Pentru că tot ceea ce se face este făcut de Creator. Prin urmare, nu-L contraziceți, ci simte că în fiecare moment al timpului, ești conectat cu El.

Întrebare: Ce ar trebui să facem cu fricile, care stimulează omul tot timpul?

Răspuns: Nu vor fi temeri! Pentru că frica vine din dorința de a-ți asigura un viitor special pentru tine. Aici nu există.

Întrebare: Deci, frica este atunci când nu ești de acord cu Creatorul?

Răspuns: Da. Dar nu în acest scenariu. Viitorul dispare, nu există. În fiecare moment echivalează cu faptul că pleci și nu a mai rămas nimic din tine. Și totul este calm. Orice a fost, tot va fi. După cum a scris regele Solomon pe inel.

Întrebare: Deci, credeți că dacă cineva se înțelege cu această formulă, dacă trăiește cu ea și există, atunci se va elibera de frici și chiar de durere?

Răspuns: Ideea nu este că va fi eliberat de frică și durere, ci că va fi pur și simplu conectat corespunzător cu natura, cu Creatorul.

Întrebare: Și în ce va rezulta asta?

Răspuns: Acest lucru va oferi o conexiune cu Creatorul, seninătate, apropiere și pur și simplu fuziune.

Întrebare: Ce loc ocupă medicii în tot acest pachet, în această formulă?

Răspuns: Medicul în principiu nu este menționat să scoată o persoană dintr-o boală. El nu poate face asta. Este necesar, așa că Creatorul îl va trimite într-un fel sau altul, oriunde și oricând este necesar.

Dar adevărul este că medicii ar trebui să ajute omul să fie în claritate. În claritatea minții, în claritatea puterii, pe cât posibil. Pentru ca el să se raporteze corect la tot ce i se întâmplă.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 1/12/23

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce există stereotipuri despre oameni?

Răspuns: Pentru că toate proprietățile noastre interne constau din cinci părți, fiecare dintre ele împărțită pe rând în alte cinci, alte cinci și așa mai departe.

Dar acestea sunt gradații foarte clare. Nu luăm în considerare partea rădăcină pentru că este rădăcina și patru părți provin din ea. De aici avem o împărțire în tipuri de personaje, tipuri de rase și, în general totul.

Întrebare: De ce de regulă, determinăm tipul după aspect? Să spunem: acest profesor, acest criminal, acest alcoolic?

Răspuns: Pentru că există o corespondență între aspectul unei persoane și calitățile sale, deoarece la fiecare nivel acestea se manifestă diferit. Desigur o persoană este deja într-un astfel de comportament și în comunicare, și în mișcări, și în conversație și în gânduri – în orice. La urma urmei, fiecare calitate a celor patru principale (HaVaYaH) este împărțită în încă patru, încă patru și așa mai departe. De aici împărțirea în grupuri.

Comentariu: La un moment dat a fost efectuat un experiment asupra modului în care opinia publică afectează o persoană: au luat studenți, le-au arătat o față și le-au dat o scurtă descriere: „Acest om este un criminal cu sânge rece…” — așa și așa. „Descrieți cum îl vedeți.” Și persoana ar începe să descrie: „Da, el de fapt…”

Răspunsul meu: Aceasta este o chestiune complet diferită. Oamenii au primit un astfel de pont și probabil au vrut să arate cum o opinie preconcepută îi îndepărtează de adevăr.

Dar în principiu poți judeca oamenii mai mult sau mai puțin după aspectul lor. Deși acest lucru nu se aplică, de exemplu marilor escroci, ciudaților interni sau maniacilor, aceștia pot avea un aspect super-inteligent.

Iar astăzi este imposibil să spunem absolut nimic despre asta, deoarece egoismul nostru a atins limite atât de mari în dezvoltarea sa încât cei mai calmi aparent, cei mai inteligenți oameni se trezesc brusc sub asemenea presiuni, sub astfel de impulsuri care nu le erau specifice înainte. Prin urmare, nimeni nu mai crede pe nimeni acum.

KabTV „Am primit un apel. Tipuri umane” 21/04/12

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Imaginea exterioară pe care o vede omul, arată în principiu starea sa interioară? Să presupunem că vede crize, cataclisme, revoluții, care ar trebui să fie reacția lui la asta?

Răspuns: Baal HaSulam scrie că totul depinde de lume pentru că oamenii au liberul arbitru. Pe măsură ce se apropie unul de celălalt, ei invită asupra lor lumina superioară și se îndreaptă într-un mod bun către un scop prestabilit, pentru a fi complet în echivalenţă de formă cu lumina.

Dacă nu cunosc această metodă sau nu vor să o cunoască, atunci se mișcă prin rău, suferință, fiind opus luminii. Cu toate acestea, ei înaintează spre lumină.

Mai ales în vremea noastră când totul se accelerează, este un proces uluitor! Totul se ridică ca de pe fundul oceanului în sus, se trezesc mase uriașe de dorințe! Acest lucru va fi dezvăluit în următorii ani.

Sper că va fi dezvăluit într-un mod bun. Chiar sper! Altfel, va fi o tranziție foarte serioasă, grea, cu elemente de extremă dreaptă, dictatori, naziști și teroriști. Omului îi va fi frică să părăsească casa și chiar să stea în ea. Nu va fi mântuire nicăieri!

Sper că nu vom ajunge în acest punct, că influența noastră asupra lumii o va face totuși rezonabilă și blândă.

KabTV „Am primit un apel. Teroare mondială” 19.5.2012

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Principalul lucru la congres este să ne deschidem inimile. La urma urmei, congresul este o adunare de inimi pentru a corecta inima frântă a lui Adam HaRishon, sufletul comun al lumii din care facem toți parte. Prin urmare, trebuie să încercăm să simțim cât de departe suntem unul de celălalt în inimile noastre.

Inima este tot ceea ce este într-o persoană – toate dorințele și gândurile sale. Exact aceste dorințe de împlinire sunt ceea ce trebuie să conectăm unul cu celălalt și să încercăm să-l simțim pe celălalt, ceea ce va însemna că suntem conectați.

În măsura în care îi iubim pe ceilalți ca pe noi înșine, vom începe să simțim forța, care a dispărut din noi în timpul zdrobirii sufletului, păcatul lui Adam Harishon. Ne vom conecta inimile deasupra dorințelor noastre egoiste, pentru a corecta acest sistem și vom începe să simțim din nou Creatorul. În inima noastră comună va domni o singură forță superioară specială – Creatorul, în afară de care nu mai există nimic.

Acesta este scopul vieții și al existenței noastre, scopul de a crea toate lumile și întreaga natură. Progresul în această direcție, sentimentele și gândurile legate de procesul de revelare a sistemului Creatorului și a Creatorului Însuși în interiorul a toate se numește deschiderea inimii.

Când inima se deschide, începem să simțim cum se nasc organele spirituale și cresc în interiorul nostru, ca în orice corp viu în curs de dezvoltare: creier, inimă, ficat, brațe, picioare și așa mai departe. Vom simți cum acționăm cu toate părțile inimii în măsura în care dorim să le conectăm într-un singur sistem. Ca dintr-o picătură de material seminal care se dezvoltă în pântecele mamei, la fel din micuța noastră dorință interioară de unitate, conexiune și reciprocitate, va începe să se dezvolte o ființă specială în forța superioară a Creatorului.

În măsura în care ne putem uni unii cu alții și ne putem conecta cu Creatorul, ne vom simți existența într-un singur corp, într-un singur Creator, ca părți ale acestui corp comun, care sunt prietenii. Vom crește ca celulele unui corp viu și vom simți legătura dintre noi și interdependența. În măsura în care unul poate dărui altuia, iar celălalt celui de-al treilea, răspândindu-se din ce în ce mai mult, ne vom construi corpul nostru comun unic.

Imaginați-vă miliarde de dorințe minuscule, fiecare dintre acestea nu se dezvoltă de la sine, ci datorită conexiunii cu alte dorințe, și astfel ea creşte, simțindu-și scopul propriu și scopul dezvoltării.

Construindu-ne pe noi înșine în acest fel, construim atingerea Creatorului; începem să înțelegem cine este El, cum se îmbracă în noi și cum să ne apropiem de El. De aici devine clar cât de important este fiecare prieten, ceea ce ne sporește puterea de hotărâre în atingerea Creatorului. Fiecare prieten mă aduce mai aproape de Creator, adaugă din ce în ce mai multă atingere ca și cum ar mări zoom-ul și adăugă încă o sută, o mie, zeci de mii de detalii noi care se combină într-o singură imagine.

Apoi văd clar imaginea lumii superioare și atitudinea mea față de toată lumea. Văd toate mișcările fiecăruia, gândurile și intențiile lor și toate schimbările care au loc în ei. Recunosc în ei o singură forță, o singură rădăcină superioară, care trezindu-i pe toți în acest fel, îmi vorbește.

Astfel, din iubirea pentru ființele create, dobândim iubirea pentru Creator și începem să ne familiarizăm cu o singură realitate. Totul începe cu conexiunea dintre inimi.

Din Lecţia zilnică de Cabala 2/21/23,, Lecția pe tema „Pregătirea pentru deschiderea inimii la Congres”

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Nu cu mult timp în urmă, într-unul dintre clipuri, ați spus că unul dintre indicatorii mișcării spre corectare ar fi dispariția granițelor dintre țări. Se pare că acest lucru nu s-a spus la momentul potrivit pentru că a început strigătul: „Vrem granițe din beton armat între țările noastre! Până la cer, ca totul să fie bine închis.”

Asta a fost scris de unii. Alții au scris că aceasta este fantezie, că acest lucru nu s-ar întâmpla. Cu toate acestea, alții au scris că Europa și-a îndepărtat granițele, dar nu arată că se îndreaptă către corectare. În general, au fost multe comentarii.

Vor cădea vreodată granițele? Când se va întâmpla asta, ce va fi?

Răspuns: Numai dacă vor cădea în inimile oamenilor!

Comentariu: Este un răspuns câștigător, de fapt.

Răspunsul meu: Este imposibil să nu fii de acord cu acest lucru teoretic și este imposibil să fii de acord practic.

Întrebare: Conectați direct asta?

Răspuns: Numai în acest caz acest lucru va avea șansa să se realizeze.

Întrebare: Ce este asta? Care vor fi atunci sentimentele mele pentru celălalt?

Răspuns: Pur și simplu nu există granițe și atât.

Întrebare: Deci, nu mă tem de el și nu cer nimic de la el?

Răspuns: Absolut nimic și în niciun fel. Să presupunem că locuim pe un palier de scări și că există un milion de uși și toate ușile sunt deschise. Asta este.

Comentariu: A fost odată așa ceva aici în kibuțim și chiar mai devreme în sate. Ușile erau deschise, oamenii intrau. Iar acum, așa cum spuneţi mereu ego-ul ne-a sucit atât de mult încât nu putem.

Răspunsul meu Nu putem, nu putem fi aproape unul de celălalt. Egoismul a crescut de mulți, mulți ani, sute și mii de ani, până când a ajuns într-o astfel de stare încât dacă nu ar fi tehnologie, educaţie, creştere și mass-media care ne leagă, numeşte orice vrei, atunci bineînțeles, ne-am fi mâncat unul pe altul de mult.

Deocamdată, încă ne înțelegem cumva și simțim subconștient că va fi rău pentru mine, va fi rău pentru tine și așa mai departe. Acest calcul merge în interiorul nostru și prin urmare, nu suntem niște animale necugetate, lacome ci cu un bun calcul egoist.

Întrebare: Ce trebuie să se întâmple pentru ca noi să decidem că trebuie să îndepărtăm încet aceste garduri dintre inimi?

Răspuns: Acesta ar trebui să fie un calcul foarte serios. Să presupunem că statul ar stabili o astfel de sarcină încât fiecare cetățean să primească, să zicem 1.000 de dolari pe lună dacă face ceva bun în conexiune cu alții.

Aceasta este reglarea deasupra egoismului nostru. Și atunci vom fi de acord cu niște concesii egoiste.

Deși în principiu, acesta este un egoism încurajator. Dar pe de altă parte ar duce la o anumită înțelegere a modului în care poate fi utilă o atitudine bună. Prin urmare este necesar să cumpărați oameni.

Întrebare: Crezi că dacă plătim atunci când o persoană face o faptă bună, la un moment dat ceva se va declanșa și va spune: „Nu am nevoie de bani, asta mă face să mă simt bine.” Ar putea sa existe asta?

Răspuns: Vom ajunge la asta, desigur. Treptat.

Întrebare: Deci, egoismul ne conduce la o astfel de decizie într-un fel sau altul?

Răspuns: Da, dar nu la abolirea completă a egoismului. Aceasta este deja de sus.

Întrebare: Deci, granițele vor cădea mai devreme sau mai târziu? Aveţi vreo îndoială în legătură cu asta?

Răspuns: Cred că desigur, nu astăzi și nici mâine dar da, se va întâmpla.

Întrebare: Este atunci când o persoană va putea să aibă încredere în altul și să fie deschisă către altul? Doar in acest caz?

Răspuns: Dar aceasta este corectarea finală. Și vorbim despre oameni care măcar înțeleg să nu facă rău altuia pentru că li se va întoarce.

Întrebare: Spuneți-mi, vă rog, în astfel de țări care să spunem, își îndepărtează încet granițele, ar trebui să existe armata?

Răspuns: Armata va exista până la capăt.

Cum poți fi sigur de ceilalți? Nu poți fi sigur pe tine. Armata va exista până la capăt.

Întrebare: Vor mai exista banii? Sau vor trece la o monedă unică?

Răspuns: Nu contează dacă este unificat sau nu. E ca în Europa.

Întrebare: Dar banii vor exista într-o societate corectată?

Răspuns: Da.

Întrebare: Deci, într-un fel sau altul forța superioară ne conduce către o astfel de lume?

Răspuns: Da. Ne va conduce la ea.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 6/13/22

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

O conexiune adevărată cu prietenii înseamnă că ne simțim sută la sută conectați și ne înțelegem unul pe altul.

Conexiunea interioară depinde de inimă, de cât de mult vrem să ne deschidem inima către Creator și să-L lăsăm să intre în această inimă, astfel încât în interiorul acestei inimi să-l simțim pe Creator, să înțelegem ce vrea El de la noi și să înțelegem ce vrem noi  să-I dăm Lui.

Creatorul vrea ca noi să apreciem viața interioară mai mult decât viața externă. Adică, legătura cu Creatorul ar trebui să fie pentru noi prima, iar orice altceva ar trebui să fie secundar și temporar. Dacă reușim să ne îndreptăm spre asta, va fi deja un succes semnificativ și vom vedea că avansăm.

Dacă nu reușim să ajungem la o astfel de atitudine, atunci treptat vom începe să ne îndepărtăm de calea spirituală, să ne întoarcem la activitățile acestei lumi și să ne întoarcem în roata ei între cumpărături, muncă și divertisment.

Cu toate acestea, metoda Cabala nu implică neglijarea vieții externe. Se bazează pe creșterea importanței vieții spirituale, nu pe scăderea importanței vieții corporale. Dar importanța spiritualității ar trebui să fie mai mare decât orice împlinire fizică.

Indiferent câtă presiune îmi pune viața corporală – familia, munca și alte nevoi – mai presus de toate, prețuiesc spiritualitatea. Îmi evaluez întreaga viață în ceea ce privește cât de mult poate ajuta la progresul meu spiritual sau să o distrugă.

Ridic spiritualitatea mai presus de orice, și pun viața corporală dedesubt, sub această umbrelă. Apoi totul este dintr-o dată ușor de aranjat. O persoană trebuie doar să fie de acord că aceasta ar trebui să fie abordarea ei față de corporalitate și spiritualitate.

Corporalitatea este necesară tocmai pentru a ridica spiritualitatea deasupra minţii tale. Este ca două straturi paralele: viața spirituală deasupra și viața corporală în jos, şi în orice situație din viață menținem această atitudine.

Din Lecţia zilnică de cabala 1/31/23, Zohar pentru toți „Introducere în Cartea Zohar”, „În noaptea miresei”

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Percepţia realității este subiectul cel mai important, pentru că omul vrea să știe în ce realitate există, în ce fel de lume s-a născut.

Cum sunt construite lumile superioare și lumea inferioară, cum există ele, prin ce forțe sunt controlate, care este motivul unei astfel de existențe, care sunt rezultatele ei și spre ce se mișcă totul – trebuie să descoperim toate acestea. Și de aceea este atât de importantă percepția corectă a realității.

Pentru simplitatea înțelegerii, putem spune că există două lumi: lumea superioară și lumea inferioară sau lumea spirituală și lumea corporală. În lumea corporală, pe care o simțim cu cele cinci simțuri ale noastre, existăm conform curgerii timpului.

Timpul este sentimentul nostru interior și conform simţirii noastre, totul se întâmplă la un moment dat. Asociem curgerea timpului cu diverși factori externi: soarele, luna, stelele și evenimentele trecute care ne oferă un sentiment general al trecutului.

Nu știm ce este lumea superioară (spirituală). Dar, potrivit povestirilor cabaliştilor, acolo operează oameni care au dezvăluit lumile superioare, alte timpuri și forme de existență. Le putem dezvălui, simți și exista în ele și în acest fel vom atinge realitatea eternă și perfectă în care nu există început și sfârșit. Acolo existăm deasupra timpului, spațiului și a oricărei mișcări.

Realitatea spirituală există în afara timpului, mișcării și spațiului, iar lumea corporală este în interiorul timpului, mișcării și spațiului. Deoarece organele noastre senzoriale se bazează pe percepția unui sistem corporal de coordonate, sens, timp, loc și mișcare, simțim prin urmare, doar această realitate.

Dacă vrem să simțim realitatea adevărată, spirituală va trebui să ne ridicăm la ea în percepția noastră schimbându-ne organele senzoriale. Nu vom mai simți realitatea ca o mișcare fizică în timp corporal, ci o vom simți într-o formă spirituală și așa vom trăi. Cartea Zohar scrie că timpul spiritual este determinat de schimbarea formelor și gradelor care sunt deasupra spațiului și timpului.

Este foarte important să ne imaginăm ce este lumea spirituală superioară, care există deasupra timpului, mișcării și spațiului și cum o putem simți, trăi în ea și conecta tot ceea ce este acolo cu lumea noastră corporală, astfel încât aceste două lumi să fuzioneze într-una singură pentru noi.

Când ajungem la ce înseamnă timpul bazat pe forme și grade în schimbare, vom înțelege ce este lumea corporală și ce este lumea spirituală și cum sunt conectate aceste două lumi. Vom înțelege, de asemenea, de ce Creatorul ne-a creat cu simțul lumii corporale și de ce de aici trebuie să urcăm în lumea superioară, spirituală pentru a ne simți între două lumi — cea superioară și cea inferioară.

Din Lecţia zilnică de Cabala 1/27/23, Zohar pentru toți „Introducere în Cartea Zohar”, „Noaptea miresei”

Filed under: Educatie, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Cât de repede putem umple lumea cu iubire?”

Cu toții ne dorim să trăim într-o lume plină de iubire, dar în același timp ne gândim că este imposibil.

Dar dacă am putea trăi într-o lume iubitoare?

În prezent trăim într-o lume ostilă. Ne trezim din ce în ce mai mult că luptăm și concurăm unii cu alții, iar ca urmare viața noastră se înrăutățeşte.

Natura noastră egoistă, în care dorim să beneficiem noi înşine pe cheltuiala celorlalți, începe să se întoarcă împotriva noastră, deoarece nu ne putem îndeplini niciodată dorințele crescânde și de asemenea, avem din ce în ce mai multă furie și cruzime în lume, care se întoarce la noi în mod negativ.

Acum imaginați-vă că am putea schimba viziunea asupra lumii și relațiile noastre într-o direcție de iubire și grijă.

Ce se întâmplă dacă am putea schimba brusc lumea, astfel încât nimeni să nu exploateze sau să facă rău altora?

Am vedea atunci o lume opusă, una în care fricile, anxietățile și senzațiile negative în general, s-ar schimba într-o direcție pozitivă – una de sprijin, încurajare și iubire unul pentru celălalt.

Iubirea ne-ar obliga să ne dorim să gândim și să acționăm optim. Am opri situația noastră constantă de a ne menține ocupați cu o gamă continuă de produse, publicitate, folosire și aruncare a exceselor inutile.

Dacă iubirea ar umple lumea, atunci chiar dacă nimeni nu ar lucra, ne-am satisface nevoile pentru că nu am avea nicio dorință de excese. În schimb ne-ar împlini complet o atmosferă de iubire și considerație reciprocă.

Egoul uman exagerat de astăzi ne conduce la un contrast tot mai mare cu natura, deoarece aproximativ 90% din ceea ce producem nu este necesar, în timp ce natura însăși produce doar ceea ce este necesar. În natură, totul este folosit în mod repetat la 100% din capacitatea sa.

Natura funcționează ca un sistem integral închis, iar influența noastră în natură este excepția. Adică, produsele noastre nu revin în natură în forma lor naturală, ci mai degrabă într-o formă distorsionată care aduce toxine și otrăvuri înapoi în natură.

Dacă totuși ne-am conecta cu iubire unii cu alții, atunci am curăța lumea. O atitudine iubitoare și grijulie între noi ar înlocui cerințele de exces și surplus și am ajunge la un echilibru nou între noi și cu natura.

Mai mult decât atât, până când nu vom aduce o transformare majoră a atitudinii noastre unul față de celălalt – unde iubirea ar înlocui ura și unde grija și sprijinul ar înlocui indiferența și apatia – atunci, cu cât investim mai mult în mijloace tehnologice pentru a curăța lumea fără a ne repara atitudinea unul față de altul, cu atât vom descoperi că lumea noastră devine din ce în ce mai poluată. Acest lucru se datorează faptului că natura ne cere în cele din urmă să ajungem în echilibru unul cu celălalt în atitudinea noastră unul față de celălalt, astfel încât să creăm o atmosferă de iubire și considerație reciprocă în întreaga lume. Până când nu vom face acest lucru, natura va continua să ne reamintească că eforturile noastre de a ne rezolva acumularea de probleme fără a ne repara atitudinea unul față de celălalt, nu va duce decât la tot mai multe probleme și suferințe.

Pentru a dezvolta relații de iubire în lumea noastră, trebuie să ne exercităm atenția, considerația și responsabilitatea unii față de alții. Făcând acest lucru, vom participa reciproc la sistemul integral al naturii și numai atunci vom depune mărturie pentru o nouă lume iubitoare, care va rezolva nenumăratele probleme și crize care se năpustesc astăzi asupra noastră.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Oamenii mă întreabă adesea cum văd lumea viitorului, pe ce se va baza și cum vom interacționa în ea unii cu alții.

Din păcate, trebuie să recunosc că nu o văd să vină în viitorul apropiat. Vor fi mult mai multe probleme care vor însoți nașterea unei lumi noi. Dar când se va dezvălui, va fi o lume diferită, una care există în mintea oamenilor care vor înțelege că este necesar să trăim în așa fel încât să facem orice pentru a evita războaiele și ura dintre noi.

Trebuie să luptăm între noi pentru ca nimeni să nu aibă ură față de celălalt, ci dimpotrivă, iubire reciprocă, respect și dorință de conexiune.

Sper că vom ajunge la asta. Cel puțin acum toate evenimentele din lume au ca scop să dezvăluie ce este bine și ce este rău între noi.

Din partea a 2-a a Lecţiei zilnice de Cabala 1/26/23, Scrierile lui Baal HaSulam „Introducere în Cartea Zohar”

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→