Category Archives: Fara categorie

Fisuri în inimă

De ce a apărut coronavirus-ul?

Datorită faptului că nu există o legătură corectă între toate elementele creației, la toate nivelurile: minerl, vegetatal, animal și uman.

Acolo unde ar trebui să apară deja o conexiune, conform programului general de dezvoltare care ne îndreaptă spre sfârșitul corecției, dar încă nu există, din aceste locuri de ruptură ca din crăpăturile zidurilor, virușii se târăsc afară.

Virușii sunt dorința de a primi care ar fi trebuit corectată până acum, dar pe care nu am corectat-o încă. De aceea apar acești viruși. Încercăm să luptăm cu ei la toate nivelurile, sub toate formele, dar în realitate trebuie să îi tratăm la cel mai înalt grad unde se manifestă, adică la gradul uman.

Pe lângă faptul că acest coronavirus dăunează sănătății noastre, chiar mai rău, aceasta duce la distanțarea noastră unul de celălalt, închide locurile de muncă, grădinițele, școlile și așa mai departe. În acele locuri în care virusul are un impact negativ asupra societății umane, trebuie să facem o corecție prin conexiunea noastră corectă.

Nu putem opri epidemia punând măști, ascunzându-ne în case, închizând școli, grădinițe și cinematografe – toate acestea nu sunt necesare. Trebuie doar să facem o corecție la cel mai înalt grad, adică în relațiile dintre oameni. Să începem să ne corectăm făcând conexiunea corectă între noi și procedând astfel vom neutraliza coronavirus-ul. Este scris: „Iubirea va acoperi toate crimele (adică toți virușii la nivelul uman)”.

Apoi vom vedea cum cu ajutorul celor mai puternice arme, începem să punem întreaga creație în ordine de sus în jos, tot mai mult, până când acești viruși dispar din gradele inferioare: Din corpurile umane, din animale, din absolut tot. Acesta ar trebui să fie nivelul impactului nostru asupra tuturor problemelor pe care le dezvăluim în natură astăzi; toate corecțiile sunt doar prin unitatea noastră.

Prin conexiunea noastră, vom călăfătui toate fisurile din care ies virușii, aceste mici vipere, iar epidemia se va opri. Boala devine mai acută zi de zi, dar există un remediu!

Din a 2-a parte a lecției zilnice de Cabala 31/08/20, Scrierile lui Baal HaSulam, „Arvut (garanție reciprocă)”

“Dacă vrei iubire, pregăteşte-te pentru ură” (Medium)

Medium a publicat noul meu articol “Dacă vrei iubire, pregăteşte-te pentru ură

Si vis pacem, para bellum (Dacă vrei pace, pregătește-te pentru război) a spus autorul latin Vegetius. La fel, dacă vrei iubire, pregătește-te pentru ură.

Filmele arată iubirea ca un flux constant de căldură, grijă și afecțiune între oameni. Dar filmele greșesc. Înainte de fiecare emoție pozitivă ea este precedată de una negativă, care declanșează debutul pozitivului. La fel cum noaptea precede ziua, ura precede iubirea. Singura excepție este iubirea unei mame, dar asta se datorează faptului că mama își percepe copilul ca făcând parte din ea însăși. Dar, cu orice altă persoană, pentru a dezvolta emoții reale, trebuie să ne schimbăm în mod constant între ură și iubire, în diferite manifestări și intensități.

Se dovedește faptul că dacă am fost făcut în secret pentru ura mea față de această sau acea persoană, îmi permite să descopăr cine sunt și ce am în interior. De fapt, ar trebui să fiu recunoscător acestei persoane.

De fapt, acesta este principiul care pune în mișcare întreaga creație. Valurile de căldură și răstimpurile de frig, inundațiile și secetele, ura și iubirea, toate acestea sunt apariţii alternative ale urii și iubirii.

Există un scop în spatele lor: intensitatea lor în creștere, mai ales atunci când este de partea negativă, ne determină să le căutăm sursa. De ce există atâta ură? De ce este natura atât de crudă? De ce nu sunt niciodată mulțumit de ceea ce am? De ce nu există pace? De ce mi-e frică? Când încercați să răspundeți la aceste întrebări, aflați că provin din aceeași sursă invizibilă, iar acea sursă este natura, sau pur și simplu realitatea.

Fiecare mineral, plantă, animal sau persoană, gând, dorință sau cuvânt, este creat de natură. Acum, dacă natura este sursa tuturor, atunci totul este parte a naturii, parte a întregului. La fel cum sunt zile și nopți, există oameni pe care îi urăsc și oameni pe care îi iubesc. La fel cum nu ar fi zile, dacă nu ar fi fost nopți, nu ar exista oameni pe care îi iubesc, dacă nu ar exista oameni pe care îi urăsc. De fapt, nu aș putea defini ce iubesc, ce urăsc, cine sunt, cine nu sunt, dacă nu ar fi fost toate acele lucruri pe care le consider negative, dar ele nu sunt; ele sunt opuse față de mine, astfel încât voi putea învăța despre mine și despre natură. Dacă nu ar fi ele, nu aș fi avut habar de întreaga mea existență.

Se dovedește că, faptul că am fost făcut în secret pentru ura mea față de această sau acea persoană, îmi permite să descopăr cine sunt și ce am în interior. De fapt, ar trebui să fiu recunoscător acelei persoane. Cel mai înțelept dintre toți oamenii, Regele Solomon, a numit acest concept, „Iubirea acoperă toate crimele” (Prov. 10:12), unde crima este ura, iar iubirea acoperă ura, odată ce descoperim că obiectul urii noastre este de fapt un dar care ne-a fost dat. În acel moment, înstrăinarea se dizolvă iar iubirea și recunoștința ies la iveală.

Ghid pentru Team Building, partea 8

Principiile formării unei echipe: opriţi bârfa

Observaţie:. A șaptea regulă: Orice tip de bârfă este interzisă în echipă. Chiar și critica este posibilă doar la un moment prestabilit, cu o pregătire specială.

Comentariul meu:  Acest lucru este evident. În conformitate cu condiția anterioară de a ne vedea doar pe noi înșine și nu pe alții, ce critică poate exista? Înseamnă că mă critic. Sau, eu critic modul în care îi văd pe alții, în mine. Este pentru că nu văd niciodată pe altcineva.

Întrebare:  Cât de des recomanzi să avem întâlniri în care începem să ne criticăm reciproc și să formulăm pretenții?

Răspuns:  Câteodată, ca exercițiu. Poate o dată pe lună. Nu mai mult decât atât.

Întrebare:  Și până atunci ar trebui să ţin totul în mine?

Răspuns:  Și până atunci fexerciții: tot ce gândesc despre celălalt, gândesc despre mine.

Remarcă: Ai spus că în primele etape ale dezvoltării echipei, cel mai bine este să exprimăm critici nu direct, ci prin intermediul unor persoane responsabile. Până la urmă, dacă îi spun unei persoane direct, ca egoist, nu o va accepta și va exista un conflict.

Comentariul meu:  Da. Este mai bine să faceți asta indirect.

Întrebare:  Nu este mai bine să avem relații oneste, directe, între colegi?

Răspuns:   Poate. Dar depinde de etapa de formare.

Întrebare:  Deci, nu ați sfătui să criticăm direct în faza inițială?

Răspuns: Nu. Doar atunci când ați acumulat reciproc un număr suficient de clarificări, ciocniri și conexiuni reciproce, când începeți să vă înțelegeți mai profund, mai bine, iar obiectivul devine mai evident și mai necesar, atunci puteți trece la acest nivel de relație.

Întrebare: Trebuie să determinăm în prealabil câteva subiecte despre care nu vom vorbi, deoarece știm că acestea vor provoca conflicte? De exemplu, politica, religia și familia. Sau, dimpotrivă, ar trebui să descoperim toate acestea între noi?

Răspuns:  Nu. Nu vorbim despre nimic care poate fi primit prost de către alții. Nu ar trebui să aducem în discuție astfel de subiecte până nu ne-am descurcat atât de bine încât pur și simplu nu mai vedem pe alții ca pe altceva decât noi pe noi înșine. Atunci toate acestea vor dispărea. Nu va exista niciun motiv pentru restricții.

Observaţie: Într-adevăr, diferența dintre sexe, între bărbat și femeie, diferențele naționale și religioase sunt așezate atât de profund într-o persoană, încât până nu vă ridicaţi deasupra lor, este mai bine să nu atingeți aceste subiecte. Acest lucru poate distruge orice echipă: în afaceri, în sport, peste tot.

Din KabTV „Abilități de management” 18/06/20

Opoziția față de unitate, partea a 3-a

Întrebare: Ce este exilul? Ce este această relație dintre oameni?

Răspuns: În cabala, termenul „exilul” se referă la exilul din calitatea de dăruire și iubire, din conexiunea universală.

Dacă un grup aflat într-o relație oarecare începe să simtă că este cuprins de dorințe egoiste și că oamenii se întrăinează de ceilalți în internalitatea lor, înseamnă că este condus de faraon, de egoism. Această condiție se cheamă expulzare din spiritualitate. Nu este o expulzare fizică, ci una senzorială, la nivelul simțurilor.

Comentariu: Se știe din istorie că în aceste perioade nu toți oamenii au fost exilați fizic, în exilurile din Babilon, din Asiria, doar elita conducătoare a fost exilată, toți ceilalți rămânând pe loc.

Din emisiunea KabTV “Analiza sistematică a poporului Israel,” 7/29/19

 

Ce fel de conexiune are Creatorul cu o persoană?

Întrebare: Ce fel de conexiune, ce atitudine are Creatorul față de o persoană?

Răspuns: Este o conexiune directă. Creatorul a creat toate nivelele naturii, mineral, vegetal și animal și omul și El controlează toate aceste nivele. Primele trei nivele funcționează doar pentru a susține și pentru a sprijini existența naturii umane.

Natura umană este de asemenea divizată în patru părți: nivelele minerale, vegetale, animale și umane într-o persoană.

Ultimul nivel, nivelul uman dintr-o persoană simte nevoia de a revela Creatorul, în timp ce toate celelalte părți, care înseamnă toți ceilalți oameni în care ultima parte a dezvoltării dorinței nu a fost revelată, nu simt încă nevoia de a-L revela și nu îi interesează. Ei trăiesc o viață pașnică la nivelul animalic.

Aceia în care dorința de a ajunge la nivelul uman într-o persoană s-a dezovltat deja, încep să simță nevoia și necesitatea de a dobândi forța care îi controlează, forța care este deasupra noastră. Pe de-a întregul, asemenea oameni vin să studieze înțelepciunea Cabala.

Grădinile zoologice umane

Întrebare: A fost un fenomen cunoscut ca grădinile zoologice chiar în secolele 18 și 19 unde popoarele indigene care ocupau Africa și interiorul Americii au fost aduse în Europa și America, iar europenii “civilizați” sau societatea americană au venit să observe ceea ce ei au denumit “barbari sălbatici”.

În Franța, mai mult de 20 de milioane de oameni au vizitat o asemenea “gradină zoologică” în câteva luni pentru a observa o asemenea curiozitate.

În locurile lor de rezidență permanentă, popoarele indigene puteau purta blănuri și să mănânce mâncare crudă, iar în Europa și America, desigur, erau alte condiții, însă ei au fost forțați să poarte blănuri, să mănânce carne crudă de câine și multe altele. Asta a provocat o încântare sălbatică în audiență.

Așa că, cine sunt sălbaticii?

Răspuns: Aceștia sunt oamenii francezi care s-au dus să se uite la aceia care au fost aduși din Africa.

Întrebare: De ce o asemenea dorință bestială, sălbatică apare într-o persoană civilizată?

Răspuns: Este natural pentru o persoană să învețe și să se întrebe despre alte forme de viață.

Întrebare: Crezi că asta este acceptabil?

Răspuns: Nu. Eu cred că noi ar trebui să aducem, de exemplu, africanii în Europa, să-i plătim normal, să-i hrănim normal, să le dăm tot ceea ce au nevoie, iar ei pot lucra o jumătate de zi sau o zi ca oameni primitivi care trăiesc propriul lor mod de viață african.

Întrebare: Ce învață o persoană din observarea formelor primitive de viață umană?

Răspuns: Cred că totul depinde de cum le-o prezinți. Formele indigene de viață sunt de fapt cele mai sănătoase, cele mai naturale. Ele fac o persoană să se simță mai aproape de natură. Ele sunt construite pe principii foarte bune de respect reciproc, încredere, comunicare și consimțământ, deloc ca cele care au existat, de exemplu, în Franța.

Desigur, felul în care ei o prezintă: “Uită-te la barbarii pe care ți i-am adus așa că plătește cu banii tăi”, asta este, desigur, abordarea greșită și nu sunt multe de vorbit despre asta. Aceasta este o abordare barbară.

Cu toate acestea, a arata un mod de viață și a explica cum este mai aproape de natură, în ce măsură acești oameni sunt mai apropiați între ei, cum se înțeleg între ei, cum comunică și cum este frumos și bine pentru ei ar putea să impresioneze profund europenii și să le arăte viața pe care ei cândva au părăsit-o, la ce au ajuns și de ce au beneficiat într-un final din ceea ce au ei cu stilul de viață de astăzi cu tot haosul modern comparat cu simpla comunitate primitivă, care ne da libertate interioară, comfort și încredere.

Întrebare: Oamenii moderni pot aplica relațiile care există între popoarele indigene pentru ei înșiși?

Răspuns: Cum? Ei nu au absolut nicio societate!

Când am fost în Paris, nu era absolut nimic natural în legătură cu relațiile lor. Din contra, totul este foarte practic și primitiv. Nu vreau să critic, însă comparat cu un sat african simplu, care de asemenea are câteva mii de oameni, relațiile dintre oameni sunt, în special acum – vorbesc despre felul în care a fost acum 20 sau 30 de ani când am fost acolo – desigur, foarte diferite, nu în favoarea Parisului.

Întrebare: Unde pot atunci copiii care sunt aduși în asemenea condiții artificiale să primească moduri naturale de viață, relații naturale și să învețe ceva?

Răspuns: Noi știm că oamenii moderni cu toate acestea gravitează cu ce a fost cândva în familiile lor, printre strămoșii lor. Așa că totul se poate face, dar nu pentru a învăța oamenii moderni ce erau societățile primitive; mai degrabă din contra, pentru a arăta oamenilor moderni acest lucru ca ei să vadă cât sunt de primitiv.

Întrebare: O persoană modernă poate vedea valoarea relațiilor indigene dacă nu are un punct de percepție al relațiilor corecte?

Răspuns: O persoană modernă nu vede nimic. Ea vede doar ceea ce este în prezent la reducere, unde ceva este mai ieftin.

Ea vede doar ceea ce este îndesat în fața ochilor săi, nimic mai mult. Trebuie să pui ceva în fața sa, să frece nasul de el și asta este ceea ce vede. Toate acestea sunt făcute prin media, publicitate și așa mai departe.

Întrebare: La începutul secolului trecut, o persoană laică, un antropolog, a adus un pigmeu african în Statele Unite și l-a pus într-o cușcă cu alte animale, cimpanzei și urangutani și l-a prezentat ca pe “veriga lipsă în evoluția omului”, prin urmare insinuând că aceste triburi erau mai apropiate de maimuțe decât oamenii civilizați albi.

În mod natural, publicul și-a exprimat indignarea și omul a fost eliberat. Însă șase ani mai târziu el a comis suicid deoarece nu a putut să se integreze în condițiile americane.

Ce distinge persoana apropiată de natură de oamenii civilizați astfel încât să nu poată să se integreze în condițiile de fier ale orașului, ale civilizației?

Răspuns: Este greu de spus. Nu putem să înțelegem. Noi putem să vedem doar din rezultatele că viața noastră din secolele trecute – până la urmă, a fost și viața noastră – a fost atât de diferită de viața modernă încât nu putem să percepem acest sistem de relații, sistemul de valori și implementarea planurilor comparat cu ce a fost înainte.

Este foarte ciudat să combini un gol de câteva sute de ani în acest fel. Imaginează-ți că tu îl inviți, să spunem, pe Regele Artur aici. Noi avem concepte și valori complet diferite. Așa că, nu este posibil.

Asta nu se poate compara. Însă, pe de-o parte, întreaga noastră civilizație, în principiu se îndepărtează de cea naturală. Rezultă că ne îndepărtăm de natură. Noi am creat un fel de coajă artificială pentru noi înșine, în care existăm. Iar asta nu este natural; nu ne duce la o viață bună.

Vedem cât de mult suferim, însă nu ne putem imagina nimic despre asta. Noi am devenit incluși în această aceeași natură, în această goană, în această mașină artificială și trebuie să alergăm odată cu ea.

Întrebare: Ieri ai fost întrebat dacă o persoană a urcat sau a coborât în dezvoltarea spirituală pe parcursul întregii istorii. Ai spus că în valoarea absolută omul a urcat, dar de fapt o persoană pare că a coborât în măsura în care revelează adevărul în interiorul său.

Care este diferența dintre dezvoltarea inițială a persoanei când trăiește în condiții naturale, este cu totul deschisă, iar încrederea și înțelegerea reciprocă conduc în tribul său și punctul nostru când o persoană modernă, de fapt, coboară în dezvoltarea sa? Care sunt diferențele și similaritățile lor?

Răspuns: În vectorul dezvoltării. Adevărul este că, să spunem, acum câteva mii de ani, noi am fi putut să ne ducem pe o dezvoltare complet diferită – nu egoistă, ci prin ridicarea deasupra naturii noastre, contrar ei, unde noi am fi preferat conexiunea bună dintre noi, am fi fost împreună ca o singură familie, am fi căutat asta și am fi avut grijă să nu ne separăm. Dacă ne-am fi comportat în acest fel, noi ne-am fi dus într-o direcție diferită a dezvoltării în comparație cu astăzi.

Am fi ajuns la o stare complet diferită! Astăzi, umanitatea ar fi fost o familie mare, bună. Iar noi nu am fi avut starea pe care o avem acum când noi ne gândim doar la cum putem câștiga pe seama celorlalți, cum ne putem ridica deasupra celorlalți, cum îmi compar viața cu a vecinului și așa mai departe.

Noi nu am fi avut nicio competiție, nicio crimă, nimic din acestea nu s-ar fi întâmplat. Ar fi fost adăpost bun, normal și ar fi fost comunicare normală între noi dacă am fi urmat această cale a dezvoltării.

Cu toate acestea, noi am ales să ne dezvoltăm în mod egoist, în modul în care natura noastră sălbatică ne împinge. Adică de fapt noi am mers pe dezvoltarea ca animalele, supunându-ne naturii noastre și ne-a adus aici. Așadar, noi nu avem nimic de care să fim mândri, astăzi suntem cele mai sălbatice animale dezvoltate și trăim într-o mare gradină zoologică.

Întrebare: Cum poate o persoană să descopere acea persoană primordială, naturală în ea însăși pentru a începe să urce la o nouă dezvoltare?

Răspuns: Pentru a face asta, noi trebuie să ne întoarcem la acele timpuri și să începem din nou. Asta este imposibil. Însă noi putem să recunoaștem răul stării noastre curente și să începem o cale nouă. Începând de acum.

Întrebare: În ce se va transforma atunci gradina zoologică?

Răspuns: Noi am lua ceea ce avem nevoie din ea. Asta se va sorta într-un mod natural. Noi trebuie doar să ne schimbăm atitudinea unuia față de celelalt. Adică să încetăm să fim animale sălbatice unii față de alții, care vor să se distrugă între ei și care încearcă să construiască relații între ei folosind forța.

Noi trebuie să ne ridicăm deasupra acestui lucru și să construim relații bazate pe îmbinare, pe implicarea corectă dintre noi. Și atunci noi vom vedea că lumea devine diferită.

Această lume va fi ca o singură familie. Însă nu ca o familie modernă. Nu va fi nicio competiție; va fi sprijin reciproc și totul va fi doar pentru a face pe toată lumea să se simtă bine. Exact această grijă comună ca toată lumea să se simtă bine este esențială pentru noi toți. Dar nu o avem.

Noi trebuie să o obținem. Ea există în natură. În centrul naturii, acest sentiment există. Însă cum îl vom obține, simți, descoperi pentru noi înșine și trăi cu această stea în inimile noastre? Acest lucru trebuie învățat.

De pe KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman”, 1/14/20

Scurte sfaturi din Cabala—4/26/20, Partea 1

Ȋntrebare: Toți suntem conectați prin legături invizibile. Pot să simt temerile celorlalți?

Răspuns: Nu există nimic extraterestru. Orice ai simți în această lume, simți ceea ce îți aparține.

Ȋntrebare: Ce pot face despre obiceiurile proaste, cum ar fi fumatul? Cum pot eu să le înlătur, dacă știu că mă pot ucide? Voi putea să ajung la orice nivel spiritual cu ei?

Răspuns: Nu știu în ce măsură te ucid aceste obiceiuri. Dacă te deranjează, atunci luptă-te cu ele. Dacă nu, le puteți păstra. Nu au nimic de-a face cu Cabala.

Ȋntrebare: Este tot răul lumii un instrument al Creatorului pentru a-L atinge?

Răspuns: Desigur. Tot răul care există în lume este egoismul, iar egoismul a fost creat tocmai de Creator.

Ȋntrebare: Care este diferența dintre responsabilitate și frică? Până la urmă, în mare, este unul și același.

Răspuns: Nu, acestea sunt două lucruri diferite. Întrebați psihologii și ei vor explica cât de diferite sunt aceste definiții.

Ȋntrebare: S-a schimbat percepția simțurilor tale la niveluri superioare de dezvoltare spirituală? Dacă da, atunci cum? Poți descrie simțirile, inclusiv cele vizuale, audibile și altele?

Răspuns: Când vă veţi ridica la aceste niveluri, atunci vom vorbi despre asta, pentru a vă ghida mai bine.

Ȋntrebare: Dacă mă gândesc mult timp că Creatorul desenează o imagine a lumii pentru mine și El stăpânește totul, apare în mine un sentiment al naturii iluzorii a lumii și frica mea slăbește. Este un instrument cabalist sau psihologie?

Răspuns: Care este diferența? Aceasta este una și aceeași senzație, aceeași știință. Nu ar trebui să împărțim toate științele în condiționări diferite. Aceasta este toată știința generală despre univers, despre percepția sa și despre cum putem găsi singura rădăcină comună.

Ȋntrebare: Pedeapsa există cu adevărat? Este prezentă în Creator?

Răspuns: Nu există pedeapsă, există pur și simplu astfel de condiții în care o persoană nu este foarte bine orientată. Și, prin urmare, vi se pare că sunteți pedepsiți. Dar de fapt ești îndrumat.

Din KabTV “Fundamentele Cabalei” 4/26/20

„Spectacole” de la cabaliști

Întrebare: De obicei, pentru a calma masele, li se oferă pâine și circ. Guvernul va da pâine. Ce spectacole ar putea Bnei Baruch oferi lumii ?

Răspuns: Încercăm să organizăm o difuzare continuă a programelor utile umanității în toate limbile posibile. Pentru aceasta, avem anumite capacități, oameni și tot felul de șabloane. Sper că putem face acest lucru.

În fiecare zi pregătim tot felul de programe, videoclipuri, cântece și lecții pentru a transmite unei persoane ceea ce, în principiu, ar trebui să știe despre viața sa, scopul său, de ce trăiește, ce întâlnește după moartea corpului animal, și ce să facă cu sufletul său, cu punctul spiritual în el care este etern, perfect și nu moare odată cu trupul. Trebuie să spunem unei persoane toate acestea.

Trebuie să-l ajutăm să găsească contact în el însuși, „eu” și sufletul său, astfel încât să nu se împartă în două părți: trupul și sufletul, ci mai degrabă, să le îmbine într-un singur „eu”. Ne dorim ca fiecare persoană să aibă o astfel de oportunitate. Sper că putem face acest lucru. Cel puțin vom încerca.

Din „Fundamentele Cabalei” de la KabTV, 22/03/20

Când se trezește scânteia sufletului?

Întrebare: Putem spune că atunci când începem să discernem și să acceptăm separarea noastra, punctul din inimă se trezește?

Răspuns: Nu. Punctul din inimă se trezește dacă o persoană are o cerere hotărâtă de a descoperi sensul vieții. În ceea ce privește spargerea, nu o înțelegem cu adevărat. Se dezvăluie când o persoană începe să înțeleagă că este făcută dintr-o forță egoistă, iar forța altruistă luminează uneori în ea și se afla între cele doua. Nu este cazul în acest moment.

Întrebare: Dar în funcție de ceea ce spui, punctul din inimă este scânteia sufletului singular. Este corect să o acceptăm în acest fel?

Răspuns: Desigur.

Din emisiunea KabTV  „Fundamentele Cabalei”, 9/2/20

Cum știu ce este egoismul meu?

Întrebare: Tu spui că cineva are un egoism mare, altul are un egoism mic, iar în conformitate cu asta, le sunt date diferite condiții de către Creator, pentru corectarea lui. Dar cum știu cum este egoismul meu: mare sau mic?

Răspuns: De ce trebuie să știi asta? Nu este nevoie. Este așa cum este. Așa cum ei spun: “Creatorul nu-i dă coarne unei vaci vicioase”.

Fiecare persoană are anumite proprietăți specifice și ea lucrează cu ele. Așa că nu invidia pe nimeni. Fiecare are propriul set de calități corporale și spirituale care îl vor ajuta să ajungă la rădăcina sufletului său.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 3/8/20