Baal HaSulam, „Matan Tora (Dăruirea Torei)”: Este pentru că, într-adevăr, în ceea ce privește o persoană care se află încă în natura Creatiei, nu există nici o diferență între dragostea de Dumnezeu și dragostea fata de aproapele său. Acest lucru se datorează faptului că orice lucru care nu se identifica cu persoana, este ireal pentru aceasta.

Eu nu ii simt pe ceilalți. Ii simt în măsura în care depind de ei. Cu alte cuvinte, nu ii simt de fapt pe ceilalti, dar imi simt dependența mea fata de ei, simt cât de mult pot pierde în cazul în care se întâmplă ceva cu ei.

Aceasta este singura modalitate prin care noi calculam orice. Chiar și o mamă simte cât de mult poate ea pierde în cazul în care copilul sau are probleme. Aceasta este scala pe care noi o numim „iubire”.

„Te iubesc”, înseamnă că eu depind de tine. Deci, aceasta nu este dragoste spirituală, ci dragoste corporală. Îmi place cineva și imi este teama că ceva i s-ar putea întâmpla, deoarece voi suferi. Iubesc pe cineva cu care mă simt bine. El poate fi fiul meu, care îmi ofera plăcere.

Noi, cu toate acestea, vorbim despre ceva cu totul diferit: despre modul in care, de la iubirea catre ființele create, putem ajunge la iubirea pentru Creator. Deși vom folosi exemplul iubirii unei mame în lumea noastră, nu știm de fapt ce înseamnă  a iubi la un nivel „uman”.

Trebuie să dezvoltăm un tip cu totul nou de dragoste. Cuvântul în sine este înșelătoar, iar noi trebuie să fim atenți sa nu facem greșeli. Este vorba despre o  cu totul alta relație si alt discernământ, despre dăruiriea care vine dinspre mine spre exterior catre cineva care se află în afara sentimentelor mele.

Astăzi, simt toata lumea. Simt ceea ce se întâmplă în lume, și este numai în funcție de calcul meu de a câștiga sau de teama mea de a pierde. Dorinta de a primi este in cautare de surse de a primi placere si se departeaza de ceea ce poate dăuna.

Acestea sunt singurele lucruri pe care le percep, dar eu nu simt nimic care nu face parte din plăcerea sau suferința mea. Acest lucru se datorează faptului că „materialul meu sensibil” este dorința de bucurie. Acesta este Masach (ecranul) pe care imaginile din realitatea mea sunt reflectate. Într-un astfel de ecran, eu pot vedea doar lucrurile care sunt în registrul interesului meu, care ar putea sa-mi aduca auto-beneficiu sau durere și suferință.

Există lucruri pe care eu nu le simt pentru că nu-mi provoca placere sau durere, ca diverse câmpuri, unde, raze x, și așa mai departe. Pentru ca ne dezvoltam, vom recunoaște mai multe lucruri carora ar trebui să acordam atenție, deoarece acestea pot fi benefice sau dăunătoare.

Este același lucru atunci când vine vorba de dragostea de prieteni. Noi nu știm ce înseamnă acest lucru  și nu il simțim cu simțurile noastre. Cu ce putem să-l comparam? E rău, atunci când sunt iubit? Nu este vorba de dragostea prietenilor față de mine, ci de dragostea mea față de ei, atunci când ma dedic total lor, am grijă de ei, ma ingrijorez pentru ei, ii ajut.

Cine are nevoie de o astfel de iubire în lumea noastră? În cazul în care m-ar fi iubit și m-ar fi servit ei pe mine, ar fi fost o altă perspectiva: „Sunt gata pentru a primi dragostea voastra. Dati-i drumul, cine este primul „?

Cu toate acestea, vorbim despre o tranziție catre nivelul de iubire pentru Creator, despre garanția reciprocă. Scopul creației este de a iti iubi prietenul. Astfel, ne bucurăm de daruire, dar numai de daruire, nu de senzatia noastra de bucurie. Suntem dăruitori împotriva dorinței, depășind-o.

Deci, noi trebuie să acordam o atenție un pic mai mare sensului corect al muncii noastre în grup. Este imposibil să-l interpretam în funcție de imaginile din lumea noastră. Apropierea, dragostea, și conectarea sunt toate concepte care există dupa ce se realizeaza depășirea, dupa Machsom (barieră). Până atunci, eu nu voi depăși nimic, trec pur și simplu prin perioada de pregătire.

Din partea a 4-a 9/24/12 zilnica de Cabala Lectia „, Matan Tora (Dăruirea Torei)”

Filed under: Garantia reciproca, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

 Noi nu suntem încă capabili să ne furnizam reciproc, cu forta constanta,  garantarea reciprocă, și, uneori, intram în această stare și apoi ieșim. Cu toate acestea, trebuie să încercăm să reducem la minimum starile de ieșire, acele momente când devenim din nou preocupati de grija pentru  noi înșine și ne îneacăm în dorința de a ne bucura. Încercați să ieși din această stare rapid și găsiti sprijinul care va ajută să vă ridicati deasupra grijii pentru voi înșivă.

A avea grijă de sine pare destul de corect și justificat pentru noi. Ne simtim nesiguri în legătură cu primirea necesităților noastre. Cu toate acestea, mai presus de acest sentiment, ar trebui să existe forța  încrederii numita forța credinței, forța de a dărui.

Poate că o persoană se va regăsi  în situații foarte periculoase, înfricoșătoare. Ele nu ar trebui să fie inchise pur si simplu. În schimb, trebuie ca persoana  să ceară vigoarea de a le acoperi de catre sine, grup și Creator, astfel incat vidul care există  să fie umplut cu necesitățile și lucrurile de dincolo de necesitate; o persoană construiește acest ecran peste sentimentul de goliciune și lipsă.

Persoana trebuie să încerce să facă acest lucru cât mai repede posibil, în acele situații, în acele momente de viață, atunci când forța de garanție reciprocă, protecția, dispare. Putem arăta devotamentul nostru catre scop în acele momente.

Noi nu suntem responsabili pentru momentele de origine, și nu trebuie să regreti că ai căzut, ai pierdut încrederea și credința în garanția si daruirea  reciproca. Creatorul construiește noi goluri în noi, pentru că nici un singur moment nu este similar cu celelalte.

Noi trebuie să  mulțumim pentru că, acum, mai presus de sentimentele de insecuritate, putem construi o conexiune si o daruire mai mare, pentru a consolida aceste concepte, astfel încât acestea să devină puternice, ecrane de protecție pentru noi. Corecția finala este umplerea tuturor momentelor de coborâre, tuturor golurilor care se deschid din cauza revelației egoismului, cu forța de garanție reciprocă și încrederea ce provin din daruire, adeziune.

Din partea 1 a Lecției zilnice de Cabala 9/24/12, Scrieri lui Baal HaSulam

Filed under: Egoism, Garantia reciproca, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum putem folosi lecția, în scopul de a mări conexiunea dintre noi? Cum putem ca atunci cand  intrăm pe canalul de internet să ne apropiem unii de altii?

Raspuns: Trebuie să simțim că suntem reciproc conectati unul la celalat. Dacă nu simțim că suntem conectati în inimile noastre un pic mai mult astăzi decât am fost acum două zile, atunci nu am reusit nimic la congres. Acesta este indicele pentru succesul congresului. Simțim conexiunea un pic mai mult, căldura și apropierea dintre noi; am trecut printr-un anumit proces, am experimentat un anumit eveniment care ne-a conectat si a creat o înțelegere comună, sentimente, acțiune, putere, și cunoaștere a ceea ce am experimentat. Toate acestea au creat o conexiune, iar acum sentimentul de conexiune trebuie să se dezvolte în continuare.

Trebuie să simțim acest lucru în special în timpul lecțiilor, deoarece în timpul lecției dezvoltăm de fapt legăturile noastre mai profund, și să păstram modul în care simtim aceasta în interiorul nostru, pentru a avansa. Pas cu pas, de la o lecție la alta, de la o zi la alta, trebuie să simt, la fel cum fac eu acum, după ce ne-am apropiat un pic mai mult unul de altul, după congres.

Conexiunea nu se simte în minte și nici în inima, ci în sentimentul de conexiune, pentru ca am devenit tot mai apropiati unul de altul. Dupa inca cateva eforturi de acest fel  vom începe să simtim fenomene diferite printre noi ; ceva începe să se miște, să se agite în interiorul nostru, și acest lucru este deja embrionul spiritual.

Deci, ar trebui să ne dorim ca toate dorințele și gândurile noastre să faca parte din legătura noastră reciprocă. Aceasta se numește „centrul grupului,” sentimentul colectiv, care este construit din acțiuni similare.

Este imposibil de a organiza congrese in fiecare zi, nu este bine, am simți imediat că este inutil. Dar trebuie să reînnoim legăturile noastre în timpul lecției de dimineață. Desigur, vor exista în continuare problemele de zi cu zi, dificultățile și rigidizarea inimii, ca de obicei. Dar asta este ceea ce trebuie să facem: Trebuie să verificam  zi de zi și să evaluam punctul de legătura dintre noi și cu aceasta avansăm.

Cred că astăzi ar trebui să fie mai clar decât a fost înainte, pentru toată lumea.

Întrebare: Este Lecția de dimineață, un grup de lucru?

Raspuns: Da. Știm acest lucru de la elevii lui Rabbi Shimon, care, de asemenea, veneau la lecția de dimineață și au descoperit legătura reciprocă dintre ei și au scris despre aceasta in cartea Zohar. În primul rând au simțit răul dintre ei, ura, un foc ce arzând intre ei, nu s-au putut uita unul la altul sau conecta la unul cu altul. Apoi au biruit această stare și au atins conectarea: dragoste, unitate, reciprocitate, și au descris aceste niveluri, în cartea lor. Acesta este modul în care Zohar-ul a fost creat.

Nu este nimic mai mult decât acest lucru; numai în apropierea dintre oameni ne clarificăm și descoperim nivelurile și tipurile de conexiune. Aceasta este lumea spirituală. Daca in loc de a primi, în loc de dorința de a câștiga una si alta, vom ajunge la daruire, atunci când toată lumea vrea să daruiasca, atunci lumea materială se transformă în lumea spirituală și acolo vom găsi realitatea transcendentală.

Ar trebui să înțelegem că numai în această direcție vom descoperi sursele și le vom înțelege asa cum sunt descrise de către Cabalisti.

 Din partea 4 Lectia zilnica de Cabala 9/23/12, Întrebări și Răspunsuri

Filed under: Garantia reciproca, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Unitate - Niciun comentariu→

Modul in care toate ființele create se raporteaza la mine este numit Creatorul? Unde il descoper? În atitudinea mea față de ființele create!

Când mi se va revela? Când ma voi raporta la toate ființele create cu dragoste și dăruire.

Ce voi afla despre ființele create? Voi afla ca ele sunt părți ale mele, inseparabile de mine, care sunt utile pentru mine, de care am nevoie. Nu exista nimic in lume care mi-ar face rău și ar putea fi dusmanul meu.

Acest lucru înseamnă că imi dau seama ca toate fiintele create relationeaza cu mine fie cu daruire de dragul daruirii, ceea ce se se numește „Ceea ce este rau pentru tine , nu face aproapelui tău”, fie primind de dragul celui care daruieste, adica cu iubire pentru celalalt asa ca pentru sine. În esență, aceasta este manifestarea atitudinii Creatorului fata de mine, ca și cum El generalizează toate aceste atitudini ca si gradul lor cel mai înalt.

Din partea a treia a Lecției zilnice de Cabala 8/8/12, Studiul celor Zece Sfere

Filed under: Garantia reciproca, Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Până acum, toată lumea a crescut și s-a dezvoltat în propriile dorințe individuale de la faza de rădăcină până la faza patru. Dar acest proces s-a terminat și nu mai există nicăieri unde să crească în mod individual. Astăzi, dezvoltarea poate continua numai în legătura dintre noi.

Această conexiune este, de asemenea, împărțită în faza de rădăcină și faza unu, doi, trei și patru, în funcție de grosimea acesteia. Aceasta este, de fapt, întrebarea care se pune astăzi: Cum țesem conexiunea dintre noi în mod corect?

Nu este nimic ce putem face în noi, ne-am epuizat ego-ul nostru individual și, astfel, fără conexiunea corectă, fiecare se va prăbuși.

În special, aceasta se aplică la magnați, deoarece toate conexiunile majore din societate depind de ei. Prin urmare, toți magnații se vor prăbuși. Pe de altă parte, persoana obisnuită va simti doar un ecou al acestui colaps. Magnații sunt atât de strâns legați de lume, încât sunt mult mai tulburați și chiar mai dependenți, și astfel vor simti lovitura mult mai puternic, dacă nu încep să creeze conexiunile corecte.

Acest lucru se poate întâmpla în moduri diferite, cum ar fi falimente și dezastre, dar esența nu se schimbă; ei vor simți că ceva a mers prost și nu funcționează. Acest lucru se datorează faptului că industria modernă și comerțul depind în totalitate de conexiunile reciproce, iar legăturile reciproce nu vor funcționa astăzi, dacă sistemul general global nu este luat în considerare.

Din partea a 4-a a Lecției zilnice de Cabala, 11/09/12 , „Pacea în lume”

Filed under: Egoism, Garantia reciproca, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Din articolul „Motivul pentru care Anularea de Sine in fata Creatorului este Dificila” (Shamati): Rezulta deci ca esenta muncii unei persoane sta doar in a ajunge la senzatia de existenta a Creatorului, adica a simti existenta Creatorului, ca ‚intregul pamant este plin de gloria Sa.”….Persoana nu ar trebui sa se gandeasca la nimic, adica singura recompensa pe care o doreste pentru munca sa ar trebui sa recompensa cu credinta in Creator.

Unele cuvinte au un dublu inteles. In fond, sensul original in Ebraica merge pana la Adam, primul om si Abraham, care a strans in vechiul Babilon un grup de oameni pe care i-a invatat cum sa il reveleze pe Creator. Initial, cuvantul a indicat radacina spirituala si a avut un sens spiritual. Insa astazi, in lumea noastra materiala, aceste cuvinte ar putea avea sensuri complet opuse.

De exemplu, faimoasa fraza din Ecleziastul „Desertaciune a desertaciunilor, totul este desertaciune (Avel Avalim)” inseamna ca totul este construit din Lumina Reflectata (Avel), rezultatele muncii umane in daruire. In lumea noastra de astazi, fraza a capatat un cu totul alt inteles, de ceva care nu are valoare.

Acelasi lucru s-a intamplat si cu cuvantul „credinta.” Cand oamenii lui Israel au devenit detasati de sentimentul spiritual, acest cuvant a inceput sa aiba sensul de ceva ascuns, despre care nu trebuie sa stim daca exista sau nu. Noi credem ca exista, desi nu avem nici o dovada. Adica, sensul cuvantului „ credinta” si-a pierdut sensul adevarat, senzatia Creatorului.

Acest lucru s-a intamplat cu multe alte cuvinte. Si de aceea noi nu intelegem ce este scris in textele Cabaliste pentru ca ele descriu starile spirituale.

Dificultatea muncii spirituale consta in faptul ca noi nu avem credinta in Creator, nu Il simtim. Si de indata ce o persoana incepe sa il simta pe Creator, are o alta problema; cum sa se ridice deasupra acestui sentiment si prin vointa sa sa prefere daruirea catre Creator. In fond, aceasta daruire nu ar trebui sa fie fortata sub influenta revelarii Creatorului, ci ar trebui sa se ridice deasupra acestei revelatii datorita valorii sale crescute. Altfel, va fi doar rezultatul muncii unei persoane care venereaza Creatorul si nu ar fi munca in asta.

Intre timp, dificultatea muncii noastre consta in faptul ca noi nu simtim forta superioara- singurul lucru vare controleaza lumea. In momentul in care persoana reveleaza acest sentiment, se preda si este de acord cu totul. Prin urmare, singurul nostru scop este revelarea Creatorului si trebuie sa ne concentram toate eforturile de a-l revela pe El in functie de similaritatea proprietatilor, care poate fi realizata in grup prin conexiune si garantie reciproca.

Din Pregatirea pentru Lectia Zilnica de Cabala 01/08/2012

Filed under: Garantia reciproca, Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum îmi pot elucida egoismul în spiritualitate, dacă nu sunt încă acolo?

Rǎspuns: Tu clarifici proprietǎţile tale spirituale, chiar dacă nu eşti încă acolo, bazându-te pe conexiunea ta cu prietenii deoarece tu încerci sǎ îţi depǎşeşti egoismul și sǎ te asociezi cu ei prin garanţia reciprocǎ. Aspirația cuiva spre grupul în care toţi lucrează împreună și încearcă să se conecteze, este similarǎ cu stǎrile și dorințele pe care le vor experimenta în lumea superioară.

Aspir la aceasta ca un copil care îşi închipuie cǎ este adult. Acesta este modul în care el învață. Același lucru este valabil pentru noi atunci când începem o slujbă nouă. Noi folosim diverse modele pentru a ne educa și, prin urmare, să achiziționǎm treptat abilitățile de care avem nevoie pentru a ne îndeplini sarcinile la locul de muncǎ.

La fel funcţioneazǎ şi munca noastrǎ spiritualǎ. Nu știu ce este Lumina superioarǎ, sau ce stare înaltǎ urmeazǎ sǎ ating. Realitatea superioară este în afara noastrǎ şi noi nu o vedem cum se apropie. Cu toate acestea, numai în acest scop a fost creatǎ aceastǎ lume. Dorinţa comunǎ (generalǎ) a fost împărțitǎ în miliarde de părți, permițându-ne să lucrǎm cu ele, sǎ le colectǎm înapoi împreună și sǎ învǎţǎm cum să le ajustǎm   într-un mod care ne va permite în cele din urmă sǎ recunoaștem faptul că, pe de o parte, suntem în imposibilitatea de a strânge împreună piesele rupte pe cont propriu și, pe de altă parte, suntem dornici sǎ realizǎm acest lucru.

Apoi, ne dǎm seama nu doar cǎ nu suntem dispuşi sǎ lucrǎm cu asta, dar, în general, nici nu suntem capabili. Dar, în același timp, pe mǎsurǎ ce continuăm să acționǎm și să facem eforturi, vom începe sǎ simţim o dorință uriașă pentru a face ca totul sǎ devinǎ adevǎrat.

Dintr-o datǎ, aceste uriașe, diverse și de multe ori opuse stǎri ale noastre se adunǎ într-o singură bucată. Ele se contrazic una pe alta deoarece pe de-o parte trebuie sǎ creştem extraordinar egoismul nostru caracteristic şi pe de altǎ parte trebuie sǎ aspirǎm la Lumina pentru dǎruire.

Aceste stǎri sunt încă opuse și izolate una de alta. Lumina care le conectează împreună creeazǎ un vas spiritual (o dorinţǎ şi ecranul), nu a coborat încă la ele.

Până în prezent, nu există nici un ecran și nici nu există vreo legătură între Luminǎ și dorințǎ. Ele sunt încǎ separate una de alta. Aceastǎ opoziţie este simțitǎ în dorința noastră ca ceva foarte intens și contradictoriu, dar tot trebuie să aspirǎm spre a face ca totul sǎ se întâmple. Apoi, se va întâmpla.
Din Congresul de la Kharkov „Unindu-ne pentru a ne înǎlţa” 8/18/12 Lecţia 5

Filed under: Congrese, Egoism, Garantia reciproca, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Egoismul este numit „ajutor împotriva mea”, pentru că imaginându-mi-l împotriva mea, chiar mă ajută, dar dacă îl asociez cu mine, atunci, desigur, este un dușman. Totul depinde de modul în care ne poziționǎm în raport cu egoismul.

Cum să nu uit că numai atunci când nu mă identific cu el, ci îl vǎd împotriva mea, egoismul ajută?

Acest lucru poate fi realizat doar prin intermediul mediului. O persoană nu va fi niciodată capabilǎ să se țină singurǎ în această stare. Ea se va identifica întotdeauna cu ego-ul și va cădea, dacǎ grupul, ca un magnet, nu o va ridica deasupra egoismului. Există două forțe: cea de sus -forța grupului și cea de jos – forţa egoismului.

În cazul în care grupul nu îmi poate trage „Eul” din egoism şi nu mi-l poate pǎstra în afara lui, atunci voi simţi egoismul împotriva mea. Dacă nu mă poate ridica, atunci voi cădea înapoi în egoism tot timpul, iar eu nu voi fi capabil să îmi amintitesc sǎ-l vǎd în afara mea.

Prin urmare, numai grupul poate avea grijă de acest lucru prin intermediul opiniilor sale, prin garanția reciprocă.

Din Congresul de la Kharkov „Unindu-ne pentru a ne înǎlţa” 8/17/12 Atelierul de lucru nr.2

Filed under: Congrese, Egoism, Garantia reciproca, Munca in grup - Niciun comentariu→

Daca prietenii devin mai importanti pentru voi decat propria persoana si prima voastra preocupare este ca ei sa descopere spiritualitatea si nu voi, acest lucru arata o maretie mai mare decat voi fata de Creator deoarece prin asta voi vreti sa Il multumiti. Pentru El, a se revela pe Sine este o placere. El poate fi revelat doar prin dorinta care I se aseamana, adica dorintele daruirii care sunt compatibile cu daruirea Sa. O persoana care daruieste ajunge la adeziunea cu Creatorul in functie de legea echivalentei de forma.

Dar vasele daruirii nu pot exista in persoana insasi. Ele pot exista doar daca luati dorintele straine voua si cu cat sunt mai straine, cu atat mai bine.  Discipolii lui Rabbi Shimon au simtit o ura atat de intensa unii fata de altii inainte de a incepe sa studieze. Imaginati-va ce dorinte mari au corectat ei ridicandu-le in daruire catre Creator astfel incat El sa poata implini daruirea sa cu ei.

Este la fel ca atunci cand voi dorind sa ajungeti la iubirea Creatorului incercati sa ii iubiti pe ceilalti, pe prieteni. Voi sunteti de acord sa luati toate dorintele lor si sa le ridicati la Creator pentru corectare. Asta inseamna ca voi sunteti pregatiti sa ii serviti, sa fiti conductorii dintre ei si Creator. Voi folositi doar Masach (ecranul) si astfel deveniti ca mama, Bina, care nu are nimic.

Aceasta poarta numele „regatul preotilor” care nu au o stare pentru ei. Creatorul este singura lor proprietate. Voi doar conduceti Lumina Lui prin voi pentru ceilalti si astfel ajungeti la adeziune cu El.

Din partea a 3 a Lectiei Zilnice de Cbala 27/08/2012, Studiul celor Zece Sefirot

Filed under: Garantia reciproca, Lectia zilnica, Munca in grup, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

În timpul atelierului, imaginaţi-vǎ cǎ sunteţi în sufletul vostru şi cǎ cei zece oameni care stau cu voi în cerc nu sunt doar oameni ci o conexiune care creeazǎ vasul sufletului vostru. Descoperim o astfel de conexiune între noi în timp ce primim materialul, dorinţa, vasul colectiv general în care Lumina este relevatǎ.

Dorinţa şi Lumina împreună, ne vor da senzaţia nivelului spiritual pe care îl vom simți ca o forță specială, care construiește și susține acest nivel, ceea ce înseamnă Creatorul și care include toate dorințele și Luminile. Trebuie să ne imaginăm toate acestea în timpul workshop-ului.

Un suflet este dǎruirea noastrǎ comunǎ. Staţi într-un cerc de zece oameni și va trebui să vǎ imaginaţi o rețea de dǎruire comunǎ care vǎ conectează pe toți. Fiecare simte că se anuleazǎ pe el însuşi  în ea și asta îl încorporeazǎ  în dorința generală. Nu există nici un eu, tu, sau el deasupra celorlalţi; toatǎ lumea este la acelaşi nivel. În măsura în care fiecare dispare în totalitate și în loc de zece persoane și de câmpul dintre ele rǎmâne doar câmpul de conectare și oamenii par să dispară.

Acest câmp este numit spiritual „vas”, atitudinea noastră, dorinţa de a dǎrui unul altuia. În consecință, Lumina îmbracǎ această dorință în dǎruire reciprocǎ.

Aceastǎ dorinţǎ de dǎruire reciprocǎ se numește „suflet”, iar Lumina care o umple este numitǎ „Lumina sufletului,” este viaţǎ, vitalitate, NRNHY. Nu există nici o altă realitate! Acesta este realitatea în care intraţi tot mai adânc de fiecare dată și începeţi să simţiţi că aici este locul în care este toatǎ umanitatea, toate forțele și toate relațiile. Aici îl veți descoperi pe Creator!

Aţi devenit fǎrǎ limite, pentru că înainte de asta v-aţi anulat și aţi intrat în câmpul care vǎ conectează. Prin asta ați șters toate granițele: nu este vorba de a absorbi o cantitate nelimitatǎ ci de a fi încorporat fǎrǎ limite în alţii, de cum sǎ te pierzi în ei.

Datoritǎ acestui lucru începeţi sǎ simţiţi întregul vas. Aceasta se numeşte dorinţa de a dǎrui care practic vǎ remodeleazǎ şi vǎ oferǎ aspecte infinite.

Din prima parte a  Lecţiei zilnice de Cabala 8/24/12, Scrierile lui Rabash

Filed under: Ateliere, Garantia reciproca, Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→