Întreagă știință Cabala este menită pentru ca noi să descoperim unde ne aflăm de fapt. La urmă urmei, noi existăm într-o oarecare realitate care nu ne este familiară. Realitatea este ascunsă de noi din moment ce o ascundem prin calitățile noastre corupte.

Cu alte cuvinte, corectarea calităților noastre și descoperirea adevăratei realități sunt unul și acelaşi lucru. În măsură în care ne corectăm pe noi înșine, realitatea autentică se descoperă mai mult și mai mult, până când revelăm adevărata stare în care suntem în adeziune cu Creatorul.

Acesta este motivul pentru care articolul principal, pe care trebuie să-l realizăm în practică, este articolul lui Baal HaSulam „Nu există nimeni în afară de EL,” din cartea Şamati:

Este scris, „Nu există nimeni în afară de El.” Aceasta înseamnă că nu există nici o altă forță în lume care are abilitatea de a face ceva împotrivă Lui. Iar ceea ce omul vede, anume că există lucruri în lume care neagă Autoritatea Superioară, motivul este pentru că aceasta e voia Lui.

De aceea, noi observăm că suntem opuși Creatorului, într-o anumită ascundere care ne separă de EL, iar noi trebuie să înlăturăm această ascundere. Tot ceea ce ni se întâmplă nouă în acesta ascundere ne este dat în scop precis, ca un exercițiu de la Creator ca să ne ajute să înlăturăm acesta ascundere.

Înlăturarea ascunderii presupune corectarea noastră în acord cu calitățile Creatorului, iar datorita acesteia, ascunderea pălește. Cu alte cuvinte, depăşesc această ascundere iar apoi nimic nu mai stă între mine și Creator. Astfel mă raportez la întreagă lume.

De aceea, „lume” în Ebraică  „Olam” provine din cuvântul „Alama” care înseamnă ascundere deoarece îl ascunde pe Creator iar eu trebuie să-l fac un mijloc de a îl revela pe Creator.

Dar cum? Eu nu ştiu din ce perspectivă să privesc lumea, prea mulţi factori mă influențează. Nu știu ce să fac în interiorul meu astfel încât aceste influențe externe să dispară. Nu știu cum sa il revelez pe Creator prin ele.

Pentru a ne direcționa în mod corect ne este dat grupul de zece – 10 prieteni. Dacă lucrez corect cu ei, învăț prin ei, împreună cu ei, învăţ cum să îmi îndrept atitudinea către ei astfel încât conexiunea dintre noi să devină un circuit, iar noi devenim atât de conectați încât nu mai există nici o distanță între noi.

De fiecare data când încerc să mă unesc cu ei mai puternic, mă direcționez mai mult și mai mult către o înclinație de a revela unitatea. Cu cât mă unesc mai mult cu grupul de zece, cu atât mai mult (kliul) vasul meu interior  – percepție, gânduri, intenție în minte și în inimă –  devine mai adecvat înțelegerii a ceea ce Creatorul este și a ceea ce este acea realitate specială. Dincolo de întuneric și de lipsă înțelegerii și simțirii, gradual, încep să îl formez pe El.

Creatorul nu are nici o formă. Eu nu știu ce este și este un lucru bun că nu știu. Nu pot ști deoarece nu este nici un Creator în relația cu creatură. Am nevoie să îl creez. Eu îl construiesc din relația cu prietenii. De aceea este scris, “tu M-ai creat.” Creatorul în Ebraică este “Bo-Re – Vino și Vezi.”

Cel mai important lucru pentru noi este să realizăm că nu există nici un Creator fără creatură, iar noi îl construim din conexiunea corectă între noi. Dacă ne putem uni cu celălalt precum un singur om cu o singură inimă, în circumstanțele date, într-o asemenea manieră încât nu există nici o distanță între noi vom revela prima formă a Creatorului.

Apoi în mod subit distanța între noi, în grupul de zece, va crește și ne vom simți distanți unul de celălalt, vom simți ură, respingere și nerăbdare. Din nou, va trebui să lucrăm în această ordine pentru a anula distanță.

Rabash ne-a instruit cum să facem asta: fiecare se consideră nul în raport cu celalti. Fiecare trebuie să fie egal. Toți, în afară de mine sunt cei mai mari din generație iar eu sunt inclus în ei că fiind cel mai de jos. Fac totul pentru ei și mă rog pentru ei deoarece rugăciunea celor mulți este rugăciunea pentru cei mulți și doar această rugăciune este acceptată de Creator.

Dacă fiecare membru din cei zece procedează astfel, anulăm încă o data distanță dintre noi, care este comună pentru toți. Ne unim din nou într-o singură dorință, un singur gând. Nu mă simț pe mine și nici pe ceilalți. Mă simț pe mine cât și pe ceilalți ca ceva complet unificat, ca 10 picături care curg împreună într-una singură.

În această manieră, noi dobândim o senzație numită revelația Creatorului la al doilea grad. De îndată ce atingem asta, imediat începem să ne îndepărtăm unul de celălalt. Dorința noastră egoistă, brusc, erupe din interior și ne vom purta ură cu o asemenea ură reciprocă cum nu am mai experimentat înainte.

De aceea, atitudinea cu care noi lucrăm între noi începe de la o stare numită Muntele Sinai, muntele urii, și din nou învățăm cum să anulăm acest munte, să ne ridicăm deasupra lui la următorul grad șiș a înlăturăm separarea dintre noi, urmând revelarea Creatorului la al treilea grad, și tot așa, de fiecare data mai mult și mai mult.

De fiecare data simțim că descoperim o nouă lume, o nouă realitate. Realitatea despre care anterior am crezut că este adevărată se schimbă de la realitatea noastră externă la realitatea noastră internă.

Asta nu înseamnă că lumea noastră pe care o percepem în cele cinci simțuri corporale dispare. Ceea ce dispare este controlul ei sau independent și începem să descoperim că, într-adevăr, nu există nimeni în afară de El.

Așa cum învățam în secțiunea „Percepția realității,” noi începem să percepem din ce în ce mai mult întreagă realitate care este în afară noastră prin realitatea noastră interioară pe care o controlăm și care este parte din noi, deși pare că există în exterior.

Întreagă noastră muncă este numica „Nu există nimeni în afară de EL” deoarece noi trebui să lucrăm numai deasupra unității. Vom vorbi despre cum să obținem fiorul, iar prin el credința și de la credința la „Iubește-ți aproapele că pe ține însuți,” iar apoi „Iubeste-ti Creatorul.” Toate aceastea sunt grade ale unificării, ale revelarii unicității, revelație a faptului că nu există nimeni în afară de EL.

Va trebui să trecem prin acest proces pentru a obține în cele din urmă revelația Creatorului pe primul nivel, iar revelația să întotdeauna se petrece sub formă „Nu există nimeni în afară de El,” nimic cu excepția acestei guvernări care domină lumea. Ne unim cu El că unul, și nu este nici o diferență între Creator și noi. Toate acestea conduc la o unitate numită „o picătură de unitate.”

Din Convenția în New Jersey – Completând Cercul 7/23/15, „Lecție Pregatitoare”

Filed under: Grupul de zece, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Când începem să lucrăm cu oamenii în domeniul educaţiei integrale, trebuie să punem accent pe metoda însăşi sau pe grupul de zece în care forţa integrală este revelată?

Răspuns: Grupul de zece, în care persoanele care primesc educaţia şi formarea integrală încep să descopere această metodă ei înşişi. La urma urmei, ştim cât de mult intră şi rămâne într-o persoană. Astfel, importanţa comunicării verbale şi conceptuală dispare. Oamenii trebuie să simtă totul ei înşişi şi să ajungă la acele concluzii pe care dorim să le înveţe prin ei înşişi. Prin urmare, toate întrebările pe care le punem în timpul atelierului trebuie să fie îndreptate în această direcţie, deoarece asta va produce rezultatele cele mai sigure.

Brusc, ei vor începe să înţeleagă: “Da, asta trebuie să fie aşa” şi noi îi întrebăm imediat “Şi de ce nu altfel?” Ei se vor convinge pe ei şi pe noi cu concluzia integrală pe care au realizat-o: Cu siguranţă, este necesar să fii de acord cu ceea ce spune cealaltă persoană şi nu trebuie decât să o completezi şi cel care vine după mine mă completează şi aşa mai departe.

Cu alte cuvinte, noi toţi trebuie să ajungem la un fel de opinie comună pe care o acceptăm, nu pentru că ea ne-a fost impusă sau dată în timpul procesului de un anumit dialog viclean sau o anumită convingere politică, ci, mai degrabă, este părerea tuturor, fără excepţie. Cum este posibil să găseşti o opinie de acest gen în care toată lumea va simţi, cu adevărat, că aceasta este soluţia mea ? Eu nu fac concesii şi ei nu mă conving deloc, ea există în aceeaşi formă în care am exprimat-o. Şi atunci va fi unitate integrală.

După aceasta, toată lumea va ajunge la o opinie comună pe care ar trebui să o rezolve, în mod egal, în funcţie de caracteristicile pe care natura le-a dat la fiecare. Adică, egalitatea persoanelor poate fi doar condiţionată. Şi aşa mai departe. Astfel, studenţii trebuie să producă toate legile integrale comune prin ei înşişi.

Din kab.tv, “prin timp”, 17.09.2013

Filed under: Grupul de zece, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum ar trebui să construim munca în grupurile de zece? Grupurile de zece persoane pot fi formate în funcţie de participarea la proiecte?

Răspuns: Împărţirea în grupuri este, de multe ori, utilă pentru discuţii, deoarece discuţiile în format mare sunt foarte dificile. A discuta înseamnă a asculta pe cineva, înseamnă să te alături lui, să îl completezi şi să asculţi pe alţii.

Un grup de zece este un fel de adunare care este potrivită pentru structura internă  a gândurilor noastre, a inteligenţei noastre şi a inimilor noastre. Aceasta este valoarea maximă de persoane pe care o pot include în mine şi pot să le văd pe toate ca şi cum ar fi cele zece degete ale mele. Şi, dacă numărul este mai mare, este foarte dificil, practic imposibil. Dacă există mai mult, ne reunim automat zece oameni, uneori doar cinci şi chiar doi. Aceasta depinde de dezvoltarea unei persoane.

Din discuţie privind diseminarea, 17.10.2013

Filed under: Grupul de zece, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare : Termenul „grupuri de zece ” nu poate fi înțeles de către grupul meu , iar noi nu vorbim despre asta . Există un fel de acord colectiv că grupul de zece și grupul sunt două lucruri diferite și că grupul de zece aparține mai mult diseminării . Dar atunci când discutăm despre diseminare, nimeni nu vorbește despre grupurile de zece . De ce se întâmplă acest lucru ?

Răspuns : În general nu știu ce diferenţă este între grupul de zece și grup.

Un grup de zece este o colecție de oameni care se pot conecta și apoi separa.
Un grup , cu toate acestea , este mai organizat , fix  și conectează oameni . Se creează anumite condiții în jurul lui : are o structură , un anumit tip de muncă , un grup este mult mai stabil, solid  și versatil .

Un grup de zece poate fi organizat spontan , în scopul de a clarifica o anumită problemă , de exemplu . Dacă zece prieteni care nu se grăbesc să ajungă acum la muncă, vin împreună , ei formează un grup de zece .

Eu cred că grupurile de zece nu ar trebui să fie fixe. Diferiți membri din grupul meu , din grupul global , dintr-un alt grup pot fi membri ai grupului meu de zece . În această dimineață poate fi într-un fel și seara poate fi diferit , etc.  Acest lucru înseamnă că grupul de zece este o metodă de a veni împreună , în scopul de a urca , pentru a rezolva o problemă specifică , pentru a ne ruga  și a forma o intenție . Când oamenii sunt pe cale de a ieși pentru a efectua o anumită activitate, se adună , iar această adunare poate fi , de asemenea, numită un grup de zece.

Un grup de zece este numit Minyan în ebraică , și reprezintă o Sfira . Se obișnuiește să se roage doar într-un Minyan, ( într- un grup de zece persoane ) .

Acest lucru înseamnă că , în scopul de a ne întoarce către Creator , trebuie să fim cel puțin zece persoane . Când grupul este mai mic decât atât , rugăciunea nu este acceptată , deoarece o persoană nu poate ridica dorința sa egoistă personală către Creator. Când se anulează , în scopul de a se conecta cu alții, iar ei fac același lucru cu privire la el , o dorință colectivă este creată între ei , o intenţie comună .

Să presupunem că un cerc este format din zece oameni . În acest cerc toţi zece , prin anularea lor unii faţă de ceilalţi , se creează o dorință comună numită ” o sferă de zmeură . ”

Un astfel de grup de zece are un atribut special , deoarece nivelurile spirituale sunt într- o relație identică între ele , iar grupul de zece de pe primul nivel este egal cu 1 la nivelul următor . Deci, în scopul de a urca de la un nivel la altul , trebuie să stabilim o astfel de conexiune încât toţi cei zece oameni vor fi ca unul . Aceasta este întreaga idee a muncii spirituale . Deci, un grup de zece este numit Minyan care rezultă din cuvântul ebraic, însemnând numerotat .

Deci, diferența dintre grupul de zece și grup este foarte clară . Un grup de zece este o colecție spontană de oameni care au o dorință specială de a se conecta și de a se îndepărta de ego-ul lor.

Ego-ul îi aruncă pe fiecare dintre ei înapoi și apoi se conectează intern împotriva lui , dorind să se unească.  Acest lucru înseamnă că ” sfera de zmeură ” este suma eforturilor de a se conecta ( Σ ) .
Se pare că fiecare simte că este într-un cerc în grupul de zece , detașat de la el însuși și conectat cu ceilalți . Psihologic m-am ridicat , am zburat , am ieșit din mine însumi, dar , de fapt, n-am ieșit in vreun spațiu și n-am zburat undeva meditând . Sunt împreună cu ceilalți într-un volum special al eforturilor colective și al aspirațiilor noastre comune .

În această stare este creată dorinţa pentru Creator . Eforturile noastre interioare colective (următorul cerc ) nu sunt doar eforturi , ci MAN, o rugăciune către Creator .

Din lecţia zilnică de Cabala 25/08/13 , Întrebări și răspunsuri cu Dr. Laitman

Filed under: Grupul de zece, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Trebuie să construim munca noastră conform unui aranjament precis.

1.      Nu pot să mă întorc spre toți, publicul larg, înainte de a fi inclus în grup (grupul de zece).

2.      După ce am fost inclus în el, primesc Lumina Înconjurătoare (Ohr Makif).

3.      După asta îi influențez pe toți, oamenii, ceea ce numim educație.

4.      Ne unim cu ei.

5.      Îi aduc la grup, ceea ce se numește a aduce națiunile lumii la Israel și toți merită descoperirea Creatorului.

Din grup, mă transfer la întreg (toți sau publicul) (←) și de la întreg din nou spre grup (→) și, prin Lumina Înconjurătoare, primim Lumina Interioară (Ohr Pnimi). Deoarece acum, avem un Kli, dorința de primire, împreună cu intenția.

Pur și simplu sunt în mijloc, în realizarea acțiunii. Lucrez în grup cu Galgalta ve Eynaim (GE) și cu publicul, care este AHP și eu am rămas în mijlocul treimii superioare a Tifferet, unde există liberă alegere.

Prin urmare, dacă nu sunt inclus în grup, nu am de unde să încep. Fiecare pas al meu trebuie să înceapă din această includere și este acțiunea cea mai importantă și baza tuturor acțiunilor. Dacă există includere, atunci putem continua să acționăm, altfel, este imposibil să continui. Pentru că după aceasta, eu nu acționez cu propriile mele forțe, acționez, în mod special, cu puterea de integrare reciprocă pe care am primit-o de la grup, grație acceptării (dependenței). Puterea mea individuală este egoistă și doar prin anularea ego-ului meu, grație includerii în prieteni (1), pot primi de la ei puterea dăruirii cu ajutorul căreia mă întorc la publicul larg (2).

Și apoi, muncesc cu el, așa cum am făcut cu grupul de zece. Integrarea mea în societate este ca includerea cu copilul meu, căruia vreau să-i dau totul. Nu sunt amabil, mai degrabă plec capul în fața publicului, cu dragoste.

Din partea a patra a Cursului zilnic de Cabala, 20.08.2013, Despre grupul de zece

Filed under: Grupul de zece, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Trebuie să facem eforturi numai pentru a uni totul într-un punct, unde aderă Creatorul și ființa creată, “ceva din ceva” și “ceva din nimic” . Toate disimulările, distorsiunile, contradicțiile și evenimentele, par să existe deoarece noi nu ne simțim și nu percepem unitatea.

Nu există nici timp, nici spațiu. Există doar starea de lipsă a unității și este ceea ce simțim și trăim. Tot ceea ce resimt acum, în jurul meu și în mine, este lipsa unității în toate modurile posibile. În momentul în care voi putea uni totul, lumea devine lumea Ein Sof (Infinit).

Întrebare: Cum putem conecta toate acestea pentru a lucra într-un grup de zece ?

Răspuns: Grupul de zece este un suport util pentru o vedere prin care văd lumea. El mă ajută să mă concentrez pe ea și să ating unitatea. Să presupunem că există un mic cerc în centrul lentilei, cu un X în mijloc, care mă ajută să mă concentrez asupra obiectivului.

Diseminarea ne ajută să clarificăm obiectivul pe care nu-l vedem în acest moment și nu ne putem concentra asupra lui, deoarece este dincolo de orizont. Diseminarea realizează condițiile, datele pe care trebuie să le punem în formulă pentru a calcula direcția corectă a scopului.

Există mii de parametrii pe care trebuie să-i luăm în considerare, cum ar fi căldura, frigul, condițiile meteorologice, vântul, diferitele abateri și stările în continuă schimbare.

Toate acestea trebuie să fie incluse în formulă pentru a ne asigura că atingem ținta. Această formulă este toată această lume, tot ceea ce vedem în cele 613 sensuri ale noastre.

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 24.07.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Diseminarea Cabalei, Grupul de zece, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Rabash scrie în scrierile sociale: Şi el nu poate avea iubire pentru ceilalţi dacă nu se anulează. Deoarece, pe de o parte, fiecare trebuie să fie umil. Pe de altă parte, trebuie să fim mândri că Creatorul ne-a dat ocazia de a fi în măsură să intrăm într-o societate unde fiecare dintre noi are un singur scop, ca Shechinah să locuiască printre noi.

Shechinah (Divinitatea) este caracteristica generală de dăruire şi dorim ca această caracteristică să ne conecteze, să ne unească şi să umple golul dintre noi. Rezultă că ego-ul este lăsat în urmă, în urma noastră şi în faţa noastră, caracteristica regulilor de dăruire, care ne uneşte într-un cerc în care resimţim domeniul general de a dărui, natura pe care o descoperim printr-o putere mai mare şi  mai interioară cu caracteristica de dăruire.

Şi chiar dacă nu ne-am atins încă obiectivul, totuşi avem dorinţa de a-l atinge. Acest lucru trebuie să fie important pentru noi, chiar dacă ne aflăm la începutul drumului. Dar, sperăm că vom atinge obiectivul superior.

Prin conexiune sunt descoperite caracteristici uimitoare acceptaţi dorinţele celuilalt, dar numai dacă doriţi să fie îndeplinite în interiorul lor, la fel ca la o persoană la care ţineţi, atunci când trăiţi în interiorul dorinţelor sale. Cu alte cuvinte, dorinţele sale conduc dorinţele mele, le stabilizează şi eu primesc o dublă dorinţă care mă trage înainte cu o mare intensitate.

Şi când ne unim cu zece  prieteni şi fiecare este inclus în dorinţele celuilalt, atunci, în acest “Grup de zece”, primesc suma pe care fiecare dintre ei o adună în ei înşişi, de la cei nouă prieteni şi nu doar dorinţele celor nouă prieteni. Descrieţi ce gen de creştere este acolo, în dorinţa mea. Există nouă persoane aici şi fiecare dintre ele include, deja, celelalte nouă persoane.

Dar este vorba despre o creştere calitativă a dorinţelor şi nu cantitativă, deoarece calitatea sa este modificată. În Cabala nimic nu se măsoară în cantitate, deoarece aceasta nu poate fi măsurată deloc. Lumea spirituală nu se măsoară cantitativ. Şi chiar dacă măsurăm densitatea dorinţei prin nivelurile 0, 1, 2, 3 şi 4, sunt măsuri calitative şi nu cantitative; ori de câte ori există un salt de la o înălţime la o altă înălţime, de la mineral la vegetal, la animal şi vorbitor.

Sărim de la un nivel la altul tot timpul, ca următorul nivel al dezvoltării, dar este un nou nivel calitativ. Este imposibil să compari o plantă şi o piatră printr-un criteriu cantitativ, deoarece este un tip total diferit al existenţei. Sentimentul vieţii este complet diferit. Deci, el este aici. Prin urmare, în momentul în care suntem conectaţi în sânul unui grup, primim imediat o nouă senzaţie calitativă – gândim că lumea este transparentă, vedem prin ea şi simţim puterea dăruirii care umple, care stabileşte şi gestionează totul.

Vom începe să ne simţim, să simţim ego-ul nostru aflat într-un ocean de dăruire, conducându-ne, ghidându-ne, conectându-ne şi unindu-ne.  Mi se cere puţin efort, trebuie să doresc să simt plăcerea mea prin celălalt, nu mai mult de atât.

Asta este ceea ce vreau să vă spun în introducere. De aici derivă toate legile grupului, care stabilesc modul în care trebuie să ne conectăm în grupuri virtuale şi fizice, cum să ne conectăm între noi şi cum să facem întâlnirea prietenilor. Totul provine numai din aceasta.

Lucrul principal este că totul va fi dirijat spre menţinerea unei stări, care oferă fiecăruia ocazia de a ieşi din sine şi de a trece în celălalt, cu punctul din inimă, cât mai rapid posibil, usor si puternic. Şi să lăsăm ego-ul undeva, în spatele nostru, să uităm de noi înşine!

Din Congresul Krasnoyarsk, 16.06.2013, Cursul 5

Filed under: Congrese, Grupul de zece, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce trebuie să fac dacă majoritatea prietenilor mei din grupul de zece sunt foarte slabi si mă trag in jos?

Răspuns: Omul trebuie să se zbată şi să îi tragă după el. În acelaşi timp trebuie să apeleze la ajutor pentru ca în interiorul acestor zece câţiva prieteni puternici să fie incluşi, asemeni ţie. Dar este interzis să îi paraseşti pe cei slabi. Trebuie să îi întăreşti. Aceasta este corectarea.

Corecţia este de o aşa natură că fiecare devine egal şi unificat,  nu câţiva prieteni distinşi sunt aleşi iar restul sunt eliminaţi.

Dacă cineva se duce de la un grup de zece la un altul, mai puternic, şi reuşeşte acolo, iar ceilalţi vor cădea chiar şi mai jos fără el, atunci aceea nu este corecţie ci corupţie. Noi abordăm corecţia generală a întregii lumi, deşi astăzi în timp ce intrăm intr-o zonă mai mare; o creştere nu doar în înălţime, vom atinge în acest fel un mai mare succes.

Noi credem că trebuie doar să urcăm simplu pe scară, dar ridicarea pe  treptele scării depinde de răspândirea împrejur. Această scară a crescut sub forma unui con, ca şi dunele de nisip construite de copii. Dacă vrei ca duna ta de nisip să fie înaltă, trebuie ca baza să o construieşti mai larg. Identic, dezvoltarea noastră ascendentă este construită la fel. Nu poate fi sub o alta forma. Este imperativ.

Din prima parte a Lecţiei Zilnice de Kabbalah 6/6/2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Grupul de zece, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Rabash „conform cu ceea ce se spune despre „iubeşte-ţi aproapele”, este iubirea pentru prieteni. Dacă fiecare este anulat în faţa prietenului său şi se amestecă în el, ei devin o singură masă unde toate micile părţi care doresc dragostea faţă de ceilalţi se unesc într-o forţă colectivă, forţă ce se compune dintr-un mare număr de părţi. Şi când omul are o mare forţă, poate pune în practică dragostea faţă de ceilalţi.

Şi atunci, el poate realiza dragostea faţă de Creator. Dar condiţia pentru aceasta este ca fiecare să se anuleze înaintea celuilalt. Totuşi, când omul este separat de prietenul său, el nu poate primi partea pe care o poate primi de la prietenul său.

Astfel, toată lumea ar trebui să spună că nu este nimic, comparativ cu prietenul său. Precum scrierea numerelor: dacă scrieţi întâi „1”, apoi „0”, este de zece ori mai mult. Când scrieţi „00”, este de o sută de ori mai mult. Cu alte cuvinte, dacă prietenul său este numărul 1, şi zero îl urmează, înseamnă că el primeşte de la prietenul său de zece (10) ori mai mult. Şi dacă el spune că este de două ori zero, în raport cu prietenul său, el primeşte de la prieten, o sută de (100) de ori mai mult.

Cu toate acestea, dacă dimpotrivă, el spune că prietenul său este 0 şi el este 1, atunci el este de zece ori mai mic decât prietenul său 0,1. Şi dacă el poate spune că este 1 şi că are doi prieteni care sunt 0 în raport cu el, atunci el este considerat de o sută de ori mai puţin decât ei, ceea ce înseamnă 0,01. Astfel, gradul său scade în funcţie de numărul de zero-uri de la prietenii lui.

Dacă vreau să primesc ceva de la cineva din lumea noastră, trebuie să plătesc înapoi, sau să iau cu forţa, aşa cum cel mare ia de la cel mic. În acest caz, cu cât sunt mai mare, cu atât pot stoarce de la celălalt şi pot primi mai mult de la el. Acesta este modul în lumea corporală, atunci când vorbim despre primire în dorinţa de a primi.

Dar, dacă este vorba despre recepţia puterilor spirituale, aceasta funcţionează conform unei legi contrare. Cu cât prietenul este mai important, şi cu cât îl văd mai mare, cu atât pot primi de la el.

Nu pot primi nimic de la cineva care este egal cu mine, din moment ce el este la acelaşi nivel cu mine. Dar, dacă este şi un pic mai mare decât mine, pot deja să primesc ceva de la el, şi, cu cât îl ridic mai mult, cu atât mai mult voi putea primi.

Asta nu are nimic de-a face cu prietenul în sine, ci doar cu modul în care îl tratez cu privire la mine (în raport cu mine). Ca elevii lui Rabbi Yossi Ben Kisma, care nu au avut nicio idee despre modul în care profesorul a lucrat cu privire la ei. El se vedea mai mic relativ la elevii săi şi astfel el a primit puteri spirituale prin ei.

Totul depinde de importanţa prietenului vostru în ochii voştri. Cu cât este mai mare, cu atât pot primi forţa dăruirii de la el. Dar, dacă este vorba de primirea puterilor egoiste, atunci este vorba despre un alt principiu, conform căruia cu cât sunt mai mare, cu atât pot stoarce de la celălalt, pentru a umple ego-ul meu.

Deci, puterea spirituală pe care o primiţi de la mediu nu depinde decât de voi, dacă este 1000 sau 0,001. Trebuie să fim într-un grup de zece care munceşte în conexiune şi în care fiecare este, într-un fel, legat la dorinţa de dăruire, precum elevii lui Rabbi Yossi Ben Kisma. Dar acest lucru este suficient, deoarece tot restul depinde numai de voi şi de măsura în care te supui!

Nu veţi avea niciodată puterea de a avansa, dacă nu veţi primi puterea mediului. Deci, regula de a te supune înaintea prietenilor, chiar şi prin acţiuni fizice, este mijlocul cel mai eficient de a avansa. Nu trebuie să credem că vorbesc cabaliştii despre asta doar pentru a stabili relaţii corecte, în acelaşi mod în care noi învăţăm copiii în lumea noastră să se comporte moral, deoarece această abordare este opusă înţelepciunii Cabala.

Noi facem acest lucru pentru unicul scop de a primi forţa dăruirii, a Creatorului, prin alţii. Deoarece mă supun, Lumina poate circula în mine, prin prieteni. Dacă îi tratez pe alţii ca şi cum ar fi, cu adevărat, mai mari decât mine, voi putea primi puterea dăruirii prin intermediul lor. Este suficient să-i tratez cu intenţia de „a dărui” şi, în relaţiile dintre noi, voi începe să simt Creatorul şi voi fi în măsură să Îi aduc mulţumire.

Graţie dăruirii asupra prietenilor, voi fi capabil să simt cum pot atinge dăruirea către Creator. Va fi revelat în mine, prin imaginea grupului pe care-l voi vedea în Lumina dăruirii mele. Astfel, regula „Iubeşte-ţi prietenul ca pe tine însuţi” este obiectivul principal al muncii noastre, ceea ce este un sentiment constant de umilinţă faţă de prieteni, şi prin urmare, noi construim puterile dăruirii.

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 24.05.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Grupul de zece, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce tip de conexiune trebuie să se formeze în grupul de „zece” pentru a se simţi conexiunea interioară cu profesorul în această unitate, deoarece numai prin el putem stabili conexiunea cu Creatorul?

Răspuns: Muncind în grupul de zece, nu trebuie să vă gândiţi la profesor. Nu spun asta cu un soi de modestie, dar nu este abordarea corectă. Profesorul trebuie să fie suficient de mare în ochii elevului şi respectat suficient pentru a deveni o lentilă prin care voi priviţi drumul spre Creator şi puteţi avansa.

Voi utilizaţi această lentilă, profesorul vostru, precum ochelarii, dar nu devine obiectivul vostru. Voi nu priviţi sticla, ci ceea ce este în spatele ei; oricum, nu puteţi vedea decât cu ajutorul ei. Această sticlă concentrează, în mod corect, câmpul vizual pe Creator, acesta este rolul profesorului şi grupului. Eu îi văd pe toţi elevii mei uniţi într-un singur cerc, un singur corp şi vorbesc adresându-mă acestei singure persoane.

Dacă doriţi să fiţi incluşi în acest corp comun şi să fiţi conectaţi cu ei, în modul în care îi văd conectaţi, veţi primi informaţii spirituale de la mine. Ne vom întâlni în interiorul acestui corp comun, şi aici, ne vom înţelege, cu adevărat, reciproc.

Dacă doreşti să înţelegi ceea ce spun, poţi înţelege în mintea ta sau poţi simţi în inima ta, dar pentru a înţelege cu adevărat, trebuie să fii exact în centrul grupului, ca şi cum ai merge în jurul camerei încercând să auzi un sunet slab şi, dintr-o dată, vei găsi locul în care poţi asculta mai bine! Şi dacă faci un pas de o parte sau alta, nu vei mai auzi nimic. Încearcă!

Este necesar să simţi importanţa profesorului, dar numai în măsura în care este necesar pentru a efectua munca în grup, pentru revelarea Creatorului. Profesorul este instructorul vostru, un ghid pe drumul spiritual, dar nu un idol sau un rege care înlocuieşte Creatorul, precum exemplul Faraonului.

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 09.06.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Grupul de zece, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→