Întrebare: Ce înseamnă să întreb pe Creator? Trebuie să obţin atributele Sale pentru a face asta?

Răspuns: A întreba înseamnă a căuta, a cere, şi chiar a cere propria-mi transformare. De fapt, eu trebuie să îmi exprim propria dorinţă pentru aceasta. Mă judec singur (aceasta este semnificaţia expresiei “a te ruga” sau “Lehitpalel” în ebraică), eu investighez ce proprietăţi îmi lipsesc şi cum pot obţine forţa de a dărui.

Această forţă există în interiorul societăţii. De aceea, dacă eu intru în societate, dezvolt o dorinţă de a mă “îmbrăca” în prietenii mei cu toată inima şi sufletul meu, si să mă conectez cu ei interior astfel încât sa mă dizolv total în această conexiune, apoi voi acolo găsi puterea de a dărui. Acesta este exact lucrul pentru care mă rog.

Mă rog să ajung la o asemenea stare în care să văd că fiecare este perfect şi conectat. Această situaţie se numeşte Şechina (Divinitate), adunarea generală a sufletelor (Knesset Israel). Eu vreau să fiu acolo şi mă rog pentru conexiunea ce aduce împreună sufletele ce tânjesc pentru “Iaşar-El” (direct la Creator), iar aceasta să fie realizată în mine.

Eu nu apelez la o putere sau dorinţă exterioară ce există independent, sau la o figură imaginară. Toate rugăciunile sunt ţintite spre Malchut (al lumii Aţilut sau al lumii Infinitului), către conexiunea dintre noi, în care descoperim dăruirea reciprocă. Eu vreau ca această stare să îmi fie revelată, şi asta cerem.

Acesta este un punct foarte delicat, iar noi trebuie să fim atenţi să nu începem să ne imaginăm o statuie sau ofigură, ci numai starea în care noi suntem conectaţi şi incorporaţi unul în celălalt, legaţi împreună în dăruirea completă. Mai exact, ar trebui să o numim proprietate sau atribut şi nu forţă, pentru că o forţă poate părea ceva distant, pe când o proprietate este ceea ce intenţinez să obţin eu însumi. Aceste sunt nuanţe foarte subtile, dar ele determină puritatea atitudinii mele, şi aşadar sunt foarte cruciale.

Se spune că “Nu e nimeni în afara Lui”, totuşi, trebuie să ne imaginăm aceasta ca pe starea noastră într-un sistem perfect. Atunci putem fi siguri că nu ne vom înşela.

Din prima parte a Lecţiei Zilnice de Cabala 22.09.2011, Şamati 240

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Rugaciune - Niciun comentariu→

Întrebare: Există două forţe care acţionează în lume: forţa de a darui si forta dorintei de a primi, creata ca existenţă din absenţă. Ce este al meu „eu”, intenţia mea? De unde provine aceasta?

Răspuns: Noi nu simţim Creatorul, deoarece noi suntem într-o singură dorinţă: dorinţa de a ne bucura. Chiar dacă vreau să daruiesc, este doar pentru distractie. În realitate, eu sunt confuz în intenţie şi acţiune. Acţiunea mea poate fi de primire sau daruire. Şi aceasta poate fi însoţită de intenţia de a primi pentru mine sau de intenţia de a darui altuia. Nu este nimic altceva, şi aceasta este toată viaţa noastră.
În lumea noastră, există o acţiune de a primi şi o acţiune de a darui altuia, precum şi intenţia de a primi pentru sine. Dar intenţia de a da la altul nu este acolo, asta este ceea ce eu nu sunt capabil sa fac. Pot să dau cuiva sau să primesc ceva de la cineva, dar intenţia mea este îndreptată exclusiv la primirea pentru mine, întrucât intenţia de a darui la altul aparţine lumii spirituale, dar eu nu pot ajunge la ea. Nu este vina mea: sunt creat aşa.

Prin urmare, aici nu este nicio confuzie: Întreaga mea rutină are ca scop auto-satisfacerea.

Ceea ce am nevoie este o intenţie, şi este cel mai important lucru pentru mine (!), indiferent de ce fel de actiuni efectuez: Daruire sau primire. Efectuez daruirea pentru copilul meu, pentru cel pe care îl iubesc, pentru prieteni, şi chiar şi fata de angajatorul meu pentru că voi primi o recompensă într-un mod natural sau în bani, în formă de respect, putere, şi aşa mai departe.

Cheia aici este intenţia, în acord cu care actionez. Cum pot realiza intenţia de dragul de a darui fiintelor umane apropiate? Şi ce îmi va da?

Aici intervine problema. Dacă toata realitatea exista in afara mea, atunci ceea ce primesc în prezent în interiorul meu este doar o mica parte, numita  „această lume.” Este teribil de mica, strâmta, limitata în timp, spaţiu, şi orice altceva, dar prin trecerea de partea cealaltă , voi scăpa de orice limitări.

Aceasta este diferenţa dintre intenţii. Dacă intenţia mea este indreptata catre mine, eu nu voi fi capabil să simt nimic mai mare decât ceea ce percep astăzi. Dacă intenţia mea este îndreptată catre unitatea cu celalalt, să fiu în el, atunci ma salvez de la această viaţă oribila cu sfârşitul ei fatal şi ma înalţ la gradul următor al vieţii; trăiesc în afara corpului. Singura diferenţă este în intenţie.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 8/26/2011, „O poruncă”

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă a existat o restricţie la recepţie, de ce nu simţim ruşine ridicand cereri şi rugăciuni (MAN) deasupra?

Răspunsul meu: Nu simţim ruşine, pentru că cerem ajutorul pentru obtinerea daruirii, şi nu de dragul nostru. Asta nu e nimic de care sa te rusinezi!

Puteţi fi impotriva „dar întreaga corecţie se produce din cauza ruşinii simţite de către Malchut a Lumii Infinitului!” Cu toate acestea, nu simt ruşine ridicand aceasta cerere, deoarece eu nu cer pentru mine, ci mai degraba, pentru mine cer numai strictul necesar, astfel încât sa pot darui restul!

Nu există nici o ruşine în asta. Este exact opusul, există onoare pentru mine aici, pentru că voi fi capabil de a darui altora ceea ce nimeni altcineva nu le poate da! Toată lumea are astfel de abilităţi unice prin faptul că activitatea desfăşurată de o anumită persoană nu poate fi efectuată de către altcineva. Aceasta este pentru că fiecare are rădăcina sa personala în sufletul comun.

Prin urmare, este permis să ceri tăria de a trăi şi să fii sănătos, sa primesti cunoştinţe şi abilităţi, în cazul în care aceste lucruri sunt necesare pentru a efectua acţiuni de daruire. Acest lucru este exact ceea ce este „viata” în lumea adevărului.

Astfel este existenţa mea: Viaţa mea este posibilă numai în măsura în care pot darui. Acţiunile mele sunt exclusiv de daruire. Iar spiritul care curge prin mine susţine existenţa mea, care este destinata pentru daruire. Aceasta este ceea ce se numeşte o stare spirituala.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala, 8/25/11, Prefaţă la Înţelepciunea Cabalei

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Rugaciune - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce inseamna “Cabala practica”?

Raspuns: “Cabala practica” este atunci cand actionezi in practica si nu doar in interiorul tau. Dar, munca interioara se numeste de asemenea Cabala practica, cand ceezi o intentie, adeziune (Zivug) si o receptie a Luminii de dragul daruirii. Este atunci cand tu nu doar citesti despre ea in carti, ci obtii instrumentul daruirii numit “ecran” si il poti folosi pentru a efectua actiuni practice.

Ai un material asupra caruia trebuie sa lucrezi. Si aceasta munca este posibila numai cu ajutorul ecranului. Tu primesti un ecran multumita Luminii Reformatoare. Toate acestea sunt numite Cabala practica. Nu exista niciun altfel de actiune practica in afara de a da materialului forma daruirii. Dorinta de placere trebuie sa obtina intentia de dragul daruirii. Aceasta este singura actiune care opereaza in lume.

In afara de Stiinta Cabalei, nimic nu poate sa aduca acest lucru fiindca aceasta stiinta vorbeste despre cum opereaza sistemul general si cum trebuie sa operam noi in interiorul lui. Daca iau aceasta intreaga stiinta si incep sa o realizez, se numeste “Cabala practica”

Este la fel cum este si fizica teoretica si fizica practica, aplicata. In partea teoretica a ei te poti gandi la lucruri pe care le intelegi sau nu, dar apoi, cand treci la realizarea practica, acolo trebuie sa faci tot felul de experimente, studii si masuratori si sa verifici de ce sunt pe un drum sau pe altul. Este asemenea copiilor care se joaca pentru a creste si cand devin adulti, ei fac aceste actiuni corect, in viata reala. La asta este destinat un experiment stiintific.

Practica actuala este deja realizarea acumularilor stiintifice in viata. Aselasi lucru este adevarat si in Stiinta Cabalei. Daca studiezi pentru a pune in practica inseamna ca esti deja in pragul Cabalei practice, chiar daca iti va lua mai mult timp ca sa obtii un ecran si sa incepi sa executi aceste actiuni. De aceea, datorita directiei si scopului, tu esti deja considerat ca te ocupi cu Cabala practica.

Singura actiune practica, care exista in realitate este adeziunea la Lumina (Zivug de Hakaa), gradul de echivalenta de forma pe care il atingem.

Din partea a cincea a Lectiei zilnice de Cabala 8?16/2011 “Natiunea”

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Arvut”: „Natiunea sfanta” este recompensa in forma finala a adeziunii (Dvekut) la El, care include toate recompensele care pot fi concepute.

Este o parte a umanitatii care primeste trezire spirituala – grupul (Bnei Baruh). Acesti oameni sunt obligati sa indeplineasca corectia in interiorul lor, sa obtina forta garantiei mutuale, si in virtutea acestei forte sa inceapa sa daruiasca tuturor celorlalti.

In plus, ei trebuie sa observe legea care este descrisa in versul „Voi veti fi regatul preotilor Mei”. Spus altfel, este vorba de starea Hafetz Hesed: Preotii nu au propria lor calitate. Ca si Bina, ei doar aspira la daruire. Aceasta este calitatea pe care, de asemenea, noi trebuie sa o dobandim.

Cat despre calitatea de „natiune sfanta”, aceasta este deja o dorinta de primire pe care noi o folosim si care inalta la nivelul de sfintenie. Astfel, ea obtine o intentie de dragul daruirii si ajunge la adeziune.

Aceasta unitate, aceasta forta, sau aceasta stare trebuie sa domneasca in cadrul grupului. Nu exista aici nicio a lta posibilitate. Vorbim despre legile naturii. Daca nu vrem sa le indeplinim pe drumul bun vom fi fortati sa o facem pe calea cea rea – prin suferinta. Nu exista aici niciun compromis, ci un program care trebuie realizat cu un singur parametru al alegerii libere: tu poti accelera dezvoltarea ta inainte sa fii obligat sa o faci printr-o forta speciala, sistematica.

La fiecare faza, aceasta forta obligatorie coboara asupra noastra si incepe sa ne impinga mai departe. Dar, noi ne putem misca mai repede decat ea si in acest caz vom atinge scopul pe calea cea buna si rapida fara lovituri de la spate.

Astfel, noi avem doua posibilitati de a alege modul de avansare. Dar avansarea in sine este obligatorie fiindca in starea finala, programul de dezvoltare este deja realizat complet. Cele doua faze de realizare sunt „regatul preotilor” si „natiunea sfanta” . Ele ne cer sa obtinem daruirea mutuala, iubirea aproapelui ca pe sine, si apoi adeziunea cu Lumina superioara, Creatorul.

Din partea a cincea a Lectiei zilnice de Cabala 7/26/2011 „Arvut”

Filed under: Garantia reciproca, Intentie, Lectia zilnica, Rugaciune - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum va rezolva Lumina problema celor sapte miliarde de oameni de pe pamant daca fiecare persoana are propriile probleme si propriul nivel de dezvoltare? Noi traim intr-un sistem imens. Este posibil sa luam in considerare fiecare detaliu?

Raspuns: Imaginati-va o adancitura in pamant pe care o umpleti cu apa. In acelasi fel, fiecare detaliu, element, denivelare si adancitura din lume este umpluta cu Lumina in conformitate cu proprietatile sale.

Lumina nu isi face calcule cu aceasta dorinta. Ea o umple pur si simplu si straluceste pentru ea, se trezeste in ea. Si in conformitate cu asta, dorinta simte cat de aproape sau cat de departe de afla de Lumina in anumite detalii ale perceptiei.

De exemplu, Lumina pe care o primesc creste cu 10 wati. Corespunzator, in fiecare dintre proprietatile mele si in fiecare dorinta, apare un nou gand, o noua analiza a situatiei, iar eu refac calculul.

Intrebare: Rezulta ca Lumina nu este o functie si ca totul este determinat doar de dorinta?

Raspuns: Lumina este invariabila. Totul depinde doar de dorinta mea si forma ei. Atunci cand este umpluta cu Lumina, eu nu simt Lumina in sine, ci reactia dorintei, toate legaturile sale. Asta este Lumina pentru mine.

Intrebare: Deci care parte depinde de mine?

Raspuns: Lucrati cu intentia. Noi nu ne schimbam dorintele, ci intentia. Doar atat. Nu imi pasa ce proeminente si denivelari sunt in adancitura pe care o umplu cu apa. Ele vor ramane unde sunt scopul meu este de a le umple.

din partea 5 Lectia Zilnica de Cabala 7/10/11, Daruirea Torei

Filed under: Intentie, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum sa ne abtinem sa cerem adevarul atunci cand descoperim ca ne mintim pe noi insine?

Raspuns: Daca cineva poate sa fie fidel adevarului, atunci este o persoana norocoasa. Vedem ca exista multe persoane care nu au nevoie de adevar si care nu se intreaba pentru ce traiesc.

In altii aceasta intrebare apare deja, dar din punctul de vedere al „De ce trebuie sa sufar?” Pentru ca nu este intrebarea despre scopul vietii, ci cum pot gasi gustul in viata, pentru ca acum o simt mai mult amara decat dulce.

Si exista alti oameni care nu cer o viata buna, ci cer sa gaseasca adevarul din ea. Si mai exista oameni care nu cauta adevarul in viata, ci intreaba cine ne da viata, intreaba despre Creator. Aceasta intrebare nu mai este despre mine, pentru ca nu-mi mai pasa cine sunt si ce se intampla cu viata mea, intr-un fel sau altul. Vreau sa il cunosc pe El, sa ating Creatorul, sa exist in El – in sursa insasi, in radacina.

Exista multe nivele in aceasta atitudine in functie de cererea persoanei, de senzatia si de realizarea sa. Aici totul depinde de radacina sufletului si de ciclul vietii actuale a cuiva, adica stadiul de dezvoltare in care se afla.

Dar chiar daca in stadiul actual nu ni se garanteaza dreptul de a cere adevarul, tot putem dezvolta aceste dorinte in interiorul  nostru cu ajutorul mediului, „profesorul, grupul si cartile”, si astfel sa avansam. Dar nu este usor si iti cere sa descoperi ce se afla in adancul tau, in interiorul genelor informationale Reshimot.

From the 1st part of the Daily Kabbalah Lesson 6/20/11, Writings of Rabash

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Rugaciune - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, “Pacea”: Gandul, rezistenta egoista dintre oameni care duce la deteriorarea relatiilor internationale, toate acestea nu vor disparea din lume prin nicio tactica omeneasca, oricare ar fi aceasta.

Sa nu credeti ca lumea este capabila sa se corecteze singura. Chiar daca oamenii inteleg ca egoismul este raul din lume, corectia este imposibila fara „condiment”, adica fara metoda Cabala. Trebuie sa dam lumii Lumina care Reformeaza, dar acest lucru poate fi facut doar prin studiul intelepciunii Cabalei, intr-o forma sau alta, conform cu variatele tipuri de dorinte, asta este, oamenii din lumea noastra.

In orice caz, trebuie sa le dam Lumina. Egoismul nu poate fi corectat in niciun alt fel. Nimic nu poate ajuta, nici psihologia, nici sociologia, nici minunatele eforturi sau problemele. Singurul lucru care ajuta este atragerea Luminii care Reformeaza. Nu avem nicio sansa fara ea.

Intr-adevar, Lumina include scopul si programul pentru obtinerea ei, toate stadiile prin care am trecut. Fara Lumina, suntem asemenea animalelor care nu pot face o singura miscare. Lumina trebuie sa vina si sa ne influenteze. Dupa aceea, ne vom pune in miscare.

Deci, de ce experimentam necazuri si tot felul de schimbari? De fapt, nu sunt schimbari, ci doar probleme care se vor intensifica pana cand noi, sau cel putin unii dintre noi, incep sa atraga Lumina, cel putin o parte din ea.

Dezvoltarea este dusa doar de Lumina. Ar trebui sa fim pe deplin constienti de asta. Nu este nicio sansa ca aceasta dorinta egoista, singura, sa gaseasca calea pentru dezvoltare. De-a lungul secolelor, aceasta oportunitate a fost descoperita cu ajutorul Luminii care a venit fara sa astepte sa fie chemata si continua sa ne impinga inainte.

Astazi, am trecut de limita dupa care trebuie sa precedam sosirea Luminii cu dorinta noastra adresata chiar Luminii. De acum inainte, totul incepe cu „initiativa noastra”, cu „o rugaciune si fapte bune”. Aceasta definitie inseamna ca noi insine trebuie sa vrem sa evoluam, nu in forma egoista cautand noi placeri, ci deasupra egoismului. Trezirea, ridicarea, trebuie sa vina din partea noastra.

Mai mult, nu vom putea evolua daca nu formam o cerere in interiorul nostru, asteptand ca in schimb, forta Luminii sa vina si sa ne influenteze, dandu-ne noi proprietatii de unitate si iubire,  astfel incat sa ne unim intr-un intreg, global, intergral. Doar aceasta Lumina contine starile noastre urmatoare. Nu stim ce sunt si nici cum sa le trecem, dar munca noastra, in esenta, este simpla: cautam forta care sa ne dezvolte.

Asta-i tot, nu avem nevoie de nicio intelepciune speciala. Nu stiu dinainte ce ma asteapta. Cateodata, vad ceva nou in mintea si sentimentele mele, descopar un nou strat subtire al intelegereii si senzatiei. Seamana putin cu efectul Luminii care ne trezeste si ne corecteaza dorintele. Nu ar trebui sa ne amestecam in munca sa, ci mai degraba sa ne grabim dezvoltarea cat de mult putem.

Lumina nu ne va influenta niciodata pana cand nu ii vom cere asta. Trebuie ca noi sa fim primi care cer. Asta asteapta Lumina de la noi. Aceasta cerere, aceasta necesitate initiaza o actiune spirituala asupra materiei dorintei. Datorita ei, descoperim cine suntem si cine este Creatorul.

La gradul nostru inferior, intelegem gradul superior putin mai bine, pentru ca a ne putea uni cu el. Nu-l intelegem complet, ci doar locul in suntem lipiti de el. Ca sa aderi la un punct in uterul mamei, trebuie sa devii egal in proprietati cu ea.

In felul acesta, fiintele create incep sa faca o munca mare, dorindu-si sa se uneasca cu cel superior printr-un mic segment de perceptie. Apoi, doresc ca cel superior sa le anuleze, sa le umple cu Lumina dezvoltarii. Similar unui embrion, cerem Lumina care aduce dezvoltarea, nu pe cea care aduce placerea. In acest fel, obtinem echivalenta cu Creatorul.

Din partea a 4a  Lectiei zilnice de Cabala 5/29/2011, “Pacea”

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Rugaciune - Niciun comentariu→

Intrebam, „De ce ne-a facut Creatorul atat de intunecati si egoisti si nu altfel?” Ca si cand am intelege cum altfel ar fi posibil… Fara indoiala, daca aceasta intrebare apare in mintile noastre, inseamna ca isi are locul. Fiecare intrebare care apare in mintea unei persoane, chiar si cele care par proaste sau accidentale, inseamna ca au aparut cu un motiv. In felul acesta suntem facuti: intrebam si trebuie sa primim un raspuns sau o implinire la intrebare.

Dar atata timp cat nu simtim raspunsul in interiorul nostru, il vom accepta ca si ipoteza pentru „Avantajul Luminii este obtinut doar din intuneric”. Senzatia de placere, „gustul” prin care Creatorul vrea sa dea placere creatiei, poate fi simtit doar atunci cand avem fie o dorinta, fie o lipsa.

Este imposibil sa auzi despre aceasta lipsa din alta parte. Trebuie sa o simti in tine, ca si propria ta nevoie de implinire. Atunci si placerea va fi a ta! O vei simti si te va bucura.

De aceea, aceasta cere o dezvoltare speciala a dorintei, nevoia de a simti Lumina in creatie, iarapoi placerea va imbraca aceasta dorinta. Si in masura in care a fost simtita dorinta, va fi simtita si placerea.

Daca Creatorul exista, daca este bun si are grija de toate, daca umple totul cu Lumina infinita, si dorinta sa este de a ne face placere, atunci singurul lucru care ne lipseste este dorinta de a primi toate astea! Toata abundenta Creatorului se revarsa deja in jurul nostru, dar nu o putem simti si nu ii putem cere sa ne patrunda.

Ii cerem „Da-mi acum! Cand o sa primesc?” Dar trebuie sa intelegem odata pentru totdeauna ca nu avem ce sa cerem in afara de dorinta. Lumina este deja aici, atat cat ai nevoie! Problema este doar dorinta, care trebuie sa fie mare si sa se potriveasca pentru a simti aceasta Lumina.

Trebuie sa o obtinem cumva, sa o cumparam, sa o furam, sa o avem cumva, direct sau prin alte mijloace. Nu conteaza cum; suntem obligati sa o obtinem! Fara aceasta dorinta nu vom simti Lumina!

Ca si cand in fata mea este o carte deschisa, dar eu nu am ochelarii si nu pot citi! Voi cere cuiva sa imi dea cartea? Nu! Voi cere ochelari! Ne lipseste doar „instrumentul perceptiei” (kli), insemnand „vasul” sau dorinta.

De aceea, toate actiunile prin care suntem condusi nu sunt necesare pentru a atrage Lumina. Sunt actiuni care formeaza dorinta pentru a avea aceasta Lumina in noi.

Din partea a 2a a Lectiei zilnice de Cabala 5/23/11, “Prefata la Intelepciunea Kabbalah”

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Rugaciune - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce este „intentia”?

Raspuns: Sa spunem ca dorinta este intr-un anumit stadiu acum si vrea sa se mute in altul. Ca sa faca asta, este nevoie sa induca o actiune care o va transfera din primul in al doilea. Planul implica urmatoarele: o cunoastere precisa a locului in care ma aflu, unde vreau sa ajung si ce actiuni si forte sunt cerute pentru a ma misca dintr-un stadiu in altul. Acest intreg program este ceea ce numim „intentie” sau plan.

Este la fel cum si „planul creatiei” este programul complet care sa defineasca cum sa incepem si cum sa terminam, ce pasi trebuie sa facem pe aceasta cale, cum sa folosim materialele, fortele si instrumentele ca sa avem grija de gandul initial. Se spune: „Rezultatul final este in gandul initial”.

In intentie, toate acestea exista potential si apoi sunt sunt actualizate in practica. Asta inseamna ca intentia apare in mine doar atunci cand sunt constient de starea prezenta si stiu exact ce vreau sa obtin. Ce intreaba ei de obicei: „Care iti sunt intentiile? Ce vrei sa obtii? Ce rezultat astepti?”

Intentia este expresia nevoii de schimbare pe care deja am planuit-o, inteles-o, experimentat-o, implementat-o si adus-o la finalizare. Actiunea in sine este facuta prin forta Luminii, si astfel nu apartine de fiinta creata. Doar intentiile au ceva de-a face cu creatura: cat de bine se cunoaste pe sine, pe Creator si cum si in ce forma actioneaza Creatorul. Omul trebuie sa stie cat mai mult posibil.

Pe masura ce cresc, urc scara gradelor spirituale, cer mai mult de la Creator, specificand toate detaliile actiunilor Sale. Stiu deja cum actioneaza El si in ce fel ma afecteaza. Stiu in fiecare detaliu si particularitate cum se va intampla in interiorul meu, in „corpul” meu (dorinta). Din experienta mea cu El, stiu deja cum se va intampla.

La sfarsit, obtin astfel de detalii incat pot sa am grija de program pentru El: inteleg intregul program, fiecare element al sau, toate mecanismele pana la cele mai mici schimbari. Cand ajung la sfarsitul corectiei (Gmar Tikkun), incep sa inteleg intregul Sau plan, de la inceput pana la sfarsit, toti pasii, din partea Sa si a mea. Inseamna ca am obtinut intentia completa.

Lumina este tot timpul in actiune. Dar cum actionez si cum ar trebui sa-I cer sa ma schimbe, toate acestea sunt munca unei persoane care vrea sa Il cunoasca pe Creator, legatura dintre Lumina si dorinta.
Din partea a 3a a Lectia zilnica de Cabala 5/3/2011, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Rugaciune - Niciun comentariu→