Category Archives: Intrebare si Raspuns

A crede sau a verifica?

Întrebare: Pentru o persoană religioasă, cea mai mare motivație vine din credință. Ce poți oferi unui bărbat laic?

Răspuns: Unei persoane seculare i se pot oferi cunoștințe în loc de credință, apoi va înțelege cel mai înalt construct al naturii, numit Creator și nu doar să creadă ceea ce i s-a spus.

Întrebare: Dar de ce există suficientă credință în forța superioară în religie și nu în oamenii seculari? Vorbești acum, dar eu nu am încredere în asta.

Răspuns: Pentru că am depășit această stare. Nu putem trăi doar după ceea ce ni se spune.

Întrebare: Este mult mai dificil pentru oamenii laici?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Dacă aș fi religios, aș crede doar cuvintele tale și aș ști cum să procedez pentru tot restul vieții mele. Și aici îmi spui și nu știu, poate ai dreptate, poate nu.

Răspuns: Absolut. Deci, trebuie să-l descoperiți.

Din „Calităţi de management” KabTV, 28.08.2020

 

De la individualitatea istorică la inteligența colectivă

Întrebare: Inteligența colectivă și efectele grupului sunt înțelepciunea uitată. Cândva strămoșii nostrii au folosit această cunoaștere și apoi ei au fost uitați pentru mulți ani. Astăzi știința revelează că se dovesteste că mulțimea, destul de ciudat, are înțelepciune, iar inteligenta colectivă poate fi mult mai mare decât cea a indivizilor.

De ce această înțelepciune a fost uitată și doar astăzi începem să o descoperim și să o folosim?

Răspuns: Anterior, umanitatea nu a avut nevoie de colectivitate. Ea întâi s-a dezvoltat spre individualitate, izolarea egoistă a individului și opus individului și a colectivului.

În asemenea cazuri, personalitatea individuală câștigă tot timpul deoarece oamenii puternici care știu cum să managerieze, indică, câștigă, trag înainte și conduc societatea. Prin urmare, societatea se întinde spre ei, este gata să se plece în fața lor din moment ce este mai ușor pentru colectiv să existe în acest fel.

Oamenii diferă în nivelul lor de egoism. Prin urmare, cei mai egoiști se grăbesc înainte. Așa numitul “rol al individului în istorie” este foarte important în dezvoltarea societății umane. Într-adevăr, mii de ani au trecut până să evoluăm spre declinul acestui trend. Rolul individului începe să dispară și să fie înlocuit de colectiv.

Noi o vedem peste tot: în afaceri, în sporturi, în grupuri. Noi am ajuns la concluzia că un grup care poartă puterea unificării, deși este cuprins din mulți oameni, este o persoană. Este un grup care este capabil să creeze ceva nou și se grăbește înainte.

Remarcă: Umanitatea s-a dezvoltat din vremea sistemului comunal primitiv când oamenii stăteau în jurul focului și au decis totul împreună. Apoi cu 500 – 600 de ani în urmă, în timpul Renașterii a fost un puseu în dezvoltarea personalității. Și astăzi tu spui că vremea individualității trece și începe dezvoltarea colectivă.

Comentariul meu: Echipa este ca un individ.

De pe KabTV “Abilitați de comunicare” 9/25/20

Învaţă să te iubeşti pe tine însuţi

Întrebare: Nu este un secret faptul că oamenii sunt obosiți. Există o nouă descoperire aproape în fiecare zi: virusul trăiește până la 28 de zile pe smartphone-uri, carduri de credit, vize și bani; oamenii pot fi re-infectați de coronavirus și că reinfectarea este mult mai puternică decât cea inițială.

Virusul a fost descoperit în apă. Animalele pot fi, de asemenea, infectate. Vă puteți infecta chiar și fără a avea contact cu bolnavii. Apare un alt virus, care este mai „rău”.

Am enumerat doar 1% din ceea ce este răspândit de mass-media, de oricine. În această situație, unde poate merge omul? La ce este condus? Așa ar trebui să trăiască cineva – într-un metru pătrat și să nu se miște?

Răspuns: Nimeni nu poate face nimic.

Observație: În acest caz, reacția unei persoane obișnuite este opusă. Ea spune: „Întrucât aşa stau lucrurile, părăsesc casa. Ei bine, eu nu pot continua să trăiesc?” Și el iese. Noi înșine îl conducem la această decizie.

Comentariul meu: Nu. Cred că tot greșit este. Trebuie să înțelegem că o persoană nu trebuie să acționeze în conformitate cu nervii sau convingerile sale. El trebuie să acționeze în felul în care trebuie să acționeze.

Întrebare: Ce vrei să spui prin „trebuie”? Ce este asta?

Răspuns: „Trebuie”, pentru că acest virus a venit să ne educe. Să ne educe! Și îl cam ignorăm și spunem: „Oricum, vom face asta!” Ca un copil mic care bate din picior.

Observație: Dar omul nu se gândește la educație. El se gȃndeşte: „Trebuie să-mi curăț tot timpul cardul de credit, trebuie să șterg tot timpul spațiul din jurul meu și să nu las pe nimeni lângă mine”. El nu crede că virusul a venit să ne educe.

Comentariul meu: Iar noi trebuie să-i explicăm acest lucru. Aceasta este problema noastră. Este problema noastră – problema acelora dintre noi care înțelegem de unde a venit virusul și de ce.

În mod ciudat, a venit să ne apropie. Dar pentru a ne apropia mai mult intern, nu extern. Pentru a nu șterge spațiul unul după altul, ci pentru a ne „curăţa” pe noi înșine, astfel încât să nu ne infectăm reciproc, astfel încât să avem grija: „Îl voi infecta pe celălalt” – și nu că eu mă voi infecta de la celălalt . Când ne vom gândi la alții în loc de noi înșine, totul va dispărea și virusul va dispărea, se va topi ca fumul.

Întrebare: Întreaga problemă este că sunt ca și cum aș fi blocat în mine, că mă gȃndesc ce ar trebui să fac, unde ar trebui să merg?

Răspuns: Nu, trebuie să le fac pe amândouă. Dar trebuie să o fac nu pentru a mă proteja de ceilalți, ci ca şi cum aș fi singurul bolnav din lume și aș vrea să-i protejez pe alții de mine.

Întrebare: Deci, nu „ce se va întâmpla cu mine”, ci „ce se va întâmpla cu ceilalți”?

Răspuns: „Ce se va întâmpla cu noi toți”. Virusul ne aduce, în final, recunoașterea conexiunii noastre reciproce, care este rea, egoistă și distrugătoare. Acest virus și ceilalți viruși care vin după el, ne vor aduce într-o stare în care ne vom gândi la ceilalți și nu la noi înșine, deoarece acesta este singurul mod în care putem păstra pe toată lumea în siguranță.

Am intrat într-un stadiu în care nu avem altă opțiune. În cele din urmă, trebuie să înțelegem că lumea trebuie să ajungă la starea ei corectată, și nu trebuie să urmăm calea egoismului nostru, ci în ciuda acestuia, să urmăm calea către conexiunea dintre noi.

Întrebare: Bazat pe ce spuneţi, știința medicală nu va putea crea un vaccin, sau o va face, dar va veni un alt virus?

Răspuns: Da, bineînţeles.

Întrebare: Este mai bine să nu lucrăm în această direcție?

Răspuns: Nu. Am intrat în secolul al XXI-lea. Aceasta este o nouă eră, aceasta este o nouă stare a umanității. Aceştia sunt viruși noi, viruși spirituali, sau s-ar putea spune psihologici, care ne indică faptul că, conexiunea noastră este un factor crucial. Dacă este bună, este bine pentru noi toți. Dacă este rea, va fi rău pentru noi toți.

Întrebare: Care ar trebui să fie gândurile vindecătoare ale unei persoane?

Răspuns: Atunci cȃnd mă gândesc la ceilalți: cum să nu-i infectez, cum să mă asigur că sunt în viață și sunt bine. Este simplu. Asta e. Nu mă gândesc la mine, ci la ceilalți. Și așa mă salvez și mă decontaminez. Nu îi îndepărtez pe ceilalți de lȃngă mine pentru a nu mă infecta, îi îndepărtez de mine pentru a nu-i infecta.

Observație: Dar eu nu sunt bolnav.

Comentariul meu: Suntem cu toții bolnavi. Cu toții avem viruși în noi. Viruși egoişti, sălbatici, când ne gândim doar la noi înșine și nu la ceilalți. Natura acum, în secolul XXI, ne va schimba. Și acest lucru este foarte, foarte neplăcut, de neînțeles și oarecum neașteptat.

Întrebare: Există o astfel de conștientizare a mea, ca fiind un virus rău?

Răspuns: Da. Este singura, din întreaga lume, care caută pe cineva ca să-l rănească – și eu sunt acela.

Întrebare: Eu sunt virusul care îi poate infecta pe alții și nu vreau să fac asta. Trebuie să fiu izolat de oameni. Ar trebui să mă opresc să mă apropii de ei și așa mai departe?

Răspuns: Da. Toate gândurile, planurile mele, diferitele mele idei, sunt toate egoiste. Trebuie să fac ceva în legătură cu ele. Cum le pot bloca în mine? Cum să le ascund în mine? Aceasta se numește restricție.

Întrebare: Practic, eu cer: „Opriți-mă, separați-mă de oameni, pentru că îi ucid, îi infectez”?

Răspuns: Da. Dacă nu fac asta, atunci apare un alt virus extern și mă restricționează prin aceste efecte secundare. Dar, de fapt, virusul nu este Covid-19 sau alte virusuri cu care luptăm astăzi. Nu, virusul este tocmai în gândurile noastre egoiste despre ceilalți.

Întrebare: Va accepta o persoană acest lucru?

Răspuns: Nu va avea de ales. Natura ne va forța treptat. Ne-a creat în acest fel și ne conduce spre schimbări, astfel încât să cerem naturii însăși să schimbe ceea ce a creat în noi. Va fi frumos. În general, mă aștept la o transformare interesantă a umanității în următorii ani.

Întrebare: Deci, vă așteptați la această cerere: „Schimbă-ne”?

Răspuns: Da. Și trebuie să scriem cărți, să facem filme, tot ce putem pe acest subiect, despre cum se poate întâmpla acest lucru, despre cum ne va schimba natura.

Întrebare: Natura ne va forța și oricum, ne vom schimba, deci este mai bine să nu opunem rezistenţă?

Răspuns: Desigur. Cui vei rezista? Cum poți face asta? Tu însuți ești natura. Natura face în tine tot ce trebuie făcut.

Întrebare: De ce atunci natura a înscris în noi: „regele naturii” cu „puterea asupra naturii”?

Răspuns: Pentru ca tu, la gradul de om, care există în tine, să realizezi că îți poți schimba natura animalică. Asta e.

Întrebare: Aceasta este ceea ce numim „regele naturii”? Faptul că pot cere să-mi schimb natura?

Răspuns: Da, să te ridici deasupra naturii tale egoiste animalice și să urci spre vârful unei naturi altruiste. Trebuie să ne ajutăm reciproc în acest sens, să facem tot ce putem. Dacă nu, totuși vom ajunge la acest lucru, dar, bineînțeles, cu mari suferințe, pierderi, pentru o perioadă lungă de timp și dureros. Sper că oamenii vor auzi. Și trebuie să vorbim mereu despre asta.

Din KabTV “Ştiri cu dr. Michael Laitman” 10/15/20

Mișcare spre spiritualitate

Întrebare: În principiu, lucrăm constant în grupuri de zece. Ce ne lipsește acum, un fel de efort impulsiv, un atac prin munca noastră internă în unitate externă? Ce trebuie să adăugăm în munca noastră în grupurile de zece pentru a reuși?

Răspuns: Ne schimbăm treptat. Pot vedea acest lucru din materialul pe care vi-l prezint și cum se desfășoară. Acesta nu este un material aleatoriu. Il pregătim înainte de fiecare lecție, pe măsură ce trecem de la o fază la alta. Apoi îmi formez gândurile pe Twitter.

Văd că avansăm, grupurile de zece sunt bine structurate și prietenii nu sunt indiferenți să participe in ele. La început, au fost forțați să lucreze în grupuri de zece, apoi și-au dat seama că nu au de ales, deoarece într-adevăr, așa trebuie să fie.

Acum, ei nu se află în grupurile de zece doar pentru că trebuie să fie, dar chiar și în sens egoist simt că încep să perceapă ceva prin grupurile de zece. Ei înțeleg că prin grupurile de zece vor dezvălui forța mântuirii, forța revelației, inspirația, toate dorințele, toată lumina și toată spiritualitatea. Văd că ei se raportează la spiritualitate ca la ceva prețios, cel puțin ca la ceva esențial.

Cel puțin nimeni nu poate fi indiferent față de cei zece, și acesta este motivul pentru care simțim această mișcare și este foarte bine.

Din emisiunea KabTV „Fundamentele Cabalei” 19.02.2019

Ce determină motivația de a trăi și munci?

Remarcă: Sunt doi factori care provoacă motivația: aprecierea succesului unei persoane și o măsură a importanței obținerii acestui scop. Dacă omul nu vede o oportunitate de a reuși, atunci nu va găsi energia de a face treaba.

Comentariul meu: Trei tipuri de motivație sunt luate în considerare aici: în intenție, în achiziție și în împlinire. Așadar, o persoană ar trebui nu numai să vadă viitorul ci să îl vadă clar și anume să poată să îl analizeze, să îl spargă în parți și să îl reasambleze. Ea trebuie să înțeleagă cum va ajunge la acest viitor.

Motivația în sine este doar un cuvânt. Dar atunci când tu începi să îl exprimi în formule, grafice, tabele, în proiecte de a îl obține, atunci munca serioasă începe deja.

Întrebare: Adică dacă o persoană se uită la viitor ea ar trebui să vadă beneficiul dintr-o anumită acțiune?

Răspuns: În mod necesar deoarece o motivează. Natura noastră este aranjată astfel încât noi nu putem să lucrăm fără beneficiu pentru noi înșine.

Întrebare: De ce este aranjat astfel de natură că sunt oameni care nu au nicio motivație? Nu este nici măcar motivație să trăiască. Care este motivul?

Răspuns: Depinde de rădăcina sufletului. Nimic nu poate fi spus aici. Sunt oameni care vor să trăiască și sunt oameni care inițial nu vor asta. Totul depinde doar de cât de mult o persoană vede acest viitor și pe ea însăși în el.

Întrebare: Ai putea să iei pe cineva care nu are nicio motivație să trăiască și cumva să îi dai motivația?

Răspuns: Eu nu pot să dau nimic nimănui. Eu pot doar să îl ajut să dezvolte motivația.

Întrebare: Este posibil pentru o persoană să dezvolte această abilitate în ea însăși?

Răspuns: Puțin câte puțin, bucată cu bucată, da. Este imposibil să îi spui “Iată, fă-o” deoarece nu are puterea pentru dezvoltarea de sine. Însă gradual ea poate obține asta. Totul depinde în principal de mediul în care există.

Întrebare: Uneori motivația dispare subit și la fel de subit apare. Poate o persoană să gestioneze asta?

Răspuns: Tu poți să folosești mediul. Acesta este oamenii, cărțile, tot din care o persoană se poate alimenta.

De pe KabTV “Abilități de management” 8/28/20

Prin echilibrul a două forțe

Întrebare: Profesorul tău Rabash a scris că creația din momentul nașterii constă din două contrarii: voința de a primi și voința de a dărui.

Nu există opoziție mai mare decât între aceste fenomene care apar împreună una după alta. Și există o linie de mijloc care include ambele stări: primirea și daruirea.

O persoană trebuie să echilibreze ambele forțe în sine?

Răspuns: El trebuie să adune aceste două forțe pentru a atinge scopul. Și scopul este sprijinul reciproc, garanția reciprocă, atunci când fiecare forță, ca și cum, scade singură și face totul pentru a o susține pe cealaltă. Într-o astfel de direcție reciprocă, ei lucrează între ei.

Din emisiunea KabTV „Abilități de comunicare” din 11.11.2020

Diferențe de vârstă și sex

Întrebare: În primele părți ale cursurilor de educație integrală, bărbații și femeile studiază împreună. Unele cercetări sugerează că într-o echipă de producție în care există femei, multe decizii sunt luate mult mai bine și mai repede. Și când suntem angajați în dezvoltarea spirituală, trebuie să existe o diviziune la un moment dat. De ce?

Răspuns: Trebuie să existe o diviziune de gen, deoarece în Cabala lucrăm cu proprietăți interne foarte profunde ale unei persoane, iar grupurile mixte reprezintă o mare piedică. În etapa inițială, bărbații și femeile pot lucra împreună timp de câteva luni, nu mai mult de șase luni, iar apoi trebuie repede să fie separați.

Întrebare: Trebuie împărțiți în funcție de vârstă?

Răspuns: Vârsta nu contează cu adevărat. Cred că este chiar mai bine să-i amestecăm astfel încât, la fel ca în viața noastră de zi cu zi, bătrânii să-i ajute pe tineri, iar tinerii să-i ajute pe bătrâni. Nu există nicio contradicție în acest sens.

Natura nu ne-a împărțit brusc după vârstă. Dimpotrivă, generațiile se ajută și se susțin reciproc. Însă pregătirea impreuna a bărbaților și a femeilor poate fi foarte dăunătoare prin faptul că va abate oamenii de la intențiile de dăruire și dragoste la nivelul hormonilor.

Din emisiunea KabTV „Abilități de comunicare” din 21.08.2020

Auzi și vezi

Întrebare: Există mai multe forme de primire a informațiilor. Dacă o persoană ascultă un profesor la o universitate pentru a dobândi cunoștințe, acesta este un lucru. Dacă ascultă un prieten vorbind despre o situație dramatică în familie și empatizează cu el, acest lucru este diferit. Și, în al treilea rând, o persoană își ascultă prietenul în grup pentru a se uni cu el și a dezvălui planul naturii.

Există vreo diferență între aceste situații?

Răspuns: Diferența este uriașă. Mai ales atunci când prietenii încearcă să atingă cel mai înalt scop al naturii, deoarece acesta îi unește. Fiecare lucrează împotriva lor insisi pentru a se conecta cu ceilalți.

Există deja o comunicare clasică clară, deasupra egoismului tău, când trebuie să te ridici neapărat deasupra ta pentru a te conecta cu altul și cu el să simți cum pătrunzi într-un al treilea lucru – în însăși structura universului.

Întrebare: Ce înseamnă „a vedea” și „a auzi” în spiritualitate? Este acesta un nivel special de comunicare?

Răspuns: Auzul este o muncă de dăruire. Vederea este trecerea de la daruire la primire de dragul daruirii.

Observație: Chiar și sursele primare spun: „Și au auzit glasul Domnului”.

Răspuns: Da. Există cei care aud, adică lucrează în lumina lui Hassadim. Și există oameni care văd, și astfel lucrează în lumina lui Hochma.

Din emisiunea KabTV  „Abilități de comunicare” din 14.08.2020

Teama de a vorbi în public

Întrebare: Cum se poate scăpa de teama de a vorbi în public?

Răspuns: Dacă într-adevăr avem ceva de spus oamenilor și suntem capabili să introducem corect informațiile de care au nevoie în conturul conversației noastre în orice circumstanță, atunci nu există loc pentru frică.

Întrebare: Cu toate acestea, ce se întâmplă dacă înainte de a ieși la public inima începe să bată repede și ești copleșit de frică?

Răspuns: Trebuie să vă gândiți în avans cum să începeți performanța.

Întrebare: Nu vă este frică deloc? Fără palpitaţii ale inimii, fără accelerarea pulsului?

Răspuns: Nu. Aceasta este știința mea și sunt expert în ea. Cei care nu doresc să mă asculte pot pleca și vom vorbi cu cei care o vor face. Sau, invit publicul să pună întrebări. De ce să mă confund și să mă gândesc la ceea ce fac și nu le place? Dacă vor spune ce vor să audă, voi încerca să le spun totul sincer.

Din „Abilități de comunicare” KabTV, 14.08.2020

Condiții de percepție a informației

Întrebare: Există mai multe modalități de a-ți îmbunătăți abilitățile de ascultare. În primul rând, este recomandat să se evite distragerile, mai ales acum cu învățământul virtual. Este vorba de faptul că mulți oameni pur și simplu își închid ecranele. Ce sfătuiești aici?

Răspuns: Este necesar să porniți discuții în mod constant, să aveți întrebări și răspunsuri, să desfășurați jocuri de rol, în general, tot ceea ce se poate face pentru a transforma cursanții în participanți la eveniment.

Observație: În al doilea rând, este recomandat să clarificați ceea ce ați auzit. Lectorul ar trebui să pună întotdeauna câteva întrebări.

Comentariul meu: Da, aceasta este baza pentru desfășurarea atelierelor.

Întrebare: În plus, întrebările ar trebui adresate în mod deschis pentru a asigura înțelegerea celorlalți cursanți. În mod normal, le ceri studenților să se concentreze asupra întrebărilor celorlalți prieteni. În ce scop faci asta?

Răspuns: Dacă un student vorbește în conformitate cu subiectul, nu contează cum formulează întrebarea, deoarece răspunsul este încă relevant pentru toată lumea. Prin urmare, nu există întrebări stupide, simple, inutile sau neesențiale dacă oamenii pun întrebări în conformitate cu subiectul.

Uneori le răspund dur. De exemplu, astăzi, la lecție, un student m-a întrebat ceva ce învățăm în prima sau a doua lecție de Cabala. Și acolo erau oameni care studiază de 20 de ani. Prin urmare, i-am răspuns cu asprime că ar trebui să citim sursele primare.

Întrebare: Se crede, de asemenea, că informațiile sunt transmise ascultătorului prin postura vorbitorului. Crezi că este important să te uiți la fața cuiva și să dai din cap?

Răspuns: Astăzi, când avem de-a face cu învățământul la distanță, nu cred că este atât de important. Ei bine, ce pot transmite cu corpul meu? Stau într-o poziție timp de trei ore și transmit informații. În practică, este un cap de difuzare.

Din „Abilități de comunicare” KabTV, 14.08.2020