Category Archives: Intrebare si Raspuns

Spectacolul unui singur om

Intrebare: Fiecare persoana trebuie sa experimenteze starile descrise in Zohar?

Raspuns: Este scris, Fiecare om trebuie sa scrie Tora. Asta inseamna ca o persoana trebuie sa descopere gradual, toate calitatile sale, sau dorintele, in forma lor initiala, egoista si, in masura relevarii lor, sa le corecteze schimband intentia din pentru mine in de dragul celorlalti sau al Creatorului. De aceea, o persoana construieste un vas nou care are un ecran si Or Hochma care il umple.

Relevarea Kli-ului spart inseamna faptul ca o persoana se imbraca intr-un anumit tip de pacatos, asa cum este descris in Tora. Ca urmare a corectarii starii sale, el se imbraca intr-un om drept, din Tora. Din timp in timp, persoana trebuie sa-si asume aceste imagini si forme, alternarile dintre imbracarea in om pacatos si in cel neprihanit, drept, ambele fiindu-i prezentate de catre Tora.

Este ca o imprimare a unor modele care exista deja in tine. Este ca si cum tu mergi in intuneric cu un proiector si alternezi proiectia fascilului de lumina pe un pacatos care s-a imbracat in tine si un om drept, la capatul opus. In acest fel mergi de la o imagine la alta, tot timpul. Trebuie sa treci prin toate acestea! Asta pentru ca intreaga Tora consta din stari pe care le experimentezi, incepand cu Adam: prima relevare a raului din tine si primul contact cu Creatorul.

Omul incepe cu experimentarea senzatiei egoismului sau in contradictie cu Creatorul. Intreaga Tora vorbeste numai despre aceste imbracari consecutive in diferite roluri pe care tu le joci in teatru, conform unui scenariu dat. Te imbraci in diferite figuri, dar tu esti singurul care joci aceasta multitudine de roluri.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 5.09.10Zohar

O cadere este o bucurie

Intrebare: Cum trebuie sa reactionez atunci cand sunt intr-o stare de cadere?

Raspuns: Trebuie sa reactionez ca la o chemare de Sus si sa ma intreb: Cine mi-a trimis-o? De ce? O noua stare mi s-a relevat. Asa cum Baal HaSulam scrie: Ma bucur in revelatia pacatosilor, adica noile calitati egoiste care imi sunt expuse. Desigur, ele au fost ascunse in mine, intotdeauna. Dar acum, cand am crescut mai puternic, ele se dezvaluie pentru ca eu sa ma ridic deasupra lor, in ciuda lor, sa stau conectat cu Creatorul, ca intr-o stare de ascensiune.

Este o senzatie neplacuta, intr-o dorinta goala. Totusi, cineva se poate bucura imediat in descoperirea acestei dorinte, pentru ca, cu ajutorul ei, el va descoperi sigur si repede o conexiune mai puternica cu grupul si cu Creatorul. Deci, dupa ce a simtit o cadere, cineva trebuie imediat sa se concecteze cu grupul si sa inceapa sa execute toate actiunile posibile pentru a se intoarce la forta unificarii.

O coborare este descoperirea unei precizii mai mari a conexiunii noastre, unde nu sunt inca conectat cu grupul, si totusi trebuie sa o fac. Am fost sub impresia ca sunt legat de grup printr-o mantie groasa. Dar acum vad ca aceasta mantie este compusa din mii de mici fire, prin care nu sunt deloc conectat cu grupul.

Si astfel urc, ascutind si intarind conexiunea mea cu grupul, din ce in ce mai mult. De aceea intampin cu bucurie o asemenea revelatie, pentru ca ea apare pe baza starii mele anterioare.

Vei simti in curand ca o cadere este o bucurie. Totul depinde de felul in care cineva se relationeaza la ea: ca la o stare trecatoare, sau ca la un mijloc de a obtine scopul.

Munca aduce fericire. Un adevarat profesionist este bucuros sa intalneasca probleme in munca sa. Ii dau oportunitatea sa-si aplice profesionalismul, sa gaseasca o solutie, sa creeze ceva nou si sa-si demonstreze calitatile.

De ce, toate personalitatile creative au nevoie de inspiratie? Ce cauta ele, in mod constant? De ce se simt confuze si pierdute, pana cand creatia lor este nascuta? Poate fi o persoana din orice profesie, chiar si un instalator, dar daca el este un mester, isi simte profesia.

Deci, dificultatile sau circumstantele speciale care apar sunt valori, fara de care nu putem trai. Nu intelegem sau nu apreciem masura in care revelatia deficientelor din noi expun Lumina.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 6.09.10, Si Iacob a iesit

Generalul si Particularul

Intrebare: Cum reconciliezi notiunea de Providenta Privata si rugaciunea individuala a cuiva, cu notiunea de legi spirituale universale la care fiecare persoana trebuie sa se supuna?

Raspuns: Nu vei intelege asta pana cand nu vei inceta sa te mai separi pe tine de sistemul general. Particularul este un tip de conexiune intre tine si sistemul general al sufletelor, care rasare din starea ta. Intre timp, generalul este conditia de baza a grupului.

O persoana nu poate primi nimic pentru ea insasi. Intr-adevar, pe cont propriu nu are nicio capacitate de a primi spiritualitatea. Capacitatea spirituala a unei persoane exista in afara ei. In dorinta celorlalti este el in stare sa si-o ataseze, cu ajutorul Luminii Superioare, ca o mama care traieste in dorintele copilului sau.

In afara dorintelor celorlalti, fiecare dintre noi avem numai un punct, radacina noastra spirituala. Ce poti face cu un punct? Numai sa-l conectezi cu celelalte parti ale sufletului sau: dorintele celorlalti.

Faptul ca te conectezi cu Kli-ul general este numit Providenta Privata. Notiunea de eu insumi ca individual (un punct) nu exista in realitate! Acest punct se simte numai fata de mediul inconjurator, fie egoist (lumea noastra) fie altruist (lumea spirituala). Fara mediu nu poate simti nimic, nici chiar pe el insusi.

De aceea, dezvoltarea noastra se refera exclusiv la mediul inconjurator si liberul nostru arbitru sta numai in alegerea unui mediu mai bun. De fapt, eu voi fi maine, ceea ce este mediul meu de azi.

Din partea intai a Lectiei zilnice de Cabala, 5.09.10, Care este insemnatatea faptului ca eu inchei un pact, in munca

Viziuni sau lumea spirituala?

Zohar, Capitolul, VaYechi (Si Jacob a trait), paragraful 170: Pana la plecarea sufletului cuiva, toate rudele si prietenii din lumea adevarului ii plimba sufletul si ii arata locul din Eden si locul pedepsei.

Intrebare: Oamenii care au suferit o moarte clinica vorbesc despre viziuni pe care le experimenteaza, care, sub multe aspecte sunt similare celor descrise in Cartea Zohar. Totusi, acesti oameni nu stiu nimic despre Cabala.

Raspuns: Intelegerea Cabalei nu ajuta o persoana sa vada lumea spirituala. Lumea Superioara poate fi simtita numai intr-un suflet corectat. Daca o persoana studiaza, sau nu, carti Cabaliste este irelevant. Cel mai important lucru este daca doreste sa se corecteze.

Putem privi experienta mortii clinice din doua perspective. Pe de o parte, cand o persoana cade intr-o stare critica, este o lovitura grea pentru corpul fiziologic, care nu este altceva decat o dorinta de placere. Corpul nostru ne apare numai ca ceva corporal, care ocupa spatiu, dar in realitate este doar o dorinta de placere, de un anumit tip de implinire.

Daca aceasta dorinta simte gol sau suferinta, in mod natural nu vrea sa simta locul (dorinta) in care simte durere. Vrea sa reduca si sa restrictioneze acest loc, sa traiasca mai putin, sa-si deconecteze simturile, sa ia droguri, etc. Orice persoana care simte suferinte materiale si emotionale vrea sa le restrictioneze, asta insemnand sa restrictioneze perceptia sa asupra lumii, chiar pana la dorinta de a stopa viata.

Dar simtind suferinta si dorind sa urce, pentru a scapa din acest loc, plin de intuneric, durere, lovituri, razboaie si boli, adica sa se ridice din teribila suferinta, deasupra acestei lumi, o persoana face de fapt, o actiune spirituala. Nu o faci de dragul daruirii, sau pentru ca esti atras de spiritualitate, ci pentru ca suferinta te preseaza asa de mult, incat te forteaza sa iesi in afara, ca un sambure azvarlit in sus, cand strivesti o cireasa.

Aceasta este calea suferintei, dar nu este avansare, pentru ca in acest fel nu te apropie de scop. De fapt, tu nici nu stii ca exista un scop; pur si simplu alergi ca un animal manat prin lovituri de bat. Oricum, te ridici deasupra ego-ului, a dorintei de placere. Vrei sa il anulezi, gandind: Nu vreau nimic, doar lasa-ma in pace!

Sa presupunem ca furi un milliard de dolari si esti prins si inchis pe viata. In acel moment iti doresti doar paine si apa si sa te intorci acasa. Asta este! Totusi, inainte de asta ai vrut un miliard de dolari! Dorinta se reduce pe sine astfel, prin cresterea credintei deasupra ratiunii. Este gata sa fie in daruire, sa respinga si sa se restrictioneze astfel incat sa nu simta suferinta pe care o aduce pedeapsa.

Si asta se intampla atunci cand oamenii incep sa simta adevarul; devine revelata o conexiune cu Creatorul, cel putin intr-o anumita masura. Totusi, ea trece foarte repede si oamenii sunt incapabili sa ia sau sa retina in intregime aceasta stare, pentru ca le lipsesc propriile Kelim, vasele spirituale permanente. Si astfel senzatia trece.

In 99,9 % din cazuri, senzatia a ceva din alta lume se refera numai la oamenii cu experiente psihosomatice. Deoarece ei traiesc in suferinta, confuzie, intuneric emotional si sisteme interne defecte, aceasta este doar imaginatia lor.

Scopul creatiei nu este ca o persoana sa simta lumea spirituala, in starea mortii clinice. Trebuie sa simtim spiritualitatea intr-o stare de totala siguranta si functionare in ea, ca si cercetatorii care au cunoastere, intelegere, senzatie si putere. Trebuie sa ajungem sa devenim ca si Creatorul.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 2.09.10, Zohar

Adancimea abisala a Malchut

Intrebare: Cum pot sti ce inseamna golul absolut?

Raspuns: Este dificil sa-ti imaginezi ce inseamna golul absolut. Este similar cu senzatia ca vrei ceva si nu esti in stare sa-l ai. Dar in lumea spirituala este o senzatie oribila care se numeste iluminarea neagra (golul) lui Malchut.

Ea apare atunci cand Lumina iese din dorinta de primire si persoana experimenteaza un abis negru. Este o senzatie de vid, infricosatoare. Credem ca spatiile goale inseamna libertate, ca si cum as pasi in cosmos si as fi liber de tot. Dar golul este dorinta neimplinita.

Nu intelegem cum se poate intampla asta, deoarece Creatorul ne sprijina constant, ca pe un copil pe o perna; Ne furnizeaza permanent protectie, confidenta si implinire. El ne reveleaza doar un mic gol, o suferinta, in masura in care noi suntem in stare sa o suportam si sa evoluam.

Dar senzatia intregului (!) gol al dorintei neimplinite este inspaimantatoare. Foarte rar se reveleaza unei persoane, o asemenea stare, si asta, numai pentru un singur motiv: Pentru a-i permite o data in viata sa simta adancimea abisala a Malchut.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 3.09.10, Invatatura Cabalei si Esenta acesteia

Alegeti un viitor mai bun

Intrebare: Sistemul stimulatorului spiritual lucreaza cu oameni care pot realiza pricipiul credinta deasupra ratiunii. Totusi, cea mai mare parte a umanitatii nu poate actiona in concordanta cu acest principiu, si doar lovituri puternice ii pot forta sa faca asta.

Raspuns: Ei vor incepe sa participe la acesta, deoarece nu exista alta posibilitate. Trebuie sa ne ridicam cumva desupra vietilor noastre, deasupra destinului, si a fortelor naturii care ne forteaza sa facem ceva cu noi insine. Trebuie sa actionam si sa cautam anumite forte conducatoare externe binevoitoare care sa ne protejeze si sa aiba grija de noi.

Cred ca foarte curand oamenii vor vedea ca acesta poate fi un refugiu. Vor simti asta cu al saselea simt. Este scris foarte clar in Cabala ca nu avem alta solutie. Fie gasim o cale de a ne uni ca un tot si sa ajungem la stadiul la care sa devenim o societate in completa interdependenta, ajutor reciproc, si, in consecinta, chiar in iubire reciproca – realizand acestea pe cont propriu si prin intermediul Luminii, fie vom fi impinsi sa facem asta datorita naturii care ne inconjoara, si a suferintei pe care o simtim in noi.

Dezvoltarea acestui sistem si diseminarea lui, punerea lui in aplicare in educarea copiilor si rezolvarea problemelor sociale, familiale, si a altor feluri de probleme va atrage din ce in ce mai multi oameni care acum sunt distanti fata de scopul Cabalei. Insa, atat sistemul cat si Cabala vor deveni importante si acceptate in societate ca o forta buna si comuna pentru toti.

Va fi un sistem social alternativ, paralel care nu va veni in contradictie cu sistemele sociale existente. Totusi, oamenii vor veni aici, datorita faptului ca intreaga umanitate incepe sa inteleaga ca acest sistem poate fi o sursa de ajutor, suport, important pentru un comportament corect, echilibrat, sigur, si asa mai departe. Treptat, va deveni din ce in ce mai cerut si necesar pentru umanitate.

Sunt cinci lumi intre noi

Intrebare: Ce inseamna a dezvalui Zohar-ul, in senzatia noastra comuna?

Raspuns: Nimic nu este redezvaluit intr-o persoana individual, ci numai in conexiunea sa corecta cu prietenii din grup. Primele mele zece Sfirot, primul meu vas spiritual (Kli), este aspiratia mea de a iesi din mine si de a ma uni cu ceilalti (grupul). Starea mea spirituala este determinata de cat de mult voi incerca sa creez aceasta unificare.

Esti tu si cu mine. Intre noi, sunt cinci lumi: Assiya, Yetzira, Beria, Atzilut, si Adam Kadmon. Cand ma trag mai aproape de tine, pana cand distanta intre noi dispare, starea mea este numita Lumea Infinitului. Dar nu si a ta. Lumea Infinitului este cand tu si eu, de partea mea, devenim ca un intreg. De aceea, masura in care sunt capabil sa vin mai aproape de tine, determina gradul spiritual in care sunt, deoarece 125 de grade sunt intre noi.

Putem cuceri distanta dintre noi, impreuna. Este mult mai de efect pentru ca, ceea ce conteaza este unificarea dintre noi, mai degraba, decat tu si eu. Nu trebuie sa te accept, sa primesc placere de la tine sau sa ma unesc cu tine. Trebuie sa ne unim impreuna. Aceasta unificare este de fapt Creatorul, a treia componenta, asa cum este scris: Israel, Tora si Creatorul sunt Una.

Din partea a doua a  Lectiei zilnice de Cabala, 1.09.10, Zohar

Cine face o gaura in barca?

Intrebare: Daca ganduri straine imi vin in minte in timp ce citesc Zohar-ul, inseamna ca fac o gaura in barca?

Raspuns: Aceste ganduri straine nu sunt ale tale, dar vin la tine de undeva. Nu depind de tine; Creatorul le trimite. Deci, relaxeaza-te. Nu faci o gaura in barca noastra comuna, doar cu gandurile care apar in tine.
Este important, totusi, ce faci cu aceste ganduri straine, adica, daca continui sa ramai cu ele si sa te gandesti la ele. Daca da, atunci vei face cu adevarat o gaura in barca. Sau poate vei rezista acestor ganduri si le vei arunca departe de tine, de fiecare data, in timp ce iti doresti sa stai impreuna cu prietenii, care folosesc toata puterea lor, ca sa duca aceasta barca la scop? Asta depinde numai de tine.

Acesta este cazul intotdeauna in Cabala: Lucram la ce ne trimite Creatorul, deasupra circumstantelor (Reshimot) care apar. Nu le alegem si nu suntem judecati conform lor. Numai reactia noastra la ele depinde de noi, si trebuie sa fim judecati pe baza ei.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 31.08.10, Zohar

De ce se teme un suflet

Zohar, Capitolul VaYechi (Si Jacob a trait), paragraful 152: In mijlocul a toate acestea, Rabi Elazar a vazut ingerul mortii plecand, si a spus, Nicio afirmatie (propozitie) nu arata unde este Rabi Shimon. Rabi Shimon ii spune lui Rabi Elazar, Vino aici si tine-l pe Rabi Itzhak, pentru ca vad ca ii este frica. Rabi Elazar a venit si l-a tinut, iar Rabi Shimon si-a intors fata si s-a angajat in Tora.

Intrebare: De ce ii este frica unui suflet sa urce la urmatorul nivel spiritual? Daca el vede deja starea sa corectata, de ce ii este groaza sa o traiasca pe cea curenta?

Raspuns: Nu sunt pregatit pentru el si de aceea imi este frica. Intelepciunea Cabala vorbeste deseori despre veneratia in fata Creatorului. Starea de evlavie, teama este un vas spiritual (Kli, dorinta). Este la fel si in cazul nostru. Imi este teama ca nu sunt gata sa exist la nivelul daruirii in starea prezenta, pe care o impart cu prietenii si invatatorul, Rabi Shimon, care devine relevat ca mentor si ghid pe calea noastra.

Sa presupunem ca un invatator imi spune intr-o zi ca trebuie sa sar dintr-un avion. Dar eu sunt ingrozit pentru ca nu cred ca o pot face. Acesta este un exemplu pamantesc a felului in care ma simt in calitatile egoiste.

In spiritualitate, totusi, vorbim despre proprietatea de daruire, unde frica este si mai mare. Descopar ca acum sunt in daruire si nu am nicio putere proprie pentru ea. Sunt incapabil sa ma adun (asa cum as fi in lumea materiala) si sa fac urmatorul pas. Nu este la fel in spiritualitate, iar acolo este intotdeauna intreabarea: Voi primi puterea sau, mai degraba, voi fi in stare sa o cer? Aceasta teama, veneratie este o stare foarte problematica.

Teama, veneratia in fata Creatorului este prima porunca. O folosesc ca fundatie pe care eu construiesc restul. Asta pentru ca depind de Creator, de Lumina Superioara Inconjuratoare pe care o primesc. Pozitia mea la un anumit nivel spiritual depinde de cantitatea de putere pe care Lumina o furnizeaza pentru mine. Si daca nu imi aduce aceasta putere, nu o voi avea.

Cum pot participa la asta? Cat de aproape sunt capabil sa vin cu altii? Cat de mare este capacitatea mea de a face asta? Aceasta moarte (pentru egoismul meu) trebuie sa vina la mine pas cu pas. Trebuie sa fie acceptata de mine si schimbata in viata, in mine, asa cum este scris: Ingerul mortii devine ingerul vietii.

Actiunile spirituale (de daruire) pe care o persoana este gata sa le comita par o enorma piatra de incercare. Cand te gandesti la implinire, aceasta este dorita (in egoismul nostru). Dar cand te gandesti la dorinta corectata (Kli) – unde este relevata – apare respingerea si frica: Sunt bun pentru asta?

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 1.09.10, Zohar

El este inceputul si sfarsitul, dar eu sunt in mijloc

Intrebare: Cine este de vina pentru prabusirea mea la analiza finala: eu sau Creatorul? Este rezultatul eforturilor mele sau a lipsei acestora?

Raspuns: Se spune despre Creator, Eu sunt inceputul si sfarsitul. Eu sunt inceputul inseamna ca fiecare stare initiala nu depinde de o persoana. De obicei, nu are nimic de a face cu ce s-a intamplat anterior.

Nu vorbesc despre oamenii obisnuiti in care genele (Reshimot, ordinele de Sus) se desfac mecanic si secvential si intrebarea pentru scopul vietii si dobandirea liberului arbitru nu apare. Mai degraba, ma refer la o persoana care a primit deja un gol de umplut si simte ca apare la suprafata intrebarea despre scopul vietii. O asemenea persoana se poate implini prin intrarea intr-un grup (sistemul colectiv al sufletelor) si analizarea coborarilor si urcarilor, deoarece acesta stare initiaza calatoria spirituala.

Totul este evalut in raport cu libera alegere, nu cu starea insasi. Conditia mea nu conteaza; poate fi buna sau rea. Ceea ce conteaza este cum o folosesc chiar acum. Cu alte cuvinte, numai derivatul este evaluat.

Nu pot schimba lumea, nici sa o corectez. Corectez participarea mea in ea.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 31.08.10, Zohar