Category Archives: Intrebare si Raspuns

Întoarcerea la natură

Întrebare: Cine ar trebui să înveţe un grup de femei: un barbat sau o femeie?

Răspuns: Un barbat. O femeie nu poate fi profesor. Ea poate fi asistentul său şi, de asemenea, nu întotdeauna. În orice caz, imaginea profesorului, imaginea instructorului, imaginea liderului – este un barbat.

Întrebare: Ce ar trebui să includa lecţiile practice pentru femei? Ar trebui femeile sa discute cu barbati?

Răspuns: Ele petrec foarte puţin timp discutând atât cu bărbaţi, cât şi intre ele. Ele studiază aceasta obiectiv.

Noi încercăm doar să organizam lecţii pentru ele şi sa limitam jocurile şi evenimentele comune, pentru a evita interferenţele cu partea lor interioara sau sa le facem sa se simta obligate sau forţate. Pana la urma, intregul nostru sistem este integral, este construit doar pe conştientizare. Fără conştientizare, o persoană nu avanseaza. Avansarea lui sau a ei depinde doar de gradul de realizare a dorinţei proprii pentru mişcare interioară şi schimbare personala.

De aceea femeile încep să lucreze în interior treptat, numai în măsura înţelegerii lor in ceea ce priveste materialul, şi nu bazat pe contactul dintre ele. Şi dacă acestea sunt în grup, este doar pentru a discuta materialul studiat, dar niciodată dintr-o perspectivă personală, ca în grupul de bărbaţi.

Comentariu: Astăzi se observă un amestec de roluri. Şi despre ce vorbim acum aici este un trecut destul de uitat.

Răspuns: Nu, amestecarea moderna a rolurilor este artificială. Nu este naturala, ci impusă. Şi oamenii pot fi cu uşurinţă dezbrăcati de lucrurile care li s-au făcut astazi. Vedem că tot ce se manifestă astăzi este superficial şi extern. Faptul că o femeie devine bărbăteasca în starile sale interne şi externe este doar o manifestare a egoismului mutant.

Nu cred că ar trebui să continuam să ne jucam cu asta; mai degrabă, ar trebui să ne întoarcem la natura. Dacă dorim să avansam spre armonia cu natura, în nici un caz nu ar trebui să mergem în direcţia in care societatea noastră ne-a dirijat.
Dintr-o „Discutie despre educaţia integrală” # 10, 16/12/11

Criticismul femeilor

Întrebare: Dacă o femeie poseda o minte puternica şi ascuţita, critica şi vede că există un anumit dezechilibru în grupul bărbaţilor, poate ea sa le spuna despre aceasta?

Răspuns: Niciodata. Dar ea il poate descrie şi evalua. Apropo, evaluările ei pot fi foarte serioase, mult mai serioase decât cele ale bărbaţilor.

Femeile vad aceste lucruri din afara- le văd în mod corect. Nu este nimic ce pot face cu ele însele, dar au o mare capacitate de a vedea tot ce se întâmplă cu barbatii. Iar această capacitate poate fi utilizata, nu de grupul de bărbaţi, ci de educatori.

Barbatii nu ar trebui niciodata să ştie despre asta sau sa simta. Ei ar trebui să simta doar o influenţă pozitivă, o stare de anticipare a actului lor eroic, ascensiunea mai presus de ei insisi.

Întrebare: Atunci cu cine ar trebui să-si împărtăşească femeile critica, cu prietenele lor?

Raspuns: Femeile ar trebui să aibă o dorinţă interioară pentru ca lucrurile sa se schimbe între barbati. Ele o pot de asemenea face prin discuţii între ele, dar acestea ar trebui să fie discutii pozitive, ca între „mai multe bone care au un singur copil.”

Dintr-o „Discutie despre educaţia integrală” # 10, 16/12/11

Caracteristici particulare ale naturii femeii

Intrebare: Cat timp sunt grupuri ale barbatilor si ale femeilor in cadrul cursurilor de crestere integrala, as vrea sa clarific natura grupurilor femeilor.

Raspuns: O femeie este o creatura foarte rezervata care se percepe pe ea insasi cat si lumea in interiorul ei. In  timp ce intre barbati exista interactiune, sprijin, un mediu prietenos, promptitudine pentru a se sacrifica pentru altii, initial nu exista intre femei acest lucru, prin natura lor. Fiecare femeie, fiecare parte feminina, este proiectata sa existe pe contul ei, sa-si protejeze teritoriul, copiii, familia, caminul,  si asa mai departe.

Asta face parte din natura lor si de aceea nu trebuie sa o deformam. Noi nu avem dreptul sa stricam natura femeii ci din contra trebuie sa o dezvoltam armonios si in acelasi timp sa integram femeile intre ele. Cum putem realiza asta?

Asta se poate realiza creand un grup al barbatilor puternic care sa serveasca ca exemplu femeilor si sa le stimuleze sa sprijine grupul barbatilor. Grupul barbatilor realizeaza importanta influentei grupului de femei si ca fara unificarea femeilor, ele nu for fi capabile sa sprijine grupul barbatilor. Si singurul moment in care femeile se pot identifica si conecta cu grupul barbatilor este cand sunt intr-un anumit grad de conexiune intre ele.

Atunci cand femeile au un scop extern comun, ele se pot organiza pe ele insele si exista aceasta cale asemanator diferitelor organizatii de femei. In loc sa se integreze , fiecare femeie ar trebui sa inteleaga si sa se afilieze pe ea insasi cu scopul extern: „Femei, voi trebuie sa va „agatati” de barbati, sa existati in ei, sa-i spijiniti, in locul nostru, facand asta intre noi”. Grupul femeilor poate uni pe aceasta cale.

Dupa aceea, femeile exista in jurul grupului barbatilor in forma unui sprijin foarte puternic, ca si o parte esentiala a existentei grupului barbatilor. Acest tip de mediu inconjurator al femeilor unite, care  reprezinta un cerc extern in relatie grupul intern de barbati , este o uniune foarte puternica intre originea barbatului si femeii in natura.

In acest mod interactioneaza intre ele aceste doua comunitati integrale: barbatii le influenteaza pe femei prin unitatea lor si femeile incep brusc sa simta acest lucru, asta incepe sa le atraga si ele treptat incep sa interactioneaza si sa se uneasca pentru binele grupului. Ele isi pierd individualitatea naturala dintre ele.

Femeile se pot uni intre ele de dragul de a ajuta unitatea barbatilor ( in schimb ele primesc puterea unitatii, iar aceasta este singura cale de a spori puterea). Cu alte cuvinte, ele isi pierd pura individualitate naturala si sunt capabile sa se inalte deasupra lor insele.

Intrebare: Cum realizati asta , practic?

Raspuns: Practic, realizarea se intampla in grupuri separate, pe care le pregatim si conducem spre scop, studiind materiale corespunzatoare si metoda educatiei integrale. In  mod natural, cand femeile stiudiaza in grupul de femei, ele nu sunt atente unele la altele: fiecare vine si pleaca individual. Ele ar putea sa fie prietene intre ele, dar si asta se termina eventual, lucrurile se schimba . Aceasta este natura femeilor.

Asta este de fapt o individualitate foarte interesanta si complicata, un egoism individual natural, in forma sa pura si este bine sa se observe asta. Altfel spus,  „Eul” meu este intotdeauna in interiorul meu si niciodata langa altcineva. Si atunci cand se intampla sa fie langa altcineva, este doar atunci cand suntem capaqbili sa ne ajutam unul pe altul cu ceva in situatia data, sau ceva ce linisteste starea noastra, dar nu mai mult de atat. Intelegem acest lucru in calitate de psihologi care lucram cu oameni.

Dar aici influenta grupului barbatilor joaca un mare rol. Prin exemplul pe care il da si prin unitate, grupul barbatilor evoca in femei nevoia de a-l influenta impreuna, iar apoi femeile se unesc pentru aceasta extensie. Mai mult decat atat, asta se intampla impotriva vointei lor. Vedem ca aceasta este o LEGE A NATURII. In alte cuvinte, un grup al barbatilor puternic arata femeilor ca unitatea este putere si asta e cauza inaltarii lor peste individualismul lor.

Intrebare: Cum se manifesta asta in practica?

Raspuns: Ele se pot simti ca un intreg feminin unit. Ele pot incepe sa se imbratiseze ca si barbatii, ceea ce este complet nenatural pentru ele. Femeile ar putea simti ca au nevoie sa fie impreuna pentru a evoca unitatea in barbati, prin care si ele insele vor obtine interioara stare de unitate, pe care nu sunt capabile sa o primeasca prin ele insele. Nu exista nicio alta cale pentru a o obtine, nu o pot cuceri, cumpara, lua.

Intrebare: Femeile si barbatii au oarecum roluri diferite in unitatea integrala?

Raspuns: Asta este corect! Sunt roluri absolut diferite! Noi nu presam asupra naturii nici a barbatilor si nici a femeilor. Interactiunea dintre ei e ceea ce ii aduce treptat la diferite forme de integrare.
Din „Discutie despre Educatia Integrala”#10, 16.12.2011

Un dialog cu Faraonul

Intrebare: De cand am ajuns la conventie dialoghez cu „Faraonul” din mine; eu ii adresez intrebari, iar el imi raspunde. El spune: te bucuri de orice faci.” Eu merg sa ajut la bucatarie, Faraonul spune: „ nu conteaza, iti face pacere.” Daca igienizez toaletele, de asemenea ma bucur si de asta. In final ii spun Faraonului ca am un scop pentru care am venit la conventie, un altfel de scop de a atinge starea in care fiecare este conectat. Faraonul din mine spune ca si aceasta conectare pe care o astept, este in cele din urma tot pentru mine. Daca este asa ce imi ramane de facut?

Raspuns: Bucura-te! Spun asta serios. Daca pot face diferite lucruri pentru societate, fizice sau mentale, gandindu-ma la ei tot timpul si fiind bucuros, asta e minunat. Cine spune ca trebuie sa suferim?

Dar dupa cateva astfel de actiuni vei vedea subit ca nu te mai bucuri de asta. Brusc vei intreba: „ Dar ce  nevoie am de toate astea? „si tot asa. Apoi Faraonul este descoperit.

La inceput sunt „ sapte ani de indestulare,” totul este placut intr-o maniera egoista. Intr-adevar, Faraonul tau are dreptate, el spune ca tot ceea ce faci, faci pentru el. Asa ca fa-o pentru el, precum in Egipt in primii sapte ani de prosperitate, unde fiecare munceste facand totul pentru Faraon, iar in cele din urma descopera ca este de fapt forta raului.

De ce in locul Faraonului bun apare brusc Faraonul rau? Din motiv ca avansam spre Creator. Pe masura ce avansam, dorinta care anterior parea buna se intrezareste ca fiind rea. Grupul este benefic, studiul este bun, prietenii sunt buni, imi doresc sa fiu cu ei si sa fiu la datorie, sa spal toaletele, sa ajut in bucatarie, totul este placut si eu savurez fiecare minut cat sunt in societate – asta e ceea ce simte fiecare incepator care vine la grup. Apoi, brusc incepe sa simta dezgust, sa fie revoltat, sa nu ii mai pese de nimic, el nu mai simte ca face ceva si nu mai vrea nimic: „ Ce sarcini? Pentru ce?”

De ce? Asta pentru ca cei „ sapte ani de seceta” incep. Ce reprezinta seceta? O persoana nu simte placere in a fi in grup, in a fi alaturi de prieteni – iar asta inseamna avansare.

Totul este revelat in raport cu ordinea gradelor. Ar trebui sa fim fericiti si seriosi si sa urmam acea linie cu grija acceptand orice ni se reveleaza de-a lungul caii. Tora ne spune despre asta; la urma urmei Tora este o instructie ( au aceeasi radacina in ebraica); ne spune unde te vei impotmoli si ce ar trebui sa faci in drumul spre revelarea  Dumnezeirii.

Asa ca nu ai de ales,  trebuie sa intri in Egipt , trebuie sa prestezi o astfel de munca si trebuie sa iesi afara. Doar atunci o sa primesti Tora, instructiunea cum sa avansezi mai clar.

Aceasta este asa deoarece Tora vorbeste doar despre corectia dorintelor. Tu corectezi cele 613 dorinte ale tale de la intentia „ in ordinea primirii” la intentia „in ordinea daruirii” si apoi il descoperi pe Creator.

Lectia a doua de la Conventia Arvut Arava din 23/02/2012

Ultima picătură de efort

Întrebare: Atunci când ești încorporat în acțiunea colectivă, te simți câteodată unit cu prieteni chiar în gândurile tale, dar în ultimul moment simți că ceva lipsește, un efort într-un efort, ultima picătură. Cum putem obține această ultimă picătură astfel încât să ajungem la plângerea generală, astfel încât să fim în stare să ne deschidem inimile odată pentru totdeauna?

Răspuns: Ultima picătură este exact punctul nașterii, punctul ieșiri din Egipt și este lucrul cel mai dificil. Omul este gata să meargă aproape până la final, iar apoi vede un zid în față, ceva pe care nu îl poate depăși și deodată găsește nenumărate scuze.  Înclinația sa rea îi spune: ”Trebuie să ai grijă încă de asta, de aia, nu ai studiat încă tot TES, nu știi încă toate articolele din Shamati, mai ai încă multe de făcut” și așa mai departe.

Același lucru se întâmplă și în relația cu prietenii, adică exact atunci când ajungi la punctul în care acum poți ieși din egoul tău și te poți conecta, să realizezi punctul de sudură între tine și prieteni, nu o poți face. A crea un punct de sudură înseamnă că acest punct de lipitură va cădea pe conexiunea dintre tine și prieteni și vă va lipi împreună într-o singură adeziune. Nu poți face asta. În ultimul moment bați în retragere.

Aici numai un ajutor general poate ajuta. De aceea, rugăciunea unui individ nu ajută. O rugăciune trebuie să fie rugăciunea celor mulți, atunci când te rogi pentru prieteni și nu pentru tine și când întregul grup sau mai multe grupuri se roagă împreună. Dar tu ne vorbești de un efort individual. Poți să îmi vorbești despre un efort individual pentru încă o mie de ani, nimic nu ți se va întâmpla. Direcția este familiară dar este greșită pentru că tu nu îți faci griji în legătură cu conexiunea cu prietenii.

Din Lecția nr 4 de la Congresul ARAVA Arvut, 2/24/12

Operație pe inima deschisă

Întrebare: Care este efortul cel mai mic pe care trebuie să îl facă fiecare om pentru a-și deschide inima și a descoperi în final deschiderea în lumea spirituală?

Răspuns: În primul rând trebuie să includ pe toată lumea în inima mea. Poți să te gândești la asta și să o ții în senzțiile tale. Totul depinde de cum muncești în inimă și în minte. Poate nu vrei să rămâi în senzațiile tale; depinde de persoană. Pentru mine, ajută să adaug motiv pentru că îmi întărește senzația. Absorb totul în inima mea și îmi amintesc că tot universul este conținut în om și că acesta înglobează întreaga lume. Includ pe toți prietenii mei în inimă pentru că deocamdată nu sunt în stare să includ întreaga lume. Dacă posed o aspirație către prietenii mei, atunci fără îndoială că și ei au această aspirația către mine. Nu trebuie nici măcar să discutăm despre asta. Încep cu adevărat să simt că ei există în mine, ca o mamă care își simte copilul înăuntrul ei.

De aceea, obțin o percepție a realității mai precisă, care există în interiorul meu. Baal HaSulam scrie că imaginea lumii se află în spatele creierelor noastre, iar simțirea acesteia se petrece în inimă. Nu există nicio lume în afara senzației mele.

Inima mea este Malhut al Lumii Infinitului, dar dacă includ pe toată lumea în mine, atunci devin Adam ha Rishon (Primul Om) iar imaginea Creatorului devine revelată în mine. Materialul meu va obține forma lui Adam iar atunci când forma Creatorului devine înveșmântat în ea, se numește adeziunea Creatorului cu creația, sau unificarea lui Zeir Anpin cu Malhut.

Primesc confirmare de la fiecare sfârșit că tot ceea ce trebuie să fac este să absorb toate reaitatea. Încep asta prin lucrul cu prietenii, pentru că ne putem influența și ajuta unul pe celălalt. Prima deschidere a inimii mele depinde de înțelegerea mea a faptului că nu am altă opțiune. Mi-am ridicat mâinile în sus de disperare, văzând că nu am obținut nimic. Am devenit sigur că nu este o altă cale de a obține sursa vieții și de a realiza scopul acesteia.

Cu toate asta, poți decide că nu ai explorat încă toate opțiunile. Asta pentru că egoismul unei persoane încearcă întotdeauna să o convingă că poate încă obține succesul de una singură prin diferite metode. Numai ca rezultat al atingerii dezamăgirii totale, o persoană este de acord să se unească cu prietenii. Este ultimul lucru care îmi mai rămâne de făcut. Numai dacă devin dezamăgit de toate încercările mele, dacă toate aceatea au eșuat, numai atunci, ca rezultat al disperăriri și presiunii extreme, sunt de acord să mă unesc.

Este similar cu un nou născut, care ar rămâne bucuros înăuntrul mamei sale, nu vrea să plece, dar presiunea îl împinge afara din ea! Crezi că copiii lui Israel au vrut să iasă din Egipt? În timp ce erau în deșert deja regretau că au părăsit Egiptul, unde aveau totul. Nimeni nu vrea să se nască în lume spirituală, pentru că suntem cu toți egoiști. Este o tranziție foarte dificilă și de aceea este foarte îngustă (Tzar) și se numesc durerile nașterii (Tzirim).

Se spune că o căprioară gestantă trebuie să urce sus pe un munte și până când un șarpe nu vine și o mușcă nu poate să nască. Șarpele reprezintă cel mai rău egoism și până când nu devine revelat în om, acesta nu este pregătit să se nască.

Din Lecția 3 a Congresului Arvut 2/24/12

Bariera este în inimile voastre

Întrebare: Toți oamenii care s-au adunat aici și întregul Kli mondial sunt de fapt reprezentate înăuntrul meu. Vor cu toți un singur lucru: ca eu să ajung la Creator. Atunci de ce eu nu vreau asta?! Reise că eu am tras această barieră, dar există ea cu adevărat?

Răspuns: Bariera este în inima mea; este o barieră psihologică. Despre ce Machsom (barieră) vorbim? Trebuie să îmi schimb viziunea de la a privi la mine însumi la a privi la prieteni. Această comutare, inversiune, pe care trebuie să o fac, se numește Machsom.

Dar dacă facem eforturi comune pentru a începe să tratăm societatea în acest fel, pentru a o vedea mai importantă decât propria persoană și a o lăsa să intre în inima mea, atunci acest gând colectiv mă ajută. Asta se numește ”fiecare om trebuie să își ajute prietenul”, iar acest gând colectiv dă tuturor puterea de a-l îndeplini. Este așa cum a spus Rabash că în fiecare din noi există o foarte mică putere spirituală, această inversiune are o foarte mică putere, dar împreună, atunci când toată lumea primește puterea de la toată lumea, voi fi în stare să o fac.

Vom face eforturi colective, toată lumea pe cont propriu și toți împreună, în Kli-ul mondial, în toate părțile lui, toți împreună. Așa se face. Și cu siguranță că vom avea succes. Nimic nu ne împiedică. Este singura noastră acțiune liberă. Creatorul așteaptă asta de la noi; lumea așteapta asta de la noi, cu toate că nu realizează încă asta.

Nu este nimic aici decât faptul că toată lumea trebuie să se incorporeze în altții sau să lase pe toată lumea să intre în inima sa. Dacă ne gândim cu toți la asta, veți vedea ce rezultate vor fi. Am venit să transcedem Machsom-ul, deci haideți să facem un efort. Asta facem aici și acum.

Din Lecția 3 a Congresului Arava Arvut 2/24/12

Puterea sprijinului femeii

Întrebare: Am jucat baschet când am fost tânăr şi îmi amintesc că echipa noastră a avut rezultate mai bune atunci când fetele s-au aşezat pe o bancă, sprijinindu-ne în linişte. Dar atunci când băieţii s-au aşezat, inspiratia nu a fost acolo. În grupurile educaţiei integrale, cum vor observa femeile pe barbati: prin camere video?

Răspuns: Din când în când vom organiza picnicuri reciproce, excursii şi întâlniri. Ne cunoastem, dar, în principiu, această cunoaştere este inutilă. Nu am nevoie să ştiu faţa nimanui.

Este pur şi simplu greutatea femeilor cea care-mi arată că depinde de mine şi aşteaptă manifestarea înclinatiei mele masculine; acest lucru este suficient. Ele nu se amesteca în munca noastră, ci la fel ca jucatorii de pe teren, noi trebuie să simtim această presiune.

Trebuie să simt in spatele meu privirea partii feminine, care evoca toate aceste acţiuni în mine, nu mandrie sau orice alte impulsuri egoiste, ci responsabilitatea pentru speranţa că vom intra intr-un nou nivel. Acest lucru este necesar.

Femeile nu ne imping spre acte individuale de eroism, ci în special pentru a ne ridica peste noi înşine şi pentru unitate. În acelaşi timp, fiecare dintre noi se pierde pe sine, dar împreună vom ajunge la forma de „Adam”.
Dintr-o „Discutie despre educaţia integrală” # 10, 16/12/11

Lipsa bucuriei

Întrebare: Spui că ne lipseşte bucuria. Cum o putem descoperi împreună, cu inima zdrobită de care avem nevoie pentru a construi vasul spiritual?

Răspuns: Bucuria este dezvăluita din percepţia importanţei scopului, din înţelegerea legăturii cu Cel superior. Chiar dacă încă nu am primit ceea ce doresc, avansez spre asta, sunt în acest proces, lucrez la realizarea scopului, care este important pentru mine. Toate acestea trebuie să evoce bucuria în mine.

Mai mult decât atât, o persoană este produsul mediului său şi când nu simte bucurie, înseamnă că mediul nu o influenţează in modul corect. Este nevoie să ai grijă de asta.

Vine la mine ca un şoc de fiecare dată, este oare atat de greu să fiu bucuros? La urma urmei, ne sunt date toate condiţiile pentru dezvăluirea Creatorului. Şi continuam sa fim nemulţumiti de ceva, dar ce altceva trebuie sa cerem? Nu realizam că revelaţia se poate întâmpla în orice moment.

Numai disponibilitatea noastră lipseşte. Iar bucuria este una dintre condiţiile sale. Aceasta demonstrează pretuirea noastra pentru importanţa spiritualitatii, iar acest lucru lipseşte. Credem că suntem mai importanti decât Creatorul – si acesta este motivul pentru care El nu ni se dezvăluie.

Opreste-te sa-ti stabilesti propriile condiţii şi sa ceri lucruri şi vei vedea că revelaţia se va întâmpla imediat. Dar atunci când ai anumite cereri proprii, cum poţi fi atunci într-o stare de daruire?

Spui ca doresti să dezvălui Creatorul? Dar El dăruieşte, iar tu doresti să dezvălui daruirea Lui, ceea ce înseamnă că tu insuti doresti sa daruiesti. Atunci, ce este acolo pentru tine de cerut? Unul in totalitate nu corespunde celuilalt.

Din Convenţia Arvut de la Arava – Lecţia # 2 din 23/02/12

O schimbare de directie spirituala

Intrebare: Un embrion, un fat in pantecele mamei sale se rasuceste ca si rezultat al activarii instinctelor psihologice. Dar cum se intampla o schimbare psihologica? Cum functioneaza acest mecanism?

Raspuns: Inainte de toate, cand se naste un fat, este presiune din ambele parti, atat din partea mamei (forta de impingere, asa numitele dureri ale facerii) cat si din partea fatului. Si acesta ajuta acest proces intr-un anumit mod si avanseaza.

Nasterea este un proces foarte complex. As fi vrut chiar sa spun ca e  tragic intr-un fel si plin de pericole atat pentru mama cat si pentru copil. Asemanator, trebuie sa existe o forta de impingere foarte serioasa in cazul nostru, iar natura a avut grija de asta impingandu-ne prin diferite situatii de criza: familie, identitate, social, economic, ecologic, si altele, prin tot ce facem, asta e, toate ne imping afara din matricea noastra.

In lumea noastra curenta, treptat fiecare lucru a fost montat impotriva noastra. Acestea sunt fortele de impingere – contractiile nasterii.

Inca nu sunt atat de puternice pe cat ar putea fi, dar apogeul lor e aproape. Observam acest lucru in toate crizele, si acum in dezvoltarea ultimei crize economice, care pur si simplu ne primejduieste vietile. Deci, pe de o parte noi deja ne apropiem de stadiul final, suntem aproape de a ne naste. Pe de alta parte, nu ne simtim confortabil in starea actuala. Plonjam in droguri, depresie si diferite probleme. Nu suntem calmi si nu ne simtim confortabil in interior. Nu doar lumea din jurul nostru e asa, noi insine nu suntem capabili sa ne gasim pacea interioara.  Nu s-ar schimba nimic nici chiar daca lumea ar deveni de-a dreptul indiferenta pentru o clipa: sunt multe conflicte si presiuni in interiorul nostru de care am vrea sa scapam, dar suntem incapabili sa o facem.

Daca integram si adunam aceste conflicte interioare si presiunile intr-o singura forta intre noi,  vom adauga apoi propriile noastre eforturi la impingerile materne si bineinteles ne vom naste la un nou nivel, acela al „Omului” sau al lui „Adam”. Toate acestea pot fi alinate, usurate fara „moase”, „obstreticieni”, doar folosind forta ajutatoare a societatii:  opinia sociala, influenta sociala si presiune.

Asta se intampla cand  impreuna reunim in aceasta unica imagine unificata ceea ce  trebuie sa se nasca, in timp ce in exterior societatea noastra lucreaza la integrare, conectare, discutand, explicand si identificand toate aceste forte in jurul nostru.  Apoi, o persoana incepe sa inteleaga acest proces din interiorul ei. Acest lucru este legat de asemenea de educatie, cand discutam actiunile noastre, istorie, scop, si scopul tuturor conflictelor; cand examinam nu doar cauzele lor, dar sensul, menirea lor: sa ne duca la un stadiu unde noi toti suntem ca un singur embrion intr-o singura mama natura, care ne impinge afara spre urmatorul nivel. Natura vrea sa nasca acest fat si este nevoie sa o ajutam sa faca asta.

Este fundamental pentru noi sa ajutam natura. Natura separa nasterea noastra fie intr-o nastere tragica, fie intr-una usoara, care se numeste „iesirea cu apele materne”.  Ce sunt „apele”?  Apa – o actiune de usurare. Cand aspiram voluntar la aceasta, putem usor traversa „Rubiconul”- o schimbare firesca psihologica si spirituala.

Intrebare: Participand  activ in grupul educatiei integrale, o persoana isi aduce contributia la procesul nasterii spirituale, ca in cazul unui fat?

Raspuns: Sigur ca trebuie sa fie un grup, pentru ca grupul reprezinta embrionul!  O singura persoana nu este un embrion (nu se poate naste); un embrion este precis o interconexiune integratoare intre oameni cand ii pregatim pentru nastere.  Intai se formeaza grupuri mici, apoi unele mai mari, apoi apar multe grupuri. Cand  incep sa se inteleaga reciproc devin ca o singura  persoana intr-un grup, iar in relatie cu alte grupuri fiecare grup reprezinta un singur individ. Pe acesta  calea ei ajung impreuna: ca si celulele dintr-un organ intr-un singur corp.

Din „Vorbind despre Educatia Integrala” #9, 15.12.2011