Category Archives: Iubire

Creatorul din spatele zidului

Întrebare: Astăzi națiunile sunt amestecate în Europa ca în Babilonul antic. Dacă conexiunea dintre oameni este greșită, se va dezvălui treptat o mare ură. Ce ar trebui să facem pentru a informa oamenii din Europa despre acest lucru?

Răspuns: Trebuie să ne ridicăm deasupra contradicțiilor și diferențelor dintre noi și să nu le acordăm nicio atenție și să cerem luminii superioare să ne unească. Cum? Aceasta este treaba ei, este forța ei. Trebuie pur și simplu să fim atrași în mod constant de ea din centrul grupului de zece.

Încercați să nu percepeți lumea personal, în munca voastră spirituală, „Eu, eu, eu”. Scăpați de „eu” și rămâneți doar la „noi” numai prin intermediul grupului de zece. Apoi, dacă vă simțiți bine sau rău, vă veți întoarce în permanență către Creator și veți primi în consecință răspunsul Său.

Totul trebuie construit pe acest fundament, fără nicio aspirație sau cerere personală din partea Creatorului. Aceasta este problema, pentru că vă veți surprinde în mod constant cum cereți pentru voi, vorbiți pentru voi, încercând să primiți pentru voi, în timp ce toate acestea trebuie să fie doar pentru grupul de zece.

Ar trebui să vă întoarceți către Creator în timp ce vă aflați emoțional în grupul de zece, deoarece şi El este acolo. Este ca și cum ați sta împreună cu grupul de zece în fața unui zid, iar Creatorul se află în spatele zidului.

Din emisiunea de pe KabTV „Fundamentele Cabalei” din 02.06.2019

De la realizarea personală la conexiunea globală

Întrebare: Are fiecare persoană propriul său Creator?

Răspuns: Da, fiecare dintre noi simte Creatorul în felul nostru și Îl atingem în mod individual. Apoi, conexiunea are loc și ajungem într-o stare în care avem un singur Creator. Sensul și scopul creației este ca noi să ne conectăm.

Creatorul ne conduce pe căi identice. În fața mea sunt câteva sute de studenți, cărora le vorbesc despre ceea ce ar trebui să studiem și să realizăm acum în noi. Fiecare dintre ei simte acest lucru în simțurile lor, precum și deasupra lor. Adică, în fiecare persoană, are loc realizarea individuală a Creatorului. Apoi, treptat, acest lucru se adaugă la zeci, sute și mii.

Întrebare: Este ca și cum în lumea noastră, dacă spunem „Aceasta este o masă”, avem o înțelegere comună că este o masă. Este la fel cu Creatorul?

Răspuns: Este același lucru. Adică eu vorbesc în termeni generali, dar fiecare realizează în el în mod individual.

Apoi, această individualitate dispare, pentru că începem să ne conectăm între noi printr-o singură sursă. Dacă nu am avea o singură sursă pentru noi toți, nu ne-am putea conecta deloc.

Prin urmare, astăzi, în lumea noastră, când oamenii trebuie deja să se conecteze pentru a îndeplini programul creației sau pentru a fi salvați de probleme, singura salvare este ca ei să se îndrepte către Creator și să se conecteze prin El.

Din emisiunea de pe KabTV „Stări spirituale” din 19.03.2019

Grupul de zece este noul eu

Anularea și subjugarea sunt atât de importante în munca spirituală, deoarece simbolizează trecerea de la autoritatea egoismului la autoritatea forței de dăruire, iubire și unitate cu Creatorul.

Există două autorități: înclinația bună și înclinația rea; de fiecare dată când trecem de la una la alta, cădem și ne ridicăm, astfel încât noi ne regăsim în conexiunea noastră, în comparația dintre ele, în evaluarea uneia în raport cu cealaltă.

Locul nostru nu se află în înclinația rea, dar nici în înclinația bună, pentru că am dispărea în acestea. Prin urmare, trebuie să stăm în mijloc pentru a fi un individ independent. Acest lucru este posibil doar prin integrarea în grupul de zece. În grupul de zece, avem ocazia să ne afirmăm statutul, să devenim ființe umane și să dobândim independență și imaginea lui Adam.

Prin garanția reciprocă dintre noi, devenim asemănători Creatorului, starea în care avem dreptul să fim numiți oameni.

Prin urmare, pe măsură ce avansăm în spiritualitate, ne simțim din ce în ce mai puțin încrezători, avem din ce în ce mai multe îndoieli cu privire la ceea ce simțim sau înțelegem. Spre deosebire de această lume în care fiecare stă ferm pe propria opinie, omul care tânjește după spiritualitate se simte confuz, neajutorat, ca un copil pierdut. I se pare că este pierdut în lumea mare și și-a tăiat legătura cu realitatea.

De fapt, acestea sunt momente fericite pe calea spirituală, deoarece începem treptat să vedem că existăm în grup, în grupul de zece. Mi se pare că salvatorul a venit și El mă scoate din neputință și disperare, din golul din mintea și inima mea.

În această stare disperată, ne amintim brusc că avem un grup. Acesta este modul în care Creatorul ne dă direcția corectă, de parcă ar spune „Vrei să fii bărbat, vrei să crești? Te rog, iată următoarea ta imagine, următoarea ta formă. ” Te simți pierdut chiar acum și este bine. Noul tăueu  este grupul de zece. Integrează-te în el, dizolvă-te în el și acolo te vei regăsi, vei simți lumea.

Nu este nimic în afara grupului de zece.

În măsura în care îți simți prieteni și intri în starea corectă, vei intra într-o lume nouă, o dimensiune spirituală. În această perioadă, traversăm această joncțiune între lumi, granița dintre lumea precedentă, veche, individualistă și lumea integrală, perfectă.

În lumea anterioară, un singur cabalist ar fi putut dezvălui forța superioară, dar acum trebuie să ne conectăm în grupuri de zece. Altfel, nu avem nicio șansă să dezvăluim spiritualitatea. Numai conectându-ne cu prietenii găsim un scut, un volan și mijloace corecte pentru a avansa spre obiectivul care apare la capătul unei căi line. Întregul drum este printr-o conexiune tot mai mare în grupul de zece. Astfel, ies dintr-o stare lipsită de speranță, pierdută.

Când îmi dau seama că întregul meu progres se face numai prin conexiunea din grup, totul îmi devine clar și se deschide un drum dreapt. Nu este necesar decât să ne conectăm cu prietenii pentru a simți încrederea în conexiunea noastră, care vine de la Creatorul care este ascuns acolo. Creatorul se apropie treptat și se dezvăluie pe Sine, pentru că eu vizez conexiunea.

De aceea sunt atât de fericit de dependența mea de grupul zece, de acest cerc mic. Întreaga cale devine foarte simplă: trebuie doar să mă anulez înaintea grupului de zece și în această măsură voi avansa spre scop. Implementarea este clară și este în mâinile mele.

Mă simțeam disperat, ca un copil pierdut, un zero complet și dintr-o dată constat că am totul, totul este în fața mea. Nu este nimic în afară de prieteni și voi găsi totul în ei.

Dacă sunt în afara grupului, mă simt complet neajutorat, înecându-mă în egoism și întrebări care nu au răspuns. Toată încrederea și bucuria, fericirea și împlinirea sunt în conexiunea mea cu grupul de zece. Numai acolo, în direcția din interiorul acestuia, îmi găsesc viitorul bun.

Am nevoie de grup pentru că acolo este sufletul meu. Toate stările negative apar numai din deconectarea de grupul de zece, și toate stările pozitive pot fi doar în conexiunea cu el, astfel încât nu m-aș imagina fără grupul zece, așa cum este scris: „căci sunt bolnav de iubire”.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala din 01.01.2021, „Anulare și subjugare”

Independent de bine și de rău

De ce a creat Creatorul egoismul, înclinația rea? Nu ar fi putut să ne creeze asemănători cu El, în calitatea de dăruire? Dar dacă am exista doar în calitatea de dăruire, nu am fi ființe create.

Chiar și acum, când existăm doar în primire, nici aici nu suntem considerați ființe create. Este imposibil să existăm ca o creatură independentă într-o singură dorință.

Creația este ceva care se află în afara Creatorului, opusul Lui. Prin urmare, trebuie să se construiască din contrarii: întuneric și lumină, mândrie și subjugare.

Este scris că „Oricine este mai mare decât prietenul său, înclinația lui este mai mare decât a acestuia” și, depășind-o, construiește o înclinație bună deasupra ei. O clipă mai târziu, înclinația rea ​​se trezește din nou și trebuie să ceară ajutor de sus pentru a o învinge și a construi înclinația bună. Acesta este modul în care omul se construiește pe sine descoperindu-și în mod constant egoismul.

Dacă omul nu are două înclinații, atât rea cât și bună, atunci nu este încă o persoană spirituală. Spiritualitatea începe atunci când o persoană dezvăluie răul din sine și descoperă că aceasta este natura creației create de Creator și îi lipsește doar forța bună, pe care o cere de la Creator, astfel încât „iubirea să acopere toate păcatele”.

Dacă nu ar exista rău, atunci nu ar exista nimic deasupra căruia să construiască binele, să-l stabilească pe Creator ca conducător asupra întregii creații. Prin urmare, există un motor interior în natură care dezvăluie în mod constant necazuri, rău, egoismul nostru, opoziția noastră față de Creator, deconectarea și ura față de fiecare dintre noi. Mai presus de aceasta, ne întoarcem către Creator, cerem forța supunerii, legăturii, iubirii și astfel ne deplasăm între aceste două forțe.

Întunericul nu poate exista fără lumină sau lumina fără întuneric.

Starea spirituală trebuie să includă ambele forțe, întuneric cât și lumină, astfel încât să putem prefera adeziunea și conexiunea, numită lumină, deconectării și distanțării, numită întuneric.

Prin urmare, este bine dacă ne găsim într-o dispoziție proastă – înseamnă că am primit-o de la Creator pentru a o corecta și a o transforma într-una bună. Dacă nu avem nicio dorință de spiritualitate, nu este nici un lucru rău – înseamnă că trebuie să cerem să primim putere de sus pentru a ne conecta. Trebuie să fim în mod constant preocupați de completarea contrariilor, percepând în mod egal și binele și răul, și rămânând pe linia de mijloc.

Dacă nu există întuneric și lumină, atunci nu mă pot stabili în mijloc sub forma de om, Adam. La urma urmei, omul constă întotdeauna în două forme opuse. Prin urmare, trebuie să existe binele și răul în mine, lumina și întunericul, în toate variațiile posibile. Construiesc doar linia de mijloc, atitudinea corectă, echilibrul corect între ele și exist exact în punctul acestui echilibru.

Dacă invit în avans stări proaste, întuneric, pentru a-l echilibra cu lumina, este ca și cum mi-aș controla calul cu ambele frâie, pe măsură ce înaintez spre țintă. Nu există întuneric dăunător. Totul depinde doar de pregătirea mea, de modul în care eu însumi trezesc întunericul pentru a dezvălui lumina cu ajutorul ei.

Dacă am masa pusă ​​în fața mea, atunci sunt fericit că mi-e foame, am pofta de mâncare și pot aprecia masa. Prin urmare, tot ce avem nevoie este să găsim lipsa, nevoia de lumină și o vom descoperi.

Subjugarea nu înseamnă ștergerea egoismului nostru. Egoismul rămâne, dar deasupra putem construi calitățile opuse, un Partzuf spiritual, capacitatea de a lucra cu dorința de a primi pentru a dărui. O dorință este capabilă să dezvăluie lumina tocmai pentru că este opusă ei prin restricție, ecran și lumina reflectată.

De exemplu, dacă mă trezesc dimineața cu o dispoziție proastă, atunci ar trebui să fiu fericit pentru asta, deoarece aceasta este forma corectă de trezire. Așa dezvăluim o nouă etapă, o nouă oră, următorul minut, ca o lipsă, ca întuneric. Conform modului în care definesc acest întuneric, avansez.

Esența dorinței egoiste este mândria. Trebuie să o reatribuiți Creatorului, așa cum este scris: „Și inima lui era înaltă în căile Domnului”. Mândria de sine este trezită în mine și o atribui scopului creației, completez forța negativă cu una pozitivă. Forțele răului și forțele binelui sunt egale, dar eu prefer forța de dăruire față de forța de primire.

Cu toate acestea, nu anulez linia stângă, deoarece mă ajută să subliniez și să măresc și mai mult linia dreaptă. Întunericul este necesar pentru ca lumina să poată fi văzută mai clar din el.

Prin urmare, sunt fericit să văd că în mine se trezește mândria. Înseamnă că am un loc de muncă pentru a echilibra cele două înclinații opuse și a-l dezvălui pe Creator între ele. La urma urmei, totul este dezvăluit în acest contrast al lucrurilor opuse. Prin urmare, mândria și dorința de a conduce sunt condițiile prealabile potrivite pentru ascensiunea spirituală.

Cel mai important este să mă construiesc ca un expert necorupt, independent față de bine și de rău, și să construiesc din mine imaginea Creatorului din aceste două forțe date de sus. Îmi restricționez dorința de a primi, așez un ecran pe ea și o transform într-o forță de dăruire, în lumină.

Astfel, din întunericul creat de Creator ca o amprentă negativă, inversă a luminii, mă întorc înapoi la original, la pozitiv, construind din mine imaginea Creatorului și apoi sunt numit om, Adam.

Omul ar trebui să fie propriul său psiholog, ca față de un străin, raportându-se la sine ca un medic la un pacient bolnav. Acesta nu este „eu”, ci ceea ce construiesc din mine. Dacă mă poziționez în acest fel, atunci vizez linia de mijloc.

Principalul lucru este să ne obișnuim să percepem stările negative ca o pregătire dată de sus pentru relații pozitive, pe care trebuie să le imaginăm și să-i cerem Creatorului să le aducă la viață. Binele și răul se pot echilibra doar de linia de mijloc. Nu știm ce este, dar, apelând la Creator, putem acoperi toate păcatele cu iubire. Tot ceea ce ni se cere este răspunsul corect la trezirea primită de sus.

Dacă fiecare din grupul de zece încearcă să se anuleze față de centrul grupului, atunci vom dezvălui foarte repede forța superioară care ne trezește din centrul grupului de zece.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala din 30.12.2020, „Anulare și subjugare”

Tratament pentru virus

Remarcă: Spui că leacul pentru viruși este conexiunea dintre oameni. Însă noi vedem, din contra, că leacul constă în a păstra distanța, până la carantină.

Răspuns: Carantina nu este leacul pentru virus. În schimb, tratamentul pentru virus îl reprezint o conexiune călduroasă între oameni, atunci când noi prevenim virusul să se interpună între noi, între sentimentele noastre, între relațiile noastre.

Însă acum noi suntem într-o stare tranzițională. Asemenea stări ne învață ce este bine și ce este rău, fie că ești de acord cu schimbarea sau nu, ce se va întâmpla dacă tu faci un lucru sau altul. Aici încă nu putem să tragem concluziile corecte.

Dar nu este nicio îndoială că în viitorul apropiat, umanitatea va începe să înțeleagă că vindecarea societății constă în relațiile personale corecte dintre oameni.

Din emisiunea de pe KabTV „Abilități de comunicare” din 30.10.2020

Să simți nuanțele iubirii

Întrebare: Există două forțe în natură. Ele pot fi numite iubire și ură, bine și rău, plus și minus, forțe de atracție și respingere. Armonia este creată din echilibrul dintre ele. Se poate spune că iubirea înseamnă armonia între două forțe?

Răspuns: Înseamnă completarea reciprocă. Omul ar trebui pur și simplu să vadă că, dacă iubește pe cineva, vrea să-i dăruie ceea ce vrea persoana iubită și se va bucura. Si invers.

Întrebare: Folosești foarte des cuvintele „conexiune” și „iubire” și nu te-ai săturat niciodată de asta. Simți ceva diferit de fiecare dată?

Răspuns: Da. Există nuanțe noi de fiecare dată. Spunând cuvântul „iubire”, simt mereu o nouă împlinire.

Întrebare: Cum putem învăța asta?

Răspuns: Numai prin sentimente. Am spus deja că iubirea și ura sunt concepte senzoriale care nu sunt folosite în Cabala. Cabala este o știință care funcționează cu definiții fizice clare.

Iubirea este forța atracției, ura este forța respingerii. Și poat fi măsurate.

Din emisiunea de pe KabTV „Abilități de comunicare”, din 23.10.2020

Cum să înțelegem că iubirea este legea?

Întrebare: Ura nejustificată și iubirea absolută pot apărea între oameni fără niciun contact fizic între ei. De ce?

Răspuns: Faptul este că iubim sau urâm pentru că avem tot felul de limitări, așa-numitele Reshimot (înregistrări de informații).

Am fost învățați că una este bună și cealaltă rea obiceiurile și gusturile ne-au fost insuflate și, pe baza acestor factori, fie ne atragem, fie ne respingem reciproc. De aceea există astfel de neînțelegeri între noi.

Întrebare: Mulți oameni cu care vorbesc despre iubire devin imediat nervoși și iritați. Cât de mult poți vorbi despre asta?! Iubirea și unirea sunt ca niște mantre, iar între timp lumea se înrăutățește. Toți vorbesc, dar nicio acțiune.

Pe de altă parte, potrivit Cabala, iubirea este legea. Dar nu sunt nervos când simt impactul legii gravitației asupra mea. Da, mă deranjează din moment ce vreau să zbor și nu pot.

Cum se poate explica sau demonstra că iubirea este legea? Va fi vreodată posibil?

Răspuns: Nu este atât de dificil să demonstrezi că iubirea este o lege a naturii. Vedem că totul se naște și există prin iubire. Dar iubirea nu poate fi lipsită de ură pentru că trebuie să se manifeste peste altceva; trebuie să o simțim în raport cu altceva. Prin urmare, în natură există întotdeauna două concepte opuse care se completează și se indică reciproc.

Din emisiunea de pe KabTV „Abilități de comunicare” din 23.10.2020

Nu așteptați o reîntoarcere

Vom părăsi carantina și vom intra într-o lume nouă, cu o economie diferită, cu priorități și perspective diferite, cu alte limitări și oportunități. Cu cât înțelegem asta mai bine acum, cu atât mai ușoară va fi aclimatizarea noastră.

În ciuda dramei pe care mass-media o adoră atât de mult, experții și oamenii de gândire care analizează stadiul actual de dezvoltare nu regretă trecutul și așteaptă viitorul cu speranță.

Numitorul lor comun este incontestabil: progresul științific și tehnologic așa cum îl știam, a încetinit cu mult timp în urmă plasând lumea în fața amenințărilor globale. Mai simplu spus, mergând pe calea anterioară ne-am distrus, risipind fără milă resurse și introducând în mintea oamenilor paradigma de a consuma.

Cronicarul The Guardian, Denny Dorling, consideră că acest coronavirus a devenit o alarmă, o frână de urgență, care va ajuta umanitatea să se trezească și să o ia pe alt drum.

Ni s-a spus că ne îndreptăm către o lume strălucitoare, iluminată, culturalizată, civilizată, dar am fost conduși în realitatea întunecată a corporațiilor internaționale, a capitalului internațional: muncă fără sfârșit, șomaj fără speranță, o criză permanentă a mediului.

Tendințele actuale se destramă, cu sau fără voia noastră.

Viitorul bate la ușă și nu este ceea ce am văzut în trecut. Dacă respingem și ignorăm acest lucru, lumea riscă turbulențe serioase, în comparație cu care coronavirusul va părea un joc de copii. Prin urmare, este necesar să răspundem la acest semnal de alarmă chiar acum.

Conform înțelepciunii Cabalei, fiecare nouă etapă include cinci pași. Mai întâi, se naște o situație, apoi apare în realitate, începem să-i acordăm atenție, apoi rezistăm schimbărilor cu care ne confruntăm și în final le acceptăm, din lipsa unei alte alternative.

În acest algoritm de maturizare, coronavirusul în sine nu este un declanșator decisiv. Ne scoate din trecut într-o oarecare măsură, dar nu ne permite să ne obișnuim cu viața nouă pentru că nu se dezvăluie și nici nu se clarifică prin rațiunea noastră tradițională.

Dar procesul a început și vom vedea că nu vom putea uita tot ce a fost, ca pe un coșmar.

Atunci ne vom gândi cum să ne construim viețile viitoare și va trebui inevitabil, să bâjbâim prin ceață.

Esența situației actuale constă în faptul că este necesară schimbarea relațiilor socio-economice și adoptarea unei noi abordări privind alocarea bugetului. Din 2008, a devenit clar că în perioadele de criză, oamenilor va trebui să li se asigure o viață decentă.

Acum începem să înțelegem: viața nu ar trebui să fie numai tolerabilă pe plan economic, dar și semnificativă, integrală, să ne îmbogățească la nivel uman.

Perioada de izolare ne aduce la o altă înțelegere a lucrurilor, iar lumea nu poate aștepta sfârșitul acesteia. Acum, din lipsă de speranță, ne privăm de bucuriile noastre anterioare, deoarece înțelegem că fiecare om este responsabil pentru toată lumea. Dar suntem responsabili unul pentru celălalt chiar și în absența virusului!

Aceasta este lecția cheie și nu trebuie să o pierdeți!

Societatea viitoare este una mai uniformă, plină de grijă și interconectată. Totul trebuie restructurat treptat în această direcție: școli, profesii, sisteme și puncte de vedere.

La început, toate acestea vor părea artificiale, crude și incomode. Ce poți face? Încălțămintea trebuie să fie purtată, fructele trebuie crescute, copiii trebuie educați. Dar acest lucru va permite lumii să intre într-o nouă eră, una inevitabilă, lipsită de tensiunile provocate de împotrivirea noastră fără rost.

Și iată că noi, poporul Israel, avem un rol decisiv de jucat.

De ce? Pentru că am fost întotdeauna deschiși la nou. Nu doar l-am acceptat, ci l-am abordat și l-am modelat. Surprinzător, în noi trăiesc două atitudini opuse: un angajament ferm față de fundamentele noastre originale și o pregătire fantastică pentru schimbare, adaptabilitate fără precedent, căutare veșnică și impuls etern.

Din păcate, nu vrem să ne înțelegem pe noi înșine, de unde provenim și ce rol avem. Dar timpul nu așteaptă; ne demonstrează clar că aceste calități au o importanță deosebită. Suntem capabili să înțelegem și să acceptăm noul, fiind un exemplu pentru toți.

Între timp, în timp ce dormim în carantină, națiunile lumii ne urăsc din ce în ce mai mult. Ele nu cunosc adevăratele cauze ale acestei uri, dar simt că le facem rău. Astăzi suntem acuzați de această pandemie dar, în același timp, se așteaptă vaccinuri de la noi.

În realitate, lumea așteaptă de la evrei un leac pentru principala boală a omenirii – egoismul. Și până când îl vor obține, antisemitismul va înflori. La urma urmei, această atitudine a fost impregnată în umanitate încă de când evreii au devenit o națiune, la poalele Muntelui Sinai.

Prin urmare, un singur lucru ne fi de ajutor: trezirea Israelului din hibernare. Aceasta este o altă lecție a coronavirusului. Oricât de mult am ridica din umeri, nu va ajuta. Omenirea așteaptă ajutor de la noi chiar și atunci ne stigmatizează și ne acuză de păcate complet delirante.

Ce putem da lumii?

Ce va accepta lumea de la noi cu recunoștință sinceră și admițând că „ne-am achitat datoriile”?

Comunicare. Putem oferi lumii o legătură umană care să rezolve toate problemele. Putem forma o societate care să răspundă provocărilor vremurilor.

În secolul nostru, acest lucru este numit prin termenul peiorativ „socialism”, dar nu mă tem de acest cuvânt. Da, socialismul este urmașul nostru. Într-adevăr, pe el stăruiește pata experimentului sovietic, în care au fost impuse cu forța relații pentru care nici oamenii nu erau pregătiți și nici circumstanțele, coapte.

Acest lucru a fost cel mai bine descris de Mark Golansky, doctor în economie, care în 1987 a vorbit despre prăbușirea iminentă a URSS ca și cum ar fi văzut-o cu proprii ochi: „Timpul capitalismului”, scrie el, „este perioada modernă a dezvoltării, iar timpul socialismului este perioada viitoare de maturitate. Aceste două sisteme sunt de fapt două etape succesive ale existenței omenirii și este mai bine ca ele să nu se intersecteze în timp.

Capitalismul nu va fi potrivit pentru o societate matură. Pentru a menține nivelul de trai atins, societatea are nevoie de un sistem mai rezistent la tulburările de mediu și mai puțin sensibil la rentabilitate. O astfel de concluzie fără echivoc indică momentul transformării capitalismului în socialism, atunci când va exista un nivel atât de ridicat de integrare a sistemului capitalist mondial încât acesta va deveni unul și indivizibil. ”

Ne apropiem acum de această etapă.

Iar coronavirusul este de fapt doar una dintre problemele de mediu cu care se confruntă umanitatea.

Cabala adaugă un alt strat care leagă totul împreună: astăzi, suntem în față nu cu natura, ci cu noi înșine. Natura nu este spontană, este mama noastră și întotdeauna ne satisface nivelul de dezvoltare. Astăzi, presiunea exercitată de natură este cauzată de faptul că a venit timpul să creștem și să ne schimbăm. Lumea este aproape coaptă. Și cine o va ajuta să realizeze ce se întâmplă, dacă nu noi?

Încotro ne duce Coronavirusul?

Unde ne duce această forță care ne afectează pe noi toți, întreaga lume? Anterior, forța superioară a acționat întotdeauna selectiv, afectând fiecare națiune, fiecare grup, fiecare persoană în mod diferit.

Dar acum vedem că lucrează cu toată lumea într-o manieră uniformă, fără a lăsa pe nimeni să scape și ne conduce cu o mână fermă către o nouă formă de relație, spre o legătură specială între noi.

Sper cu adevărat ca virusul să ne oblige să ne anulăm egoismul și ca întreaga lume să se ridice deasupra lui. Lumea nu realizează și nu înțelege încă necesitatea unei astfel de schimbări, trecerea de la sistemul egoist la sistemul altruist.

Forța superioară, Creatorul, corectează lumea cu ajutorul coronavirusului.

Virusul nu are minte, sentimente sau libertatea de a acționa. Dar forța superioară, cu o singură mișcare, răstoarnă întreaga realitate, întreaga umanitate, raportându-se la toată lumea ca la un singur sistem, un singur corp. Aceasta este o acțiune minunată. Trăim vremuri extraordinare.

Dacă descoperim acest proces și vedem unde ne conduce, de la starea noastră actuală la obiectivul final, înțelegem că acesta este destinat să ne unească și să ne transforme într-un singur sistem, o singură umanitate, un singur om cu o inimă. Acest proces ne permite să descoperim între noi Creatorul, lumea superioară.

Dacă relațiile noastre sunt egoiste, la fel este și viața în această lume. Când acestea se vor schimba într-un sistem construit pe iubire, unitate, dăruire reciprocă, atunci va rezulta un sistem spiritual, superior, următoarea lume.

Nimeni nu se va mai simți separat de ceilalți, trăindu-și viața dintre naștere și moarte. Vom fi cu toții infinit de conectați și vom simți în această conexiune viața spirituală, eternă.

Această stare începe să se manifeste treptat.

Ne apropiem de o astfel de realitate. Trebuie doar să ne sporim sensibilitatea la starea care există deja. Depinde doar de noi cât de mult dorim să o dezvăluim prin puterea unității noastre.

Chiar și în lumea egoistă, există oameni care o simt mai bine decât alții. Mai ales acum, trebuie să facem tot posibilul pentru a înțelege noua stare care va veni, numită următoarea lume. Natura ne tratează ca pe o singură ființă umană, îi include pe toți cei din interiorul ei, și exact așa trebuie să ne raportăm și noi la ea.

În cele din urmă, am ajuns la astfel de schimbări în societatea umană care ne arată că aparținem ultimei generații, generația lui Mashiach (Mesia). Mesia este forța care ne trage din egoismul nostru spre unitate, de la separarea de la Creator, la Creator, de la separarea de viața eternă, la viața eternă.

Aceasta nu este o fantezie, ci un fapt care va deveni real în curând.

Programul este stabilit în avans și este în vigoare, dar viteza realizării lui depinde de noi.

Dacă grupul nostru aspiră înainte, mergând înaintea tuturor, atunci vom putea accelera dezvoltarea și vom duce întreaga umanitate la revelația lumii noi. În fiecare zi, umanitatea devine din ce în ce mai pregătită să primească acest mesaj.

Din partea a doua a lecției zilnice a Cabalei 4/3/20, Scrierile lui Baal HaSulam, Shamati 1, „Nu există nimeni în afară de El”

Familia şi responsabilitatea socială

Întrebare: Să presupunem că un tânăr vrea să întemeieze o familie. Este necesar să i se atragă atenţia la faptul că atunci când alege un partener ar trebui să fie ghidat nu de atracţia sexuală, ci de responsabilitatea socială generală?

Răspuns: Mai întâi, nu aş asocia satisfacţia sexuală cu famlia; sunt două lucruri complet diferite. Avem încă o atitudine greşită faţă de asta, care în final aduce mari probleme şi nu funcţionează în societate.

Vedem că hrana, sexul şi famlia, trei categorii complet diferite ale dorinţelor din om, nu sunt legate unele de altele. Să nu confundăm una cu alta. Iubirea este iubire, sexul este sex, hrana este hrană şi familia este familie. Nu depind una de alta și nici de bogăţie, putere sau cunoaştere.

Omul care vrea să avanseze, trebuie să înţeleagă că familia este o parte naturală a societăţii.

Procedând de aici, el trebui să ştie cum să obţină armonie între membrii familiei sale şi cu lumea din afară, pentru a fi o celulă integrală, coerentă, iar apoi se vor simţii bine.

Din emisiunea de pe Kab TV „Ultima generaţie” din 20.08.2018