Category Archives: Iubire

Nu așteptați o reîntoarcere

Vom părăsi carantina și vom intra într-o lume nouă, cu o economie diferită, cu priorități și perspective diferite, cu alte limitări și oportunități. Cu cât înțelegem asta mai bine acum, cu atât mai ușoară va fi aclimatizarea noastră.

În ciuda dramei pe care mass-media o adoră atât de mult, experții și oamenii de gândire care analizează stadiul actual de dezvoltare nu regretă trecutul și așteaptă viitorul cu speranță.

Numitorul lor comun este incontestabil: progresul științific și tehnologic așa cum îl știam, a încetinit cu mult timp în urmă plasând lumea în fața amenințărilor globale. Mai simplu spus, mergând pe calea anterioară ne-am distrus, risipind fără milă resurse și introducând în mintea oamenilor paradigma de a consuma.

Cronicarul The Guardian, Denny Dorling, consideră că acest coronavirus a devenit o alarmă, o frână de urgență, care va ajuta umanitatea să se trezească și să o ia pe alt drum.

Ni s-a spus că ne îndreptăm către o lume strălucitoare, iluminată, culturalizată, civilizată, dar am fost conduși în realitatea întunecată a corporațiilor internaționale, a capitalului internațional: muncă fără sfârșit, șomaj fără speranță, o criză permanentă a mediului.

Tendințele actuale se destramă, cu sau fără voia noastră.

Viitorul bate la ușă și nu este ceea ce am văzut în trecut. Dacă respingem și ignorăm acest lucru, lumea riscă turbulențe serioase, în comparație cu care coronavirusul va părea un joc de copii. Prin urmare, este necesar să răspundem la acest semnal de alarmă chiar acum.

Conform înțelepciunii Cabalei, fiecare nouă etapă include cinci pași. Mai întâi, se naște o situație, apoi apare în realitate, începem să-i acordăm atenție, apoi rezistăm schimbărilor cu care ne confruntăm și în final le acceptăm, din lipsa unei alte alternative.

În acest algoritm de maturizare, coronavirusul în sine nu este un declanșator decisiv. Ne scoate din trecut într-o oarecare măsură, dar nu ne permite să ne obișnuim cu viața nouă pentru că nu se dezvăluie și nici nu se clarifică prin rațiunea noastră tradițională.

Dar procesul a început și vom vedea că nu vom putea uita tot ce a fost, ca pe un coșmar.

Atunci ne vom gândi cum să ne construim viețile viitoare și va trebui inevitabil, să bâjbâim prin ceață.

Esența situației actuale constă în faptul că este necesară schimbarea relațiilor socio-economice și adoptarea unei noi abordări privind alocarea bugetului. Din 2008, a devenit clar că în perioadele de criză, oamenilor va trebui să li se asigure o viață decentă.

Acum începem să înțelegem: viața nu ar trebui să fie numai tolerabilă pe plan economic, dar și semnificativă, integrală, să ne îmbogățească la nivel uman.

Perioada de izolare ne aduce la o altă înțelegere a lucrurilor, iar lumea nu poate aștepta sfârșitul acesteia. Acum, din lipsă de speranță, ne privăm de bucuriile noastre anterioare, deoarece înțelegem că fiecare om este responsabil pentru toată lumea. Dar suntem responsabili unul pentru celălalt chiar și în absența virusului!

Aceasta este lecția cheie și nu trebuie să o pierdeți!

Societatea viitoare este una mai uniformă, plină de grijă și interconectată. Totul trebuie restructurat treptat în această direcție: școli, profesii, sisteme și puncte de vedere.

La început, toate acestea vor părea artificiale, crude și incomode. Ce poți face? Încălțămintea trebuie să fie purtată, fructele trebuie crescute, copiii trebuie educați. Dar acest lucru va permite lumii să intre într-o nouă eră, una inevitabilă, lipsită de tensiunile provocate de împotrivirea noastră fără rost.

Și iată că noi, poporul Israel, avem un rol decisiv de jucat.

De ce? Pentru că am fost întotdeauna deschiși la nou. Nu doar l-am acceptat, ci l-am abordat și l-am modelat. Surprinzător, în noi trăiesc două atitudini opuse: un angajament ferm față de fundamentele noastre originale și o pregătire fantastică pentru schimbare, adaptabilitate fără precedent, căutare veșnică și impuls etern.

Din păcate, nu vrem să ne înțelegem pe noi înșine, de unde provenim și ce rol avem. Dar timpul nu așteaptă; ne demonstrează clar că aceste calități au o importanță deosebită. Suntem capabili să înțelegem și să acceptăm noul, fiind un exemplu pentru toți.

Între timp, în timp ce dormim în carantină, națiunile lumii ne urăsc din ce în ce mai mult. Ele nu cunosc adevăratele cauze ale acestei uri, dar simt că le facem rău. Astăzi suntem acuzați de această pandemie dar, în același timp, se așteaptă vaccinuri de la noi.

În realitate, lumea așteaptă de la evrei un leac pentru principala boală a omenirii – egoismul. Și până când îl vor obține, antisemitismul va înflori. La urma urmei, această atitudine a fost impregnată în umanitate încă de când evreii au devenit o națiune, la poalele Muntelui Sinai.

Prin urmare, un singur lucru ne fi de ajutor: trezirea Israelului din hibernare. Aceasta este o altă lecție a coronavirusului. Oricât de mult am ridica din umeri, nu va ajuta. Omenirea așteaptă ajutor de la noi chiar și atunci ne stigmatizează și ne acuză de păcate complet delirante.

Ce putem da lumii?

Ce va accepta lumea de la noi cu recunoștință sinceră și admițând că „ne-am achitat datoriile”?

Comunicare. Putem oferi lumii o legătură umană care să rezolve toate problemele. Putem forma o societate care să răspundă provocărilor vremurilor.

În secolul nostru, acest lucru este numit prin termenul peiorativ „socialism”, dar nu mă tem de acest cuvânt. Da, socialismul este urmașul nostru. Într-adevăr, pe el stăruiește pata experimentului sovietic, în care au fost impuse cu forța relații pentru care nici oamenii nu erau pregătiți și nici circumstanțele, coapte.

Acest lucru a fost cel mai bine descris de Mark Golansky, doctor în economie, care în 1987 a vorbit despre prăbușirea iminentă a URSS ca și cum ar fi văzut-o cu proprii ochi: „Timpul capitalismului”, scrie el, „este perioada modernă a dezvoltării, iar timpul socialismului este perioada viitoare de maturitate. Aceste două sisteme sunt de fapt două etape succesive ale existenței omenirii și este mai bine ca ele să nu se intersecteze în timp.

Capitalismul nu va fi potrivit pentru o societate matură. Pentru a menține nivelul de trai atins, societatea are nevoie de un sistem mai rezistent la tulburările de mediu și mai puțin sensibil la rentabilitate. O astfel de concluzie fără echivoc indică momentul transformării capitalismului în socialism, atunci când va exista un nivel atât de ridicat de integrare a sistemului capitalist mondial încât acesta va deveni unul și indivizibil. ”

Ne apropiem acum de această etapă.

Iar coronavirusul este de fapt doar una dintre problemele de mediu cu care se confruntă umanitatea.

Cabala adaugă un alt strat care leagă totul împreună: astăzi, suntem în față nu cu natura, ci cu noi înșine. Natura nu este spontană, este mama noastră și întotdeauna ne satisface nivelul de dezvoltare. Astăzi, presiunea exercitată de natură este cauzată de faptul că a venit timpul să creștem și să ne schimbăm. Lumea este aproape coaptă. Și cine o va ajuta să realizeze ce se întâmplă, dacă nu noi?

Încotro ne duce Coronavirusul?

Unde ne duce această forță care ne afectează pe noi toți, întreaga lume? Anterior, forța superioară a acționat întotdeauna selectiv, afectând fiecare națiune, fiecare grup, fiecare persoană în mod diferit.

Dar acum vedem că lucrează cu toată lumea într-o manieră uniformă, fără a lăsa pe nimeni să scape și ne conduce cu o mână fermă către o nouă formă de relație, spre o legătură specială între noi.

Sper cu adevărat ca virusul să ne oblige să ne anulăm egoismul și ca întreaga lume să se ridice deasupra lui. Lumea nu realizează și nu înțelege încă necesitatea unei astfel de schimbări, trecerea de la sistemul egoist la sistemul altruist.

Forța superioară, Creatorul, corectează lumea cu ajutorul coronavirusului.

Virusul nu are minte, sentimente sau libertatea de a acționa. Dar forța superioară, cu o singură mișcare, răstoarnă întreaga realitate, întreaga umanitate, raportându-se la toată lumea ca la un singur sistem, un singur corp. Aceasta este o acțiune minunată. Trăim vremuri extraordinare.

Dacă descoperim acest proces și vedem unde ne conduce, de la starea noastră actuală la obiectivul final, înțelegem că acesta este destinat să ne unească și să ne transforme într-un singur sistem, o singură umanitate, un singur om cu o inimă. Acest proces ne permite să descoperim între noi Creatorul, lumea superioară.

Dacă relațiile noastre sunt egoiste, la fel este și viața în această lume. Când acestea se vor schimba într-un sistem construit pe iubire, unitate, dăruire reciprocă, atunci va rezulta un sistem spiritual, superior, următoarea lume.

Nimeni nu se va mai simți separat de ceilalți, trăindu-și viața dintre naștere și moarte. Vom fi cu toții infinit de conectați și vom simți în această conexiune viața spirituală, eternă.

Această stare începe să se manifeste treptat.

Ne apropiem de o astfel de realitate. Trebuie doar să ne sporim sensibilitatea la starea care există deja. Depinde doar de noi cât de mult dorim să o dezvăluim prin puterea unității noastre.

Chiar și în lumea egoistă, există oameni care o simt mai bine decât alții. Mai ales acum, trebuie să facem tot posibilul pentru a înțelege noua stare care va veni, numită următoarea lume. Natura ne tratează ca pe o singură ființă umană, îi include pe toți cei din interiorul ei, și exact așa trebuie să ne raportăm și noi la ea.

În cele din urmă, am ajuns la astfel de schimbări în societatea umană care ne arată că aparținem ultimei generații, generația lui Mashiach (Mesia). Mesia este forța care ne trage din egoismul nostru spre unitate, de la separarea de la Creator, la Creator, de la separarea de viața eternă, la viața eternă.

Aceasta nu este o fantezie, ci un fapt care va deveni real în curând.

Programul este stabilit în avans și este în vigoare, dar viteza realizării lui depinde de noi.

Dacă grupul nostru aspiră înainte, mergând înaintea tuturor, atunci vom putea accelera dezvoltarea și vom duce întreaga umanitate la revelația lumii noi. În fiecare zi, umanitatea devine din ce în ce mai pregătită să primească acest mesaj.

Din partea a doua a lecției zilnice a Cabalei 4/3/20, Scrierile lui Baal HaSulam, Shamati 1, „Nu există nimeni în afară de El”

Familia şi responsabilitatea socială

Întrebare: Să presupunem că un tânăr vrea să întemeieze o familie. Este necesar să i se atragă atenţia la faptul că atunci când alege un partener ar trebui să fie ghidat nu de atracţia sexuală, ci de responsabilitatea socială generală?

Răspuns: Mai întâi, nu aş asocia satisfacţia sexuală cu famlia; sunt două lucruri complet diferite. Avem încă o atitudine greşită faţă de asta, care în final aduce mari probleme şi nu funcţionează în societate.

Vedem că hrana, sexul şi famlia, trei categorii complet diferite ale dorinţelor din om, nu sunt legate unele de altele. Să nu confundăm una cu alta. Iubirea este iubire, sexul este sex, hrana este hrană şi familia este familie. Nu depind una de alta și nici de bogăţie, putere sau cunoaştere.

Omul care vrea să avanseze, trebuie să înţeleagă că familia este o parte naturală a societăţii.

Procedând de aici, el trebui să ştie cum să obţină armonie între membrii familiei sale şi cu lumea din afară, pentru a fi o celulă integrală, coerentă, iar apoi se vor simţii bine.

Din emisiunea de pe Kab TV „Ultima generaţie” din 20.08.2018

Shavuot: Despre dăruire și primire

Shavuot este dăruirea Torei care s-a întins vreme de milenii. Ce ne-a fost dat, de fapt, la Muntele Sinai? De ce ne întoarcem tot timpul la asta? Câtă vreme putem să primim Tora?

Poporul evreu este făurit în focarul Sinai. Fulgere străluceau deasupra, chiar în vârf, într-un nor negru, tunetele vuiau, iar noi priveam speriați în afara taberei. Crăpătura pieirii a fost auzită pretutindeni. Muntele emitea fum și un tremur când am venit la poalele lui. Iar Moise a mers în vârf la strigătul Creatorului.

Sau Tora descrie nu această inagine de Hallywood, ci ceva mult mai serios? Lucrul care se întâmplă în noi astăzi. Poate că norul a căzut pe inimă? Poate a fost muntele urii, care era peste noi cu fum și foc? Poate că pasiunile tunau și ardeau în noi, făcându-ne să tremurăm în profunzimea naturii noastre?

Tora nu este o poveste despre evenimentele din trecut, din contră, ea descrie momentul în care viitorul nostru a fost decis. Pentru prima dată s-a cerut de la noi toți un răspuns clar: suntem pregătiți să acceptăm garanția reciprocă precum o Lege a vieții? Până la urmă, exact asta este Tora – o instrucțiune a modului în care devenim garantori în mod reciproc.

De atunci principală lecție este dată din generație în generație: Tora care ne-a fost dată cândva trebuie să o primim din nou și din nou. Trebuie să o primim la muntele urii (Sina), sub vuietul furtunii care urlă în interior. Acceptând această Lege, am trăit împreună pe pământul nostru, respingând-o, ne-am împrăștiat printre alte națiuni.

Lucrul surprinzător în era modernă este că țara Israel ne-a fost “dată”, la fel precum Tora, de asemenea, ne așteaptă să o primim. De la proclamarea independenței au trecut aproape 70 de ani. Cu jumătate de secol în urmă am unit Ierusalimul. Totuși, asta încă nu este o garanție, nu este națiunea unită “ca un singur om cu o singură inima”. Da, fizic am “ieșit din Egipt”, ne-am reîntors acasă, însă interior încă nu am trecut prin Sinai și, prin urmare, riscăm să ne pierdem șansa.

Statul modern al Israelului este o fereastră istorică a oportunităților. Și cel mai important este că nu este deschisă doar pentru noi, ci pentru întreaga lume. La urmă urmei, astăzi întreaga omenire se transformă într-un butoi de pulbere. Iar alegerea noastră va fi decisivă pentru acest lucru.

Medicație la cerere

Shavuot, ca toate sărbătorile evreiești, poartă o strigare pentru acțiune. Este lumionoasă, plină de albeață, însă nu este simplu. Dacă ar fi fost suficient să ne ținem de mâini și să zâmbim unul la celălalt, am fi construit un “oraș grădină” cu multă vreme în urmă ca toată lumea să îl admire.

Totuși, nu este așa. Ni s-a dat un pământ și oportunitatea de a trăi pe el precum frații, iar noi, în schimb, ezităm, ne certăm și ne bem sângele unul altuia și încercam într-un fel să ne rezolvăm problemele doar în măsura în care apăr.

Soarta ne-a prezentat șansa unică pentru unitate, iar noi nici măcar nu înțelegem ce se întâmplă. Ne ciocnim unul de celălalt, oamenii sunt sufocați de indiferență, aprinși de furie și asurziți de focul de artilerie al urii, însă noi pretindem că totul este în regulă, că nimic nu este greșit. Ne putem continua viața în modul acesta. Avem o asemenea experiență a dezastrelor din urma noastră, încât aparent nu ne putem plânge.

Totuși, acesta este numai un răgaz! De fapt, noi, încet, dar sigur, devenim presați de muntele propriei noastre uri. Nu ne uităm în afara taberei, însă, cu toate acestea, acest munte atârnă asupra noastră chiar acum.

În mod natural, atunci când nu observăm asta, nu avem nevoie de Tora. Fulgerele strălucesc undeva, de undeva noi ne simțim inima, iar inima uneori bubuie “sub capotă”, însă noi suntem pe pământul nostru, nu într-un anumit deșert. Corect?

Nu, noi suntem acolo unde este inima noastră. Suntem în deșertul relațiilor goale și lipsite de suflet. Dacă, dintr-o dată, am descoperi cum egoismul ne rupe în bucăți, dacă încercam să ne conectăm în ceva integral și să stăm în fața unei rupturi interioare de neînvins, atunci avem nevoie de ajutor.

Reiese că ieșirea <<normală>> din Egipt nu este finalul. Principala provocare este înaintea noastră. Toate drumurile duc la munte. La poalele acestuia, în sfârșit, realizând problema și recunoașterea bolii, noi înțelegem și luăm medicamentul. Am fost în această “farmacie” și mai înainte, însă nu am știut că suntem bolnavi. De aceea, dăruirea Torei și primirea ei nu este același lucru.

Elixir sau otravă?

Tora este un medicament menit numai pentru “folosirea interioară”, pentru conexiunea dintre noi. Toate problemele noastre, exilele, distrugerile Templelor, mersul la întâmplare și persecutările au fost provocate de ura nefondată, care ne-a făcut străini și distanți unul față de celălalt.

Tora ne permite să devenim din nou apropiați, “sa ieșim de sub foc”. Totuși, dacă o folosim numai în exterior, fără străduința uniunii dintre toți oamenii, “elixirul vieții” se transformă într-o “otravă mortală”.

Acestea nu sunt deloc metafore, ci termeni preciși pe care i-au folosit înțelepții noștrii. Noi nici măcar nu înțelegem dauna pe care ne-o provocăm nouă înșine, neutilizând Tora sau prin folosirea ei cu scopul corect. Uneori noi chiar ne mândrim de “curățenia” noastră, deși în realitate noi suntem în propria murdărie până la urechi. Marile sectoare din țară există în “lumi paralele”, aproape fără să se atingă între ele. Unii din ei trăiesc pe socoteala restului populației și chiar se opun acesteia sub pretextul “dreptății”.

Orice ne divide în mod direct sau sub coperta unor cuvinte frumoase și corecte, este o otravă mortală. Macină pe toată lumea.

Dacă ne ridicăm privirea deasupra grijilor zilnice, vom vedea cât de departe ne-am împrăștiat între noi. Noi nu mai suntem doar separați, ne încântă să lovim, să umilim și să călcăm în picioare. Fiecare vrea să aibă mai mult succes, să fie mai bogat, mai deștept și mai sus decât ceilalți. Acest lucru este evident, în mod special, în media, unde viciile societății sunt vizibile ca în palmă. Nimeni nu mai este surprins de nimic și nimănui nu-i mai este rușine.

Nu este cea mai plăcută priveliște, însă totul se destrămă: hoinărim prin deșertul naturii umane și ea se ridică înaintea noastră precum un munte. “Au intrat în pustia Sinai și și-au așezat tabăra în pustie, înaintea muntelui”. (Tora, Exodul, 19:2)

Acum avem oportunitatea să primim ajutor, o instrucțiune, o forță care ne va aduce împreună, așa încât să construim relațiile sănătoase în societate și să trăim fericiți în țara noastră. Acesta este momentul prezent al dezvoltării: fie ne maturizăm noi înșine și începem să folosim Tora conform scopului ei, de dragul unității, deasupra tuturor neînțelegerilor sau necazurile maturizării ne vor forța să facem asta. În esență, aceasta este situația în care orice copil se regăsește de îndată ce încetează să mai fie un bebeluș.

Remediu pentru totdeauna

Cel mai bun lucru pe care-l putem face pentru noi înșine, și pentru lume, este să ne unim la muntele urii, muntele dubiilor noastre și să-l revelăm pe Moise din interiorul nostru, puterea care ne trage (Mosheh) în Sus. Aceasta funcționează tot timpul, dacă suntem împreună.

Apoi vom înțelege că nu anumiți refugiați din Egiptul antic sunt cei care au campat în deșert, pentru a primi cel mai important dar din viață, ci fiecare din noi, indiferent unde trăiește, de ce naționalitate și de ce religie aparține și care stă la poalele muntelui. Aici este numai o singură naționalitate – omul, iar inima este una pentru toți.

Tora, într-adevăr, este cea mai puternică uneltă pe care încă nu știm s-o folosim. O persoană nu poate ajunge la ea singură, iar noi nu suntem pregătiți să o facem împreună. Ne va oferi siguranță și prosperitate și va da pace lumii. Noi trebuie doar să ne obișnuim cu faptul că ea nu lucrează într-o persoană separată, ci între noi.

La urmă urmei, Tora este menită să corecteze conexiunea unei persoane cu mediul, în orice moment și la orice nivel al dezvoltării tehnice. Nu poate fi înlocuită cu cele mai noi mijloace de comunicare. Tot ceea ce avem nu va funcționa corect fără ea. Numai o relație pozitivă ne va permite să stabilim fundația solidă a viitorului nostru.

 

Manifestarea dorințelor neintenționate

Tora, Deutoronomul 19:06: Ca răzbunătorul sângelui, în aprinderea inimii lui, să nu se mânie pe ucigaş şi să nu-l ajungă pe acesta, dacă va fi lung drumul, şi să nu-l ucidă, întrucât nu este vinovat de moarte, pentru că nu i-a fost vrăjmaş nici cu o zi, nici cu două înainte.

Orasele de refugiati trebuiesc atinse cu drumuri bune si cu o buna intelegere incotro sa alergi. Persoana trebuie sa aprecieze un asemenea loc.

Tora nu vorbeste despre oameni, ci despre lumea interna a unei persoane, cand aceasta simte ca are dorinte partinitoare neintentionate, care o trag in jos spre egoism si de care nu poate scapa pentru ca nu ea le controleaza; Creatorul le controleaza.

Acesta este modul precis in care Creatorul manifesta aceste dorinte in persoana. Desi, in principiu, sunt bune si normale, brusc devin mortale, ucigand sufletul persoanei, nepermitandu-i sa se conexeze cu ceilalti si nepermitandu-i sa se apropie de de revelarea Creatorului in sine. In felul acesta, Creatorul reveleaza aceste dorinte in persoana, ucigasi neintentionati si invonluntari ai sufletului pe care persoana trebuie sa ii corecteze.

Prin urmare, in orasele de refugiati, persoana corecteaza dorintele mortale revelate, in timp ce in trecut nu putea sa identifice intentiile sale egoiste. Se va elibera de ele in sapte ani, si dupa este interzis sa le urmareasca daca si-a corectat aceste dorinte.

Totusi, trebuie sa trateze toate gandurile si motivatiile foarte rezonabil, intr-o maniera masurabila, si sa inteleaga ca totul provine doar de la Creator. El este cel care reveleaza in persoana un egoism atat de adanc si care altfel nu ar fi putut fi revelat. Prin urmare, persoana le trimite in zona de “ocupatie”, unde le examineaza si le corecteaza, si dupa un anumit timp de masurare a influentei Luminii Superioare, in al saptelea an, paraseste zona de izolare.

Exista Lumini de daruire si Lumini pentru primire in acest sistem, iar acestea, prin interactiunea dintre ele, se joaca cu persoana si o corecteaza din ce in ce mai mult, astfel incat sa devina similara Creatorului. Lumina Inconjuratoare (Ohr Makif) coboara asupra dorintelor noastre si incepe sa ne schimbe treptat sub influenta sa, in special in orasele de refugiati, deoarece concentratia dorintelor care trebuie corectate din aceste locuri, asta insemnand dorintele pe care Creatorul le reveleaza in persoana, sunt foarte puternice.

Din emisiunea de pe KabTV’s “Secretele Cartii Eterne” 9/7/16

Doresc iubire tuturor!

Intrebare: Nu este clar ce inseamna iubirea pentru prieteni si iubirea pentru Creator. Ce este iubirea?

Raspuns: Iubirea este o dorinta de a umple o alta persona cu ceva ce este bun pentru ea.

Orice altceva reprezinta folosirea egoista a altora. Tot ceea ce vedem in jurul nostru este folosirea unei persoane de catre alta. O numim iubire.

De fapt, iubirea este o stare cand pui dorintele altcuiva mai presus de ale tale si incepi sa le indeplinesti la nesfarsit, fara sa tii cont de tine. Acest lucru te face fericit, pentru ca-l satisfaci.

Incearca si vezi ca merita efortul! Placerea pe care o primim facand asta este perfecta, pentru ca nu e conectata cu egoismul. Doresc acest lucru tuturor.

Din Congresul din Praga, ziua intai 10.09.2016, lectia 2

Cum lucrează Ohr Makif (Lumina Înconjuratoare)?

Intrebare: Ce ar trebui sa-mi doresc in timpul lectiilor astfel incat Lumina sa opereze si sa ma influenteze? Este necesar sa simt Creatorul, sa vreau sa simt dorintele prietenilor, sau sa vreau altceva? Daca o persoana asculta lectia, Lumina opereaza si il influenteaza oricum, chiar si fara intentia corecta?

Raspuns: Lumina Inconjuratoare (Ohr Makif) opereaza si are influenta asupra tuturor celor care asculta lectiile, chiar mai mult pentru cei care doresc revelarea Creatorului, si chiar si mai mult pentru cei care doresc sa atinga caracteristica de daruire.

Intrebare: Actiunea Luminii Inconjuratoare aduce treptat omul la recunoasterea raului, iar aceasta recunoastere a raului il aduce la dorinta adevarata pentru corectare, multumita careia Creatorul il schimba astfel incat sa se asemene Lui si apoi sa inceapa sa il simta? Aceasta este secventa evenimentelor?

Raspuns: Da.

Viața nouă nr. 596 – Ura distruge, iubirea construieşte.

Dr. Michael Laitman într-o conversație cu Oren Levi și Nitzah Mazoz

Există o forță superioară în lume, care este buna și binevoitoare, iubitoare și dăruitoare, care a creat o forță care este opusă ei, rea, plina de ură, și ia în loc sa dăruiască. Rău înseamnă o atitudine negativă față de alții,  bucuria la paguba altora,  ura nefondată.

Rezumat

Există un ciclu în natură, forța bună și forța rea,  o forță impune reguli și apoi cealaltă. Ura duce la separare, la detasare, strică și distruge.

Sentimentele noastre si relaţiile noastre influenţează toata realitatea, si cu cat o forță este mai puternică cu atât este mai ascunsă.

Informația, de exemplu, are o putere enormă. Natura este plină de informații ascunse, iar noi știm doar o foarte mică parte din ele. Noi trăim într-o casă si nu știm. Este ca mersul pe jos în jurul unui castel întunecat. Obscuritate provine din ură, deoarece ura ne închide în interiorul nostru, iar noi nu vedem 99% din natură.

Prin urmare, nu avem nevoie de nimic, decât de iubire, prin care  vom conecta toate părţile realităţii. Oamenii sunt la cel mai înalt nivel în natură, care este total integrată, dar noi o influenţăm grav. Noi putem simți forța bună, care poate locui între oameni în diferite exerciții de conectare, cum ar fi atelierele de conectare și cercurile de discuții.

Din emsiunea de pe KabTV „O viata nouă nr. 596 – Ura distruge, iubirea construieşte,” 7/9/15

Video: Play Now | Download   Audio: Play Now | Download\

 

 

Ziua independenței în întreagă lume

Baal HaSulam onora foarte mult ziua independenței. Avea chiar un cuțit din argint special pentru Shabbat inscripționat cu “Statul Israel” pe el. Prețuia această zi enorm. Și într-adevăr, Ziua Independenței este o zi specială deoarece conține o rădăcină generală a corecției lumii, a sufletului Adam HaRishon, care începe în zilele noastre. Suntem în această picătură de sămânâa care începe să se dezvolte și să conștientizeze. Prin urmare, această zi este importantă pentru noi.

Să sperăm că de la ziua Statului Israel vom ajunge la ziua independenței sale reale. Asta înseamnă să ne unim astfel încât conexiunea noastră să se împrăștie peste întreaga lume și să oblige toate celelalte națiuni să fie şi ele într-o conexiune reciprocă adâncă. Și atunci întreagă lume va atinge independența.

Independența Israelului este un semn și în început pentru independența întregii lumi. Sper să merităm misiunea noastră.

Nu sărbătorim independența unei țări anume ci sărbătorim începutul independenței întregii lumi faţă de natura noastră egoistă. Creatorul a insuflat în mod deliberat egoismul în noi, că să ne putem ridica deasupra lui, iar din vârf să putem construi imaginea omului, Adam, similar Creatorului.

Prin urmare, în timp ce construim iubirea de prieteni trebuie să nu uităm că o facem în numele Creatorului. La urmă urmei, prin iubirea de prieteni construim vasele spirituale. Dacă reușim să conectăm părțile sfărâmate împreună, prin acest lucru vom crea un loc pentru descoperirea Creatorului.

Ziua independenței simbolizează un dar neprețuit de la Creator către umanitate. La urma urmei, tot ce este creat de Creator pe lângă această zi este produs prin răspândirea dorințelor sfărâmate de sus în jos. Avraam, cei patru patriarhi, distrugerea Primului și al celui de al Doilea Templu, toate acestea au fost doar o pregătire.

Distrugerea va fi urmată de distrugere până atingem finalul, lungul exil. Și în final acest exil a luat sfârșit și acum începe urcarea exact din Ziua Independenței. Aceasta este prima dată stabilită de noi, ceea ce se numește de “jos în sus”, punctul de start al corectării.

Înainte de asta eram tot timpul în pregătirea pentru ea prin coborârea de sus în jos. Iar Ziua Independetei simbolizează începutul urcării de jos în sus și de asta era o zi specială pentru Baal HaSulam și era atât de fericit. Această nu este sionism ordinar ci este o bucurie legată de corectarea întregului sistem al lumii.

Așa că hai să ne dorim să nu ne oprim la mijlocul drumului și să terminăm această ascensiune până la cel mai înalt punct.

 

Înțelegere reciprocă fără cuvinte

Întrebare: Este posibil să am relații de familie așa perfecte încât să simt tot cu ce se confruntă partenerul meu, ca și cum s-ar întâmplă în propriul meu corp?

Răspuns: Este posibil și în plus, trebuie să realizăm acest sentiment reciproc nu doar în familie, ci la scara întregii umanități, pentru a deveni un singur om cu o singură inimă.

La urmă urmei, de la bun început am aparținut unui singur corp, unei singure dorințe. Toată materia este dorința manifestată în moduri diferite, la niveluri diferite. Inițial a fost creată o singură dorință, dar apoi, din cauza căderii lui Adam și a spargerii, am pierdut abilitatea de a ne simți ca un singur om.

Trebuie să ne întoarcem la starea asta acum, în ciuda faptului că egoismul nostru crescut amplifică toate sentimentele multiple. Spargerea completată și distrugerea triumfă între noi.

Dar când ne vom uni de ziua iubirii, pe 15 Av, după ce tot întunericul și ură reciprocă sunt revelate pe 9 Av, atunci vom ajunge la o unitate magnifică care este de 620 mai puternică decât cea precedentă.

Întrebare: Într-o familie sipirituala perfectă, soții nu se ceartă între ei?

Răspuns: Împreună vom încerca să descoperim ce fel de dezacord sau neînțelegere rămâne încă între noi. Toate acestea se întâmplă sub razele Luminii care iluminează întunericul, deoarece beneficiul luminii este obținut doar din întuneric.

Descoperim zonele întunecate și înțelegem de ce întunericul este necesar, pentru că așa se stimulează gustul relației noastre, precum piperul și muștarul adăugat la o mâncare.

Întrebare: Care ar trebui să fie primul pas către o relație conjugală perfectă, din moment ce în prezent suntem la distanță, precum răsăritul de apus.

Răspuns: Încercați să va simțiți reciproc ca și cum ați fi un întreg. Începeți să cultivați aceste sentimente interioare în voi, astfel încât fiecare începe să-l simtă pe celălalt că pe sine. Și atunci o să fiți capabil să va simțiți unul pe altul fără cuvinte.

Din emisiunea de pe Kab TV „O nouă viaţă”