Întrebare: De ce spunem noi că sistemul este perfect dacă eu lipsesc din el?

Răspuns: Sistemul lumilor extins de la Lumea de Infinit la lumea noastră este perfect. Numai Lumina lipseşte în el. Sistemul este într-o stare de micime (Katnut), în care este minimum de Lumină necesar existentei; este umplut numai cu Lumina de Hasadim (Milă).

Dacă noi primim dorinţa de a trăi, trebuie să fim încorporaţi în acest sistem. Noi alcătuim Malhut, ultima parte a sistemului. Există doar un punct în Malhut prin care putem să intrăm în sistem şi să aducem dorinţa noastră în el. Nu este vorba de dorinţa egoistă a unui anume individ ci de dorinţa noastră comună. Cu alte cuvinte, este dorinţa de a dărui.

Dacă aduc dorinţa de dăruire în Malhut, dacă eu şi prietenii mei vrem să devenim ca un singur om, atunci această dorinţă de a fi un singur întreg nu este dorinţa personală a fiecăruia din noi, ci dorinţa noastră comună. Aceasta este numită „rugăciunea celor mulţi”, şi este primită în Malhut.

În acest caz, ea devine a zecea Sfira din toate cele zece Sfirot, înainte erau doar nouă Sfirot în cinci lumi. Noi facem ultimul punct, Malhut a tuturor lumilor. Aici aducem noi dorinţa de conectare, adică de dăruire, şi astfel activăm primele nouă Sfirot, atributele dăruirii. Ele încep să ne influenţeze în funcţie de aspiraţia pentru dăruire şi astfel ne corectează.

Ultima Sfira, Malhut, devine dorinţă de dăruire şi trezeşte primele nouă Sfirot şi toate lumile spirituale. Ea se uneşte cu ele într-o fuziune generală într-un singur sistem.

În acest fel intrăm în sistemul superior şi începem să-l cunoastem. Apoi, începem de fapt să obţinem tot despre ceea ce am citit în „Studiul celor zece Sfirot”: Atik, Arih Anpin, acţiunile lor, Aba şi Ima, ZON care urcă şi coboară, interacţiunea dintre diferitele părţi ale Parţuf-ului spiritual, picăturile de Lumină care picură de Sus (Mazalin). Vedem toate aceste relaţionări între rădăcinile spirituale, incepem să ştim despre ele şi putem deja să începem să le activăm bazându-ne pe cunoştinţele noastre despre sistem.

Devin familiar cu tot ce este în el. Este ca şi cum aş vedea că aici e supermarket, bancă, eu, familia mea, rudele mele, alţii mai de departe, etc. În acest fel încep să învăţ despre sistemul superior şi să avansez în el.

Apoi, cărţile de Cabala devin manuale pentru mine şi nu doar un remediu miraculos (Sgula). Este ca şi cum aş cumpăra o maşină de spălat de exemplu, şi apoi aş deschide manualul să citesc despre cum funcţionează. Aşa deschidem noi „Studiul celor zece Sfirot” şi vedem cum să activăm sistemul superior.

Pot să mă descurc şi fără carte, după cum e spus: „Sufletul omului îl va învăţa”. Pot să învăţ despre sistem chiar şi fără carte şi să devin integrat în el.

Şi toate acestea sunt chiar în faţa noastră! Mai este doar un singur pas de făcut.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 10/4/2011 „Şamati” 42

Filed under: Intrebare si Raspuns, Iubire, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Conexiunea dintre oameni este cu mult mai puternică decât îşi închipuie oamenii şi este  obligatorie. Raportată la natură, această conexiune reprezintă un întreg organism care ni se dezvăluie treptat.

Întreaga natură este în unitate. Ea a început să se dezvolte dintr-un singur punct ca rezultat al Big Bang. În percepţia noastră, natura este împărţită în multe părţi diferite: nivelul mineral, vegetal, animal şi nivelul uman, dar şi în legi ale fizicii, chimiei, biologiei, eticii, moralei, etc. Noi nu vedem toate acestea ca un întreg. Noi nu vedem cum sunt toate interconectate şi interdependente, cum pot gândurile şi sentimentele mele să afecteze explozia stelelor, sau cum aceste explozii stelare afectează plantele din grădina mea. Noi nu vedem nimic, dar asta nu înseamnă că nu există.

Natura este globală. Motivul pentru care noi descoperim acest fapt din ce în ce mai mult este că devenim din ce în ce mai dezvoltaţi. Până la urmă, revelările pe care le am azi nu puteam să le am ieri fiindcă nu eram destul de dezvoltat. Dar, asta nu înseamnă că lucrurile astea nu existau deja în natură şi că eu descopăr acum nişte atribute noi ale ei. Ele apar în interiorul meu fiindcă eu sunt cel care mă dezvolt.

Eu sunt partea naturii care mă dezvolt cel mai activ. Ca om, mă dezvolt mult mai repede ca orice altceva: în cunoaştere, în obţineri, emoţii etc. Iar atunci când mă dezvolt obţin o percepţie mai largă, mai de ansamblu.

America nu a existat înainte să fie descoperită? A existat! Dar stelele, galaxiile, nu au existat înainte să le descoperim noi? Totul a existat, numai noi nu le-am putut vedea fiindcă nu eram destul de dezvoltaţi.

Noi începem să descoperim interconexiunea noastră. Această interconexiune există la nivele pe care noi nu le putem simţi, adică, nu le putem percepe prin cele cinci simţuri ale noastre. Această interconexiune există peste simţurile noastre, în interiorul gândurilor şi sistemelor de conexiune dintre noi şi de aceea, gândurile mele, acţiunile şi sentimentele te afectează pe tine.

Din Discursul despre Educaţia Globală 09.07.2011

Filed under: Iubire, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce vorbim noi despre ura cand majoritatea oamenilor nu simt ura unii pentru altii ci doar indiferenta?

Raspuns: Cand ma gandesc ca iarba e mai verde in curtea vecinului sau cand invidiez masina lui cea noua, aceasta se cheama ura. Asta fiindca apreciez starea mea de bine in raport cu mediul si daca comparatia nu este in favoarea mea, ma face sa simt ura fata de ceilalti.

Cu succesul lor ma forteaza sa ma simt rau si sa sufar. Natural, ii urasc pentru asta. Poti sa nu fii de acord, dar asa este.

Imi este imposibil sa fiu indiferent fata de ceilalti fiindca suntem conectati in interiorul unui singur sistem s,i indubitabil, apreciez starea mea fata de ceea ce au ceilalti. Asa suntem noi prin natura, dorim sa-i vedem pe ceilalti mai jos decat noi si cu totii sa ne serveasca. Daca nu intelegi asta, pur si simplu iti lipseste constientizarea.

Cand imi dau seama ca vreau ca toti sa ma serveasca? Cand incerc sa-i servesc eu pe ei! Acest lucru ma face sa vad exact cat de mult as vrea sa fie invers!

Nu e simplu sa-ti dezvalui propria ura. Omul a ajuns pe Muntele Sinai (Muntele de ura) si a primit Tora numai dupa o foarte lunga preparare, sclavia din Egipt si drumul prin desert. Atata timp cat tu nu-ti dezvalui propria ura, nu ai nevoie de Tora.

Sunt multi oameni in lume care se cred pe sine virtuosi (Tzadikim), si cred ca ei nu doresc rau pentru ceilalti, ci ca ii iubesc. Dar, pur si simplu ei nu simt propria ura. Daca ei intr-adevar incearca sa-i iubeasca pe ceilalti, vor descoperi doar cat de mult ii urasc. Omul trebuie sa treaca prin exilul din Egipt pentru a descoperi ura.

De aceea, „ziua iubirii” (Tu BeAv), vine dupa „ziua distrugerii” (Tisha BeAv). Dupa ce descoperim raul, enorma si oribila criza, ura dintre noi, dupa cinci zile (cinci nivele), cand ne corectam, obtinem iubirea. Se intampla numai in aceasta forma!

De aceea, in vietile noastre obisnuite, daca sotul si sotia nu se cearta, ei nu-si dezvaluie dragostea. Uneori, oamenii isi propun o cearta, o fac instinctiv, pentru a simti dulceata si gustul relatiei lor printr-o provocare. Indiferenta este cel mai rau lucru posibil.

Din Lectia din 8/15/2011 Fragmente din discutia de „Ziua Iubirii”

Filed under: Iubire, Lectia zilnica, Sarbatori, Torah - Niciun comentariu→

Fiind o persoană în această lume, sunt construit astfel ca in mod automat si constant să ma gândesc la mine: Ce este cel mai profitabil pentru mine să fac şi cum sa fac? Acesta este modul în care Creatorul m-a creat, după cum este scris, „Am creat originea răului.” Eu doar dezvălui acest rău mai mult şi mai mult şi deja înțeleg că ma gândesc doar la mine şi decid că acest lucru este rău. Iar aceasta reprezintă o stare specială.

Acum vreau să o transform în bunătate pentru ca urăsc acest egoism. Bunătatea înseamnă să gândesc despre tot şi sa simt totul ca si cum îmi aparţine. Asta înseamnă sa ma raportez la toată lumea ca fiind o parte inseparabila din mine.

Dar dacă stergem acest „ca si”, atunci doar „eu” va rămâne din nou, doar că un eu şi mai egoist ! Să presupunem că am descoperit brusc că toți oamenii din jurul meu sunt copiii mei şi îi iubesc la infinit, cu toată inima mea.

Ce realizez cu asta? Acum cu adevărat tratez pe toată lumea ca pe mine însumi, dar in mod egoist! La urma urmei, ii consider ai mei. Ei sunt la fel ca și mine, ca şi copilul meu.

De aceea, spun, „Nu! Ura şi separarea rămân!” Şi „Iubirea va acoperi toate păcatele.” În caz contrar nu vei avea opoziția, ecranul, forţa de a depăşi. Ce vei depăşi? Eu nu depăşesc nimic în legătură cu copilul meu- sunt gata să-i dau totul pentru ca dragostea mea naturală mă obligă să acţionez în acest fel.

Când spunem că vrem să percepem întreaga lume ca pe noi înşine, noi nu înţelegem ce fel de contrarii sunt juxtapuse aici şi ce tip de abordare este construita. Eu nu elimin repulsia, ci construiesc dragoste peste ea.

Acesta este motivul pentru care o stare foarte specială se descoperă în lume acum. Exista lupte, argumente, coliziuni şi diferenţe, acestea fiind exprimate peste tot. Întreaga lume este în dezordine şi nimeni nu este capabil de a trăi împreună cu cineva în pace. Şi nici nu vor fi capabili de asta. Certurile vor continua sa se aprindă din ce in ce mai mult până când vom înțelege că toate păcatele trebuie sa devina descoperite şi noi trebuie să ne unim deasupra lor.

Nu trebuie să ne fie frică atunci când acestea devin dezvăluite, ci dimpotrivă: Când devin dezvăluite şi iti arată slăbiciunea, este exact momentul când vei înţelege că ai nevoie de ajutor. Vei vedea că nu poţi face nimic de unul singur si ca ai nevoie de Lumina care reformeaza.
De aceea vedem atât de multe diferenţe, forţe şi ciocniri de scopuri şi nimeni nu înţelege pe nimeni. Mai presus de toate acestea, trebuie să construim o mare umbrelă –  garantia reciprocă.

În acelaşi timp, toate aceste diferenţe şi neînţelegeri vor ramane in interior. Acesta este un miracol pe care nu il înţelegem! Dar miracolul este că ele rămân împreună cu umbrela care este creata din iubire şi garanţie reciprocă, ridicandu-se deasupra lor.

Ne iubim unul pe altul, în ciuda tuturor diferenţelor noastre contradictorii. Suntem atât de diferiti, pentru că acesta este modul în care Malchut a fost descoperita de deasupra. Şi nu vreau să schimb o altă persoană. Vreau doar să-i explic că este util pentru noi să avem o atitudine buna unii cu alţii, şi ii sugerez , „Chiar daca amândoi ne menținem poziția noastră, să ne unim unul cu altul mai presus de asta.”
Dacă am primit astfel de calităţi opuse de sus, de la Creator şi dacă suntem atât de diferiti prin natura, atunci se pare ca tocmai în virtutea diferenţei dintre noi putem exprima armonia creatiei. Este imposibil sa redam muzica clasica printr-un singur instrument muzical.  Trebuie să fie diferite sunete: minore, majore, toate tipurile de instrumente, iar toată lumea trebuie să cante împreună. Aceasta este ceea ce produce armonie si creativitate.
Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala, 8/10/11, Prefaţă la Înţelepciunea Cabalei

Filed under: Garantia reciproca, Iubire, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: De unde ar trebui sa vina increderea mea pentru ziua de maine: societate sau Creator?

Răspuns:  Increderea vine si este revelata doar in conexiunea dintre oameni. Increderea materiala este  exprimata in societatea materiala, in timp ce certitudinea spirituala este  revelata in societatea spirituala.

Increderea spirituala nu inseamna ca eu nu am nevoie de nimic. Are un alt fel de inteles : Sunt sigur ca nu imi va lipsi forta  de daruire pentru ceilalti si pentru Creator.

Increderea mea nu este indreptata asupra persoanei mele, ci asupra scopului scopului. Sunt sigur ca oamenii din jurul meu ma vor sustine in aceasta  prin principiul garantiei reciproce. Si ce altfel de incredere am nevoie de la ei daca eu sunt in lumea spirituala? Pe de alta parte, in aceasta lume vreau sa fiu increzator ca niciodata nu voi avea o lipsa a satisfacerii egoiste.

Intrebare: Totusi, nu ma pot doar restrictiona pentru incredere spirituală. Nu îmi trebuie și incredere la nivel material?

Răspuns: In timp ce esti in acesta lume, tu trebuie sa te ingrijesti de nevoile necesare vietii. In timp ce esti parte in societate,  trebuie sa ai grija de ea. Indiferent cat de ridicat este gradul spiritual al societatii, atata timp cat lumea materiala nu a disparut din perceptia oamenilor, ei trebuie sa se ingrijeasca de ceea ce au nevoie astazi si maine. Ei au nevoie de bunuri si produse, depozite si asa mai departe.

Oricum,vei face asta prin comanda unei legi diferinte. Cand urci in sus nivelele spirituale tu tot trebuie sa iti asiguri pentru tine insuti necesarul in sensul material pentru ca tu inca nu ai corectate Kelim-urile in care tu nu poti face calculele,  “ inimii tale de piatra”

De aceea este important sa te imparti intre increderea materiala si spirituala. In corporalitate mie imi pasa de mine insumi, de rudele mele si de toata umanitatea. Dar certitudineaq spirituala se situeaza mai sus: Este certitudinea faptului ca noi suntem capabili sa daruim la fel de mult ca in fiecare moment al vietii noastre.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala 3/3/11 despre certitudine

Filed under: Intrebare si Raspuns, Iubire, Lectia zilnica, Libera alegere - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce este mijlocul al treilea al Sefira Tifferet si de ce este numit liber ?

Raspuns: Este ca si atunci cand nu exista de unul singur. Asa cum Baal HaSulam spune, exista doar ca loc in care Klipa si sfintenia se lupta.

Acesta este locul in care persoana se experimenteaza pe sine si independenta sa. Este locul in care are lupta interna si indoielile: cu ce sa se indentifice, cu ce este sus sau jos? Se numeste mijlocul al treilea al Tifferet, locul liberului arbitru.

Intrebare: Din ce este facut? Si cum poate fi revelata libertatea alegerii acolo, daca aceasta parte este influentata de ce  este sus sau cu ce este jos, in functie de ceea cu ce se identifica ? Atunci unde este libertatea ?

Raspuns: In felul acesta locul libertatii este aranjat de Sus. Nu este loc de confuzie sau lipsa de claritate la felul in care libertatea in lumea noastra se refera la absenta intelegerii clare a ceea ce ne identifica, cu ce ne identificam. Mai mult, in mijlocul trei al Tifferet imi este absolut clar ce calitate a daruirii este sus si ce calitatea a primirii este jos. Eu ma aflu in mijloc, si acest mijloc sunt in totalitate eu. Altfel spus, toata realitatea mea este in mijlocul lui Tifferet.

Oriunde ma aflu, sub influenta celui superior sau celui de jos, le simt influenta, insemnand ca ii simt si nu asociez asta cu mine. Dar in mijlocul trei al Tifferet dezvalui intregul HaVaYaH, eu singur. Aceasta parte contine intregul Sefirot, intelegerea intregului Partzuf.

Daca vreau sa ajung la cel superior, atunci urc la partea de sus, si daca vreau sa ajung la cel de jos, cobor in partea de jos. Dar cine sunt eu ? Acesta este mijlocu trei al Tifferet, un strat subtire intre cel de sus si cel de jos. Totusi, in realitate nu este atat de subtire.

Mijlocul trei al Tifferet vine de la faptul ca in patru faze ale expansiunii Luminii, Bina decide ca doreste sa nu primeasca, ci sa devina similar celui de sus, si sa faca asta trebuie sa atinga daruirea. Totusi, el nu poate atinge asta din cauza materiei sale, dointa de a se bucura nu se schimba. Pentru a face daruirea asemanatoare, el trebuie sa primeasca de dragul de darui. Astfel, foloseste forta Creatorului de a iubi.

Fara forta dragostei Creatorului pentru mine, nu pot transforma primirea mea in daruire pentru El. Dar daca stiu ca El ma iubeste si daca vreau sa primesc de la El doar din acest motiv, atunci folosesc forta dragostei Lui. Prima data trebuie sa dezvalui dragostea Lui, si in interiorul ei sa imi revelez primirea, si apoi sa primesc de la El doar ca sa Ii arat dragostea.

Din acelasi loc in care faza a doua (din cele patru faze ale expansiunii Luminii directe) ia decizia, de acolo notiunea noastra de mijlocul trei  al Tifferet ia nastere, in care creatia se simte libera sa ia decizii.

Din partea a 2a a  Lectiei zilnice de Cabala 3/2/11, Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Iubire, Lectia zilnica, Libera alegere - Niciun comentariu→

Pe calea spirituală mă întreb ceea ce pare a fi o întrebare insolvabila despre cum să depăşesc înclinaţia mea rea, egoismul. Kabbalistii iti spun, „Trebuie sa incerci.” Intelege aceasta: Creatorul este într-adevăr opus naturii tale, calitatea de a darui este extrem de odioasa pentru tine, nu poti nici macar sa gandesti la dragostea pentru aproapele tau, cu atat mai mult să vorbesti despre punerea sa în aplicare.

Deci, ce trebuie să faci? Muta-te treptat. Fa acţiuni care sa te duca la rugăciune. Apeleaza la toate mijloacele şi trucurile posibile pentru a simti toate acestea, importanţa calităţii de a darui si de a o plasa langa calitatea de a primi. Chiar dacă este respingătoare naturii tale, chiar dacă simţiţi că nu doresti sa daruiesti, deoarece vei găsi daruirea foarte amara la gust, atunci cel puţin cu mintea ta vei începe totuşi sa pretuiesti această calitate pentru înălţimea şi măreţia sa, pentru faptul că aceasta este calitatea Creatorului. Ea guvernează lumea şi este respectata de mediul in care ai intrat.

Prin utilizarea diverselor trucuri, vei evoca Lumina care reformeaza. Cu alte cuvinte, prin studiu, prin munca in grup şi diseminare, vei pregăti intentia ta: „Vreau influenţa Luminii. Vreau Lumina, forţa de a darui, care a creat dorinta mea, însemnand forţa primirii, pentru a ma influenţa, pentru a influenţa dorinţa mea şi pentru a adăuga intenţia de a darui la ea.”

Nu stii exact ce ti se cere, dar încearca oricum. La urma urmei, doresti să descoperi Creatorul, adică calitatea de a darui. Vrei să simţi Lumea de Sus, să trăiesti în calitatea de a darui. Vrei să descoperi Kli-ul comun, sufletul comun, adică sa trăiesti cu grija pentru dorinţele tuturor celorlalti, care va deveni dezvăluita tie sub forma sistemului unui singur suflet. Treptat, datorită intenţiei dinainte şi în timpul studiului, împreună cu prietenii, vei ajunge la ceva numit un „miracol” şi vei începe să simti asta tot mai mult, tu chiar respecti si pretuiesti calitatea daruirii.

Brusc, devine foarte importanta pentru tine. Ea domneşte în întreaga lume, deoarece daruirea nu trebuie să fie exprimata. Este primara; de fapt, aceasta este intreaga forta a vietii în toata realitatea. Această calitate sprijină nivelul mineral, ridică nivelul vegetal, dă forţe vitale nivelului animal şi dă unitate omului şi conectare cu Creatorul.

Când acest „miracol” se intampla unei persoane, ea brusc simte iubire şi conexiune cu această calitate. Un sentiment special apare în interiorul ei, în raport cu calitatea de a darui. Este gata să primească de la ea tot ceea ce vrea să-i ofere, să facă orice doar pentru a deveni similara cu aceasta şi să-i dea placere. O persoană simte că este capabila să facă acest lucru şi că ea aduce astfel bunătate calitatii de a darui, Creatorului.

Toate acestea se întâmplă în interiorul meu sub influenţa Luminii. Cu toate acestea, se întâmplă numai în măsura eforturilor mele, în conformitate cu calitatea şi cantitatea acestora. Înainte de a studia, mă pregătesc pe mine, prin întrebarea: Pentru ce studiez? De ce deschid cartea? Răspunsul este că se intampla doar în scopul de a dobândi calitatea daruirii, pentru a descoperi forţa daruirii, pentru a descoperi Creatorul şi merge cu El. Cu alte cuvinte, este în scopul de a ma uni cu forţa daruirii, asa incat va stapani in mine, astfel s-ar transforma în intenţia mea de deasupra dorintei.

Acesta este modul în care o persoană avanseaza până cand intreaga dorinţa egoista devine revelata în ea, în timp ce forţa daruirii va deveni o intenţie pentru ea, dorinţa de a darui deasupra dorinţei de a primi. Apoi, dorinţa de a primi şi intenţia de dragul daruirii vor fi împreună şi o persoană va ajunge la unirea cu Creatorul.

In acest fel ne realizam corect. Este scris despre aceasta că: „Israelul face voia Creatorului.”

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 2/23/11, Scrieri de Rabash

Filed under: Egoism, Iubire, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

O persoană vine la Kabbalah, după trezirea la necesitatea de a învăţa forţa ascunsa superioara, scopul şi motivul existenţei sale şi sensul vieţii sale. Cand trece prin etape în dezvoltarea sa spirituală, o persoană ajunge la un punct critic şi începe să se gândească la modalităţi de a atinge lumea spirituală. Anterior, obisnuia să creada că spiritualitatea poate fi atinsa cu ceea ce are, în sensul celor cinci simţuri,a mintii şi a percepţiei obisnuite a realităţii.

Dar la un anumit stadiu, omul începe să simtă că lumea spirituală nu poate fi descoperita în acest fel şi că, pentru a face acest lucru, trebuie sa se schimbe. Aceasta este atunci când isi aduce aminte de o vorba celebra: „Am creat înclinaţia rea şi Tora pentru corectarea acesteia, deoarece Lumina continuta in ea întoarce pe cineva la Sursă.”

Fiecare persoană prevede lumea spirituală în felul său. Înţelepciunea Cabalei o defineşte ca proprietate a iubirii si daruirii, unde o persoană iese din proprietatile sale egoiste şi începe să dezvăluie realitatea mai mare în proprietăţile daruirii, care sunt opuse ei.

Cabaliştii ne explică că este necesar ca noi sa dezvoltam proprietatea de a darui, pentru a efectua corectarea inimii (dorinţa). Acest lucru înseamnă că dacă acum dorinţa noastră lucreaza pentru a primi, trebuie s-o schimbam, astfel încât să percepem dorintele altora ca pe ale noastre. Intreaga metoda constă în corectarea ego-ului nostru, care doreste sa consume totul, prin dezvoltarea sensului de deasupra, ceea ce înseamnă a ieşi din dorinţa noastră.

In timpul cand am venit sa studiez Cabala, aveam deja peste douăzeci de ani de educatie. Am fost un om de ştiinţă şi un antreprenor, în timp ce toti Cabalistii cu care s-a întâmplat să studiez erau oameni simpli. Îmi amintesc de o conversaţie cu Rabash când mi-a spus că a început sa lucreze ca un asistent de fierar, apoi a fost cizmar, iar la sfârşitul carierei sale a lucrat la un birou de colectare a taxelor. Cu toate acestea, am fost convins că aş fi capabil să obtin mai mult cu mintea mea. Mi-a luat timp pentru a înţelege că Cabala este o ştiinţă a sentimentelor şi de aceea trebuie sa corectam inima noastră.

Intelepciunea Cabalei explică faptul că mintea se trezeşte în noi numai ca extensie a inimii care a angajat-o. Inima doreşte să ştie ce este sentimentul şi de ce, de unde vin sentimentele, si modul în care acestea pot fi modificate. Si apoi inima angajeaza mintea.

Este un fapt cunoscut că mintea noastră funcţionează mai bine atunci când ne confruntăm cu probleme şi mizerie. Necesitatea care apare dezvoltă mintea. Astfel, funcţia sistemului numit „minte” este de a ne ajuta să implinim dorinţa noastră.

Înţelepciunea Cabalei este o ştiinţă de a dezvolta sentimentul dragostei. Cu alte cuvinte, am nevoie sa ating abilitatea de a ma conecta cu dorinţele tuturor celorlalţi sau sa-i doresc şi sa-i accept ca fiind ai mei. Preocuparea mea pentru nevoile celorlalti ca pentru ale mele proprii se numeşte dragostea mea pentru el. Acest lucru nu are nici o legătură cu primirea împlinirii sau placerii de la altcineva, ci dimpotrivă, plăcerea mea va veni din împlinirea altora.

Oamenii care încep studierea Cabalei dobândesc noi sentimente în inimă, care le permit să înceapă treptat să înţeleagă că, în realitate, există împlinire infinita şi plăcere din capacitatea de a iesi din propriul ego şi implinind pe altii. Aceasta oferă unei persoane o continua şi nelimitata posibilitate care dezvaluie brusc o nouă percepţie a realităţii, un nou orizont pentru ea.

Acest lucru se datorează faptului că o persoană care iese din sine şi începe să se simtă nevoile altora în loc de propriile sale nevoi încetează sa se perceapa pe el însuşi, şi, treptat, vine într-o stare cand  nu mai are nevoie sa aiba grijă de el însuşi. Când vom găsi proprietatea de a darui, primim împlinirea acolo şi dobândim lumea superioara, prin aceasta, devenind ca si Creatorul.

De lectura mea la „Cabala L’Am ” Hall din 12/21/10

Filed under: Congrese, Egoism, Iubire, Lectia zilnica, Surse Cabaliste - Niciun comentariu→

Venind mai aproape de altii inseamna a aduce dorinţele şi gândurile lor mai aproape de tine, astfel încât să le simti ca pe dorintele propriilor tai copii. În acelaşi mod, toată lumea trebuie să devină importanta  pentru mine, ca si cum toti ar  fi familia mea.

Atunci voi simţi această „familiala”conexiune mai mult si mai mult, până când încep să simt că sunt părţi din mine, şi chiar mai mult decât atât, că acestia sunt de fapt eu! Aceasta este o problemă pur psihologica.

In masura in care ma apropii de alţii, simt forţa care umple spaţiul dintre noi. Aici Creatorul devine revelat. Cu cat mai preocupat sunt de fiecare persoană din lume, cu atat mai aproape ajung de Creator şi cu atat mai multe şanse am să-l dezvălui.

Cu toate acestea, dacă resping pe alţii şi oportunitatea de a veni mai aproape de ei, inconjurandu-ma de interesele mele egoiste, ma închid astfel pe mine si pe oricine altcineva fata de Creator, de bunătate şi abundenţă. Astfel, evoc tot răul şi suferinţa în lume.
Dacă oamenii nu încep să utilizeze ştiinţa Cabalei, atunci ei vor incepe separarea de ceilalti, şi aceasta include indivizi separaţi, precum şi naţiuni întregi. Atunci intunericul va locui in oameni, fiind mult mai puternic decât este acum. Creatorul Însuşi se va distanta de noi mai mult şi mai mult , şi atunci El va ajunge la limita critica, care este atunci cand un razboi mondial va incepe. Totul depinde doar de cât de aproape sau de departe este această forţă de sus. Distanţarea va evoca toate exploziile, catastrofele, epidemiile şi războaiele, inclusiv un război mondial.

Acum suntem pur şi simplu în „exil” (pierderea senzaţiei fata de Creator). El este destul de aproape de noi şi va veni în mod deliberat chiar mai aproape, în scopul de a ne dezvalui conexiunea  globala a lumii . Incă nu este prea târziu. Noi trebuie să înţelegem că suntem responsabili pentru aducerea acestor cunoştinţe pentru toată lumea, şi în acest sens, totul depinde de dorinţa noastră.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 1/13/11, „Calitatea intelepciunii ascunse – In general”

Filed under: Iubire, Lectia zilnica, Unitate - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul “Ţav (Porunca)” Paragraful 18: Fericiti sunt cei drepti in aceasta lume si in cealalta lume, care stiu drumurile Torei, si care o urmeaza pe calea adevarului. Este scris despre ei “Domnul, prin ele ei traiesc”. “Prin ele” sunt caile Torei. “Traiesc” inseamna ca ei vor exista si in aceasta lume si in lumea urmatoare.

Fiecare din noi este o parte dreapta si o parte pacatoasa. Poate ca procentajul unora de drept este inca zero, in timp ce pacatul din el cuprinde 100%. Sau poate ca el este in procesul de transformare a partii pacatului, adica dorinta lui 100% intentie de primire pentru sine este in transformare in intentie de dragul daruirii. Dupa aceea, aceasta parte este numita dreptul din noi.

De fiecare data trecem prin urmatorul proces:

1.Trecem prin starea in care ne simtim pe noi insine pacatosi.

2.Luam o parte din aceste dorinte ale noastre de acolo si le corectam.

3.In acel moment devenim drepti.

4.Apoi devenim din nou pacatosi mergand inapoi la o alta dorinta de a primi placere necorectata.

5.Inca o data transferam o parte a dorintelor noastre in intentia de dragul daruirii.

In acest fel, corectiile acumulate piesa cu piesa se transforma in corectia generala.

Din a doua parte a Lectiei zilnice de Cabala. 10/17/10. Zohar

Filed under: Iubire, Lectia zilnica - Niciun comentariu→