Pe drumul spiritual, sufletele care doresc sa se uneasca trebuie sa munceasca incontinuu la construirea conexiunii dintre ele. In acest fel, ele influenteaza Malchut a Lumii Atzilut (mireasa) si trezesc o conexiune in Zeir Anpin,mai degraba la nivelul credintei decat la nivelul primirii placerii.

Apoi, legamantul exista, pentru ca noi semnam un pact care ne tine unul de celalalt numai pentru importnta  scopului spiritual, fara sa se tina cont cine si cat plateste. De exemplu, daca prietena ta este frumoasa, atunci cand primesti placere de la ea este ca si cum te-ai vandut ei. Daca traiesti cu o femeie pentru ca este frumoasa, atunci esti vandut, pentru ca primesti placere din frumusetea ei, care este ca o plata pentru tine.

De aceea semnam un legamant, spunand ca avansam prin credinta deasupra ratiunii, sau ca, pentru noi daruirea este mai importanta decat primirea. De aceea noi cautam, in mod constant, cai de a ne intari conexiunea prin daruire reciproca.

In  masura in care ma alatur conexiunii prin daruire reciproca, incep sa observ cat de urata este mireasa mea (adica grupul si lumea spirituala) si faptul ca partenerul meu (Creatorul) este un mincinos. Atunci cu cine am semnat un legamant, cui m-am obligat eu? Deci, atunci ai oportunitatea sa mergi prin credinta deasupra ratiunii, cand preferi daruirea deasupra calcului primirii.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 17.09.10, Shamati, Art. 52

Filed under: Iubire, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Care este diferenta dintre Lumina pe care incercam sa o atragem din Zohar si Lumina care ne anuleaza si ne intoarce la nivelul animal?

Raspuns: Exista doar o singura Lumina, dar felul in care este perceputa depinde de noi.  Este la fel ca electricitatea, care fie incalzeste, fie raceste ceva, in functie de ce anume alimenteaza.

Cum este perceputa Lumina, depinde de pregatirea persoanei, dar Lumina insasi nu se schimba – nici intensitatea sa, nici natura sa. Este scris ca Creatorul este in reapaus, El este bun si face bine, Lumea Infinitului.

Sistemul de conexiuni al sufletelor, care a fost creat de Creator in Lumea Infinitului, imi devine revelat, pas cu pas. Natura relvelarii lui depinde de pregatirea mea, de atitudinea mea fata de proces – daca doresc, sau nu.

Cand vad procesul ca ceva de dorit, deoarece ma aduce mai aproape de Creator si asta este cel mai important lucru pentru mine, atunci simt ca Eu sunt pentru iubitul meu si El este pentru mine. Asta inseamna ca sunt intotdeauna intr-o stare de ascensiune, sunt drept pentru ca justific toate actiunile Creatorului. Sunt in Lumea Infinitului, in pace.

Totusi, daca doresc sa fiu mai aproape de El numai atunci cand acest lucru imi aduce un beneficiu, atunci iubirea mea depinde de ceea ce primesc. Asta inseamna ca merg din ascensiuni in caderi, in functie de felul in care simt si, din acest motiv, sunt un pacatos. Depind de conditii si nu de iubire. Totul se schimba – cateodata in bine, cateodata in rau. Astfel, ceea ce se schimba nu este Lumina, ci eu insumi – atitudinea mea fata de Iubitul meu.

Putem vedea asta printr-un faimos exemplu: o tanara femeie (sufletul, Shchina, Malchut) tanjeste sa fie cu saracul ei iubit (Zeir Anpin, Creatorul), de dragul iubirii deasupra oricarui calcul, in timp ce familia ei (rudele egoiste, Klipot) sunt impotriva acestei uniuni si ele ii propun un alt petitor – unul care este bogat si doreste numai impliniri si totul este calculat.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 15.09.10, Zohar

Filed under: Iubire, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Dragi prieteni, va rog sa adresati intrebari despre aceste pasaje din marii Cabalisti. Comentariile din paranteze imi apartin.

Surse Cabaliste principale: Comentariile lui Baal HaSulam asupra lucrarilor lui ARI si la Cartea Zohar.

Si cine stie mai bine decat mine, ca nu sunt demn de a fi mesager si scrib pentru descoperirea unor asemenea secrete si, cu mult mai putin, pentru a le intelege pe deplin. Si de ce Creatorul mi-a facut asta? Este doar, pentru ca generatia merita; astfel este ultima generatie, care sta in pragul revelatiei complete. Si din acest motiv este demna sa inceapa sa auda glasul Shofarului Lui Mesia, care dezvaluie secretele, astfel cum s-au explicat.

Baal HaSulam, Shofarul lui Mesia

Filed under: Iubire, Surse Cabaliste - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca totul in lume depinde numai de oamenii care se angajeaza in dezvoltarea spirituala, asta inseamna ca noi suntem responsabili pentru toate suferintele care se intampla in lume?

Raspuns: Nu, nu noi provocam suferinta in lume. Din contra, atragem Lumina si transferam suferinta de la nivel corporal la un nivel de suferinta spirituala. Ca rezultat, in loc de suferinta datorata razboaielor, bolilor si celelorlalte probleme, suferim din faptul ca ne lipseste spiritualitatea. Asta este ceea ce da stiinta Cabalei unei persoane. O persoana sufera, dar nu este o suferinta adevarata, deoarece sufera de iubire.

Daca sunt invitat la o masa, peste cateva ore, atunci voi evita sa mananc acum pentru a-mi pastra apetitul pentru masa. Similar, intelegerea faptului ca trebuie sa-mi pregatesc Kelim-Vasele spirituale este numita suferinta din iubire. Totusi, chiar si cand Kelim ale noastre sunt goale, suntem capabili sa simtim o slaba iluminare in anticiparea urmatoarei noastre intalniri cu oamenii pe care ii iubim. Asta trebuie sa aducem umanitatii. Trebuie sa le aratam ca exista o solutie la loviturile care se dezvolta in natura.

Acum intram intr-o perioada a problemelor ecologice care pot provoca suferinta si moarte pentru mii de oameni. Suntem martori la dezastre naturale, care apar peste tot in lume, incluzand China, Europa, Rusia si America. Singura cale de a ne salva de la aceste dezastre este de a ne pregatii vasele noastre spirituale. Nu trebuie sa ne pregatim vasele noastre in sens corporal, asteptand zeci de ani de suferinta inainte de realizarea finala, ca sa intelegem ca este un motiv si un scop al suferintei si ca avem o sansa. Sunt doua cai care duc la acelasi scop, calea Luminii si calea suferintei.

De ce trebuie sa suferim in van? Daca atragem Lumina, atunci revelam cat de opusi suntem ei, si suferim datorita faptului ca vedem o stare mai buna comparativ cu cea in care suntem acum. De aceea stiinta Cabalei ofera persoanei calea Luminii, in loc de calea suferintei.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 1.09.10, Introducere la Cartea Panim Meirot uMasbirot

Filed under: Criza, globalizare, Iubire, Lectia zilnica, Suferinta - Niciun comentariu→

Intrebare: Nu este suficienta suferinta noastra in aceasta lume, ca sa trebuiasca sa simtim si mai multa durere tanjind spre Lumea Superioara? Se pare ca o persoana isi dubleaza suferintele atunci cand se imbarca in calatoria spirituala, nu-i asa?

Raspuns: Este corect. Suferintele tale devin mai mari, astfel incat sa acopere mai repede distanta spirituala! Ce altceva ar putea sa-ti dea un inceput? Totusi, noi nu primim suferinta de Sus, ci se asteapta sa gasim aceasta boala a iubirii, pe cont propriu. Lumina care Reformeaza evoca dorul simtit in inima pentru ea, si noi incepem sa mergem inainte motivati de aceasta din urma. Asta nu este la fel ca suferinta din aceasta lume, unde suntem ca animalele care sunt batute si nu inteleg de ce, si fug pur si simplu, de lovituri.

Depinde de noi sa incepem sa actionam. Dar ne gandim ca Ei bine, lasa ca astept pana vine ajutorul de Sus si are grija de toate. Ce fel de ajutor crezi ca va veni? Numai suferinta din aceasta lume ne va forta sa avansam.

Alternativ, daca te conectezi la grup, vei primi suferinta spirituala si vei incepe sa avansezi mai devreme. Va fi o senzatie de gol spiritual, dor al inimii, boala iubirii. Apoi nu vei mai avea nevoie sa fi condus de durerea corporala. Daca faci un efort de a avansa la viteza care iti este atribuita, conform cu genele tale spirituale (Reshimot), nu va fi necesar sa fii condus catre fericire, cu un bat.

Este adevarat ca atunci cand urci asa de sus, incat te poti conecta cu celelalte suflete, atunci incepi sa simti durere de la ele, ca o mama care sufera vazandu-si copilul suferind. De aceea credem ca, de asemenea, Cabalistii sufera, in aceasta lume.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 1.09.10, Introducere la cartea Panim Meirot uMasbirot

Filed under: Iubire, Lectia zilnica, Suferinta - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum se exprima mai bine dorinta noastra de a ne uni: in gand sau in senzatie?

Raspuns: Dorinta pentru o unitate mai mare este exprimata in dorinta mea de a fi in senzatia comuna unde nu exista nicio distinctie intre mine si altii, ci in loc este ceva care este impartit. Totusi, nu stiu ce este. Nu vreau sa ma simt pe mine; vreau sa simt pe noi, unde nu este nicio diviziune intre mine si altcineva. Aceasta este o noua realitate pe care producem.

La acel nivel inalt pe care il producem prin eforturile noastre, dorinta nu este impartita (compartat cu nivelul nostru curent). Este ca si cum mai multe picaturi de apa se aduna intr-o picatura mare. Apoi nu mai este nicio modalitatea sa spui despre ele, in afara de starea in care erau separate.

Este imposibil sa exprimi asta cu acuratete in limbajul nostru, dar este ca si cum m-as pierde. Eul meu dispare. La nivelul urmator se transforma in noi. Totusi, in relatia cu un nivel mai inalt, diviziunea noastra, gradual, devine revelata din nou.

Dupa ce obtinem cel mai inalt nivel unde suntem toti lipiti intr-o singura picatura, noi dorinte sau noi  straturi de egoism incep sa se releve in noi. De unde devin relevate? Din AHP al Nivelului Superior, care le lumineaza. Atunci incep sa descopar, ca de fapt nu sunt conectat cu ceilalti, ca de fapt sunt singur si ei sunt la fel. Asta se intampla in viata nostra normala, atunci cand vrem sa ne unim cu cineva cu intreaga inima si intreg sufletul, dar in momentul urmator incepi deja sa experimentezi diferite calcule care te despart.

Acelasi lucru se intampla in spiritualitate, dar acolo se intampla pentru ca Cel de Sus incepe sa ilumineze defectele tale in aceasta stare. Tu crezi ca ai realizat unitatea, dar acum ti se arata ca nu este adevarat. Esti inca o data separat de ceilalti prin calcule egoiste si ura, chiar daca tu ai crezut ca doar iubirea domneste intre voi.

La fel se intampla in lumea noastra: Credem ca intotdeauna inlocuim iubirea cu ura si ura cu iubirea, dar nu este adevarat. Adevarul este ca exista nivele diferite. Un ego mai mare ne este relevat constant si de aceea, la fiecare nivel, raul se transforma in bine, apoi binele se transforma in rau si asa avansam.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 18.08.10, Zohar

Filed under: Iubire, Lectia zilnica, Unitate, Zohar - Niciun comentariu→

Dragi prieteni, va rog sa adresati intrebari despre aceste pasaje din marii Cabalisti, promit sa va raspund. Comentariile din paranteze imi apartin.

Intelepciunea Cabalei si Filosofia

Filosofiei ii place sa se mandreasca cu intelegerea tuturor aspectelor negative (nu constata cine este El, ci mai degraba cine nu este El) ale esentei Lui. Totusi, in acest moment, inteleptii Cabalei si-au acoperit gura (atunci cand Creatorul Insusi mai degraba decat manifestarea Sa cu privire la noi este discutata), si nu i-au dat nici macar un simplu nume Lui, pentru ca noi nu definim prin nume sau cuvant ceea ce nu putem atinge. Aceasta deoarece un cuvant denumeste gradul de atingere (bazat pe perceptia obiectului atins prin simturile noastre).

Totusi, Cabalistii vorbesc mult (in masura in care cercetatorul este similar cu proprietatile Luminii) despre iluminarea Lui (manifestarea Lui cu privire la noi) asta inseamna ca in realitate, toate aceste iluminari pe care ei (cercetatorii insisi), efectiv (practice, in senzatii) le-au atins (in ei insisi), au validitate ca (ale noastre) tangibile (lumea, adica realitatea pe care noi o simtim de la inceput prin calitatile innascute) atingeri (ale obiectelor si proprietatilor).

-Baal HaSulam, Intelepciunea Cabalei si Filosofia

Filed under: Iubire, Surse Cabaliste - Niciun comentariu→

Cand alegem calitatea de daruire, frumustea urata (asa cum apare egoismului nostru, o stare numita Tshuva Mi’Iraa-pocainta din teama), apoi, dupa ce traim cu ea o vreme incepem sa experimentam starea de iubire (15 Av), primire de dragul daruirii (Tshuva Mi’Ahava). Tocmai am incheiat Mega Congresul unde, in virtutea eforturilor noastre, am revelat mireasa, care este frumoasa pentru atingerea Creatorului, totusi urata pentru egoismul nostru.

Totusi, asa cum se intampla deseori in viata, acum ca nunta s-a terminat, descoperim probleme, deoarece egoismul creste intotdeauna si se schimba.  Apare faptul ca te-ai casatorit cu o femeie urata care nu este satisfacuta de nimic din ce ii dai. Totusi, in realitate ea cere daruire; dar deoarece esti influentat de egoism, iti pierzi inspiratia si dorinta de a implini egoismul tau.

Trebuie sa muncesti prin credinta deasupra ratiunii (in daruire impotriva egoismului) pentru a intelege ca in realitate cele mai altruiste dorinte de daruire sunt cele mai minunate, sanatoase si demne. Poseda cele mai bune calitati, doar tu nu vezi asta!

Sa speram ca vom urca prin aceasta noua faza a cresterii egoismului si ca vom obtine corectarea. Apoi, in loc sa vedem saraca si urata Malchut, vom vedea toata frumusetea ei, care va fi relevata in calitatea de daruire. Aceasta stare se numeste Ziua iubirii (15 Av).

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 27.07.10, 15 Av

Filed under: Iubire, Lectia zilnica, Sarbatori - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum putem sa mentinem in noi nevoia de daruire?

Raspuns: Nevoia de daruire care rasare din iubire nu moare niciodata. Nu vei fii niciodata in stare sa spui De ajuns! Din contra, cu cat dai cu atat nevoia de daruire va fi mai mare. Altfel nu este dragoste. Daca dragostea este limitata la un anumit nivel fata de care nu poti merge, daca simti ca iubirea ta are granite, atunci nu este iubire.

Sotia ta poate sa-ti explice foarte bine. Femeile simt asta in mod natural. Barbatul tinde sa limiteze dragostea, pentru ca radacina lui spirituala este forta unui ecran anti-egoist care ii dicteaza: Aici este limita si nu sunt pregatit sa merg mai departe. In contrast, o femeie care vrea sa experimenteze dragostea barbatului, nu poate intelege cum dragostea poate avea granite. Asta este inradacinat in natura noastra.

Placerea nu poate potoli dorinta de a iubi; trezeste numai, o dorinta si mai mare. Cand daruiesti copilului tau, nu ii spui: De ajuns, nu iti mai dau. Poate nu poti sa-i mai dai, din circumstante externe, dar nu poti sa te restrictionezi voluntar sa nu mai dai copilului tau propriu.

Iubirea revoca toate granitele. Nu intelegem ce este iubirea adevarata. Credem ca este vorba despre umplerea propriului stomac, dar iubirea este implinirea dorintelor altcuiva. Este aspiratia de a satisface  o alta persoana. Simt ca este vorba despre o alta persoana (nu eu). Simt dstanta dintre noi. Totusi, vreau sa implinesc dorintele acestei persoane.

Vorbim aici despre un Kli spiritual si despre Stiinta Kabbalah, mai degraba decat despre imbratisari si saruturi. Toata natura actioneaza conform cu acest principiu al lipsei si implinirii; iubirea domneste peste tot. Totul in natura se uneste, se trage aproape, sau din contra, se indeparteaza unul de celalalte conform acestui principiu. Aceasta este singura forta care care actioneza in natura, deoarece Creatorul este puterea iubirii. De aceea, nu exista nimic altceva decat iubire si ura (asta este, iubirea cu semnul negativ).

Iubeste-ti semenul nu este doar un slogan frumos, ci mai degraba o lege a naturii. Sa implinesti dorinta unei alte persoane inseamna sa te simti deasupra timpului, miscarii sau spatiului, in afara limitarilor acestei lumi. Este patrundere in spiritualitate. Facand asta, dobandesti viata eterna. Daca nu, traim ca animalele si ne restrictionam la corpul material din aceasta lume.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de  Kabbalah 3.05.10, Articolul Matan Torah

Filed under: Fara categorie, Iubire, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: In aceasta lume, primim placere egoista din daruire. Care este avantajul de a fi in Lumea Superioara daca primim placere din daruire si aici?

Raspuns: Daca ni s-ar permite sa ne bucuram de daruire in aceasta lume, atunci am darui tot timpul. Intrebarea este de ce daruim in aceasta lume? Este pentru a primi placere. Aceasta este diferenta dintre lumea materiala si lumea spirituala.

In aceasta lume suntem dispusi sa renuntam la tot doar pentru un moment de placere. Placerea este totul si actiunea in esenta ei nu conteaza pentru noi. Cand iubim pe altcineva, suntem dispusi sa-i daruim lui sau ei, totul, chiar si viata noastra. Asta pentru ca exista un mecanism inauntrul nostru care secreta un drog al dragostei si placerii in noi. Dar daca nu simtim dragoste, atunci nu suntem dispusi sa dam, pentru ca nu vom simti nicio placere din asta.

Acum, iata intrebarea: Ne trebuie iubire pentru a da sau ca sa simtim placere? Aceasta este diferenta intre cele doua lumi.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Kabbalah 4.05.10, Articolul  Matan Torah

Filed under: Iubire, Lectia zilnica - Niciun comentariu→