Category Archives: Lectia zilnica

De ce ne pedepseşte natura? Partea 2

Întrebare: Ce este atât de special în sistemul ecologic din ziua de azi? Care este diferenţa dintre un cutremur sau o erupţie vulcanică care se petrec astăzi şi cele care s-au întâmplat acum o mie de ani sau acum două sute de ani?

Răspuns: Motivul acestor cataclisme naturale este diferit. Acum o mie de ani, cauza unui cutremur a fost în procesul natural al evoluţiei, care caută să ne avanseze şi toată natura să se echilibreze.

Cauza a venit din forţa naturii în sine, iar acum cauza sta în propria noastră neglijenţă. În loc să aducem toate părţile naturii la conexiune, o persoană provoacă separarea universală.

Până acum, natura în sine a aplicat o presiune pe noi, pentru a-şi dezvolta toate nivelele – inanimat, vegetal, animal şi uman – până la un anumit nivel. În prezent, noi am ajuns deja la acest nivel predeterminat al dezvoltării şi am intrat în etapa aşa-numită a „omenirii integrale”.

Lumea se schimbă într-un mic sat unde toată lumea este conectată cu toată lumea, iar acum noi înşine suntem responsabili pentru menţinerea echilibrului. Se pare că fiecare problemă cauzată de lipsa echilibrului indică spre comportamentul nostru incorect.

Dacă uraganele şi cutremurele anterioare ne-au forţat să avansăm în dezvoltarea tehnologiei şi a economiei, astăzi ele pur şi simplu ne umilesc. Nu este suficient să reacţionăm la loviturile naturii prin dezvoltarea tehnologiei; astăzi, schimbările sociale şi corecţia conexiunilor sociale sunt deja necesare. Dacă nu reacţionăm corect atunci noi agravăm situaţia.

Din emisiunea de pe KabTV „O viaţă nouă” 10/10/17

 

De ce ne pedepseşte natura? Partea 1

Întrebare: Pământul este casa noastră comună, însă, în ultima vreme, l-a condus haosul. Anul trecut s-au înregistrat un număr mare de dezastre naturale: incendii severe, inundaţii şi uragane, care au avut un impact asupra ţărilor şi, de asemenea, asupra indivizilor, provocând daune materiale şi emoţionale.

Viaţa liniştită se apropie de sfârşit. Se ştie că pământul a trecut prin diferite perioade geologice, dintre care unele foarte instabile. Aceste catastrofe ecologice sunt inevitabile ca rezultat al cursului natural de dezvoltare al pământului sau sunt ceva excepţional ce poate fi evitat?

Răspuns: Toate aceste catastrofe ar fi putut fi evitate, deoarece natura devine instabilă doar pentru că oamenii nu ştiu să o echilibreze. Natura ne-a împins tot timpul spre dezvoltare prin crearea condiţiilor dificile, cum ar fi căldură, frigul, cutremurele şi epidemiile. Până la urmă o persoană începe să se mişte doar atunci când se simte rău.

Noi suntem egoişti şi nu facem nici cea mai mică mişcare dacă nu simţim că ne va produce un anumit beneficiu.

Aşadar, natura este forţată să ne trimită suferinţe pentru a ne încuraja să ne dezvoltăm. Apoi am început să dezvoltăm ştiinţa şi economiile şi am început să ne studiem pe noi şi mediul din jurul nostru, pentru a găsi modalităţi de a ne organiza o viaţă mai sigură şi mai confortabilă.

Toată această dezvoltare este necesară numai din cauza problemelor pe care le experimentăm. Este ştiut că dacă ne dorim succesul pentru copiii noştrii, noi trebuie să le cerem acest lucru şi să îi forţăm să înveţe bine. Acesta este acelaşi mod în care ne-a dezvoltat natura pe de-a lungul a mii de ani din istoria umană. Din momentul în care oamenii s-au dat jos din copaci şi când au ieşit din peşteri, noi ne-am dezvoltat continuu ca rezultat al problemelor „umane”, care sunt cu un nivel deasupra celor animalice.

Asta înseamnă că natura nu numai că ne-a bătut ca pe toate animalele, forţându-ne să găsim hrană, vizuine şi să avem grijă de urmaşii noştrii, dar ne-a şi încărcat cu tot felul de probleme proiectate ca să ne dezvolte mintea şi senzaţiile. Mulţumită acestui lucru noi trăim nu numai prin instinctele animalice, ci ne-am şi dezvoltat tot mai mult într-o societate umană. Noi trebuie să ne construim vieţile, deoarece copiii noştri au nevoie de grijă vreme de 10-20 de ani până se maturizează.

Natura ne împinge, nu doar prin dorinţele primitive ca mâncare, sex şi reproducere, dar și ne direcţionează să ne dezvoltăm ştiinţa și sistemele economice şi educaţionale. Ne forţează să descoperim şi să explorăm continente noi şi să explorăm natură pentru a ne îmbunătăţii vieţile.

Adică natura a împins oamenii să devină mai inteligenţi. Dezvoltarea umană este, prin urmare, în contrast cu dezvoltarea materiei inanimate, plantele şi animalele. Pe lângă asta, natura a direcţionat oamenii să se dezvolte senzual şi, astfel, ne-am dezvoltat în zonele culturii, educaţiei şi în artă: pictură, muzică şi literatură, care toate sunt determinate de starea prezentă a umanităţii.

Noi nu trăim ca animalele, care se întâlnesc pentru o perioadă scurtă de timp ca să producă urmaşi şi care apoi se despart. Oamenii construiesc familii şi țări şi folosesc un limbaj de comunicare şi transmit cunoaşterea de la o generaţie la alta. Acesta este întreg sistemul care diferă calitativ de nivelul de dezvoltare animalic.

Totuşi, toată această dezvoltare intelectuală nu este suficientă, deoarece natura vrea chiar şi mai mult de la noi. Vrea ca noi să fim conectaţi într-un anumit sistem general și să ne completăm reciproc. Totuşi, nu suntem capabili de asta, deoarece, prin natura noastră, rămânem animale egoiste.

În interiorul fiecărei persoane rămâne ascuns acelaşi egoist animalic, iar toată cunoaşterea pe care a obţinut-o, de-a lungul a mii de ani de evoluţie, l-a ajutat doar să folosească mediul său cu viclenie şi cu scopul unui profit personal mai mare. Deși noi am creeat tot felul de sisteme sociale care să ne împiedice să ne mâncăm unul pe altul, totuşi noi tot încercam să profităm de pe seama altuia. Adică implementăm graniţe care susţin: ce-i al meu, e al meu şi ce-i al tău, e al tău.

Totuşi, de asemenea, nici asta nu funcţionează, deoarece egoismul creşte constant şi arde în interiorul nostru. Toată lumea vrea să încline întreaga lume ca să i se potrivească lui. Astfel noi nu suntem capabili să ne unim într-un sistem comun şi armonios. Asta este întreaga noastră problemă: societatea umană, în loc să progreseze şi să devină mai inteligentă, începe să decadă şi se întoarce spre sursa întregului rău, noi devenind cea mai dăunătoare creatură de pe pământ.

Oamenii distrug formele inanimate, vegetale şi animalice ale naturii şi otrăvesc solul şi atmosfera. Există mii de tone de deşeuri cosmice care se rotesc în jurul pământului, rămăşiţele sateliţilor. Noi nu facem lucruri înţelepte sau raţionale din cauza egoismului nostru şi, prin urmare, nu putem fi incluşi în mod corect în sistemul naturii.

Sistemul general integrat ne presează în funcţie de nivelul dezvoltării noastre. De la an la an, noi ar fi trebuit să ne dezvoltăm mai departe şi să ne conectăm între noi în mod corect, într-un mod benefic, influenţând astfel pozitiv societatea umană, la fel ca şi pe celelalte nivele ale naturii.

Totuşi, în loc de asta, noi am revelat diferenţa noastră completă fată de natură şi am devenit tot mai corupţi. În conformitate cu asta, influenţa noastră asupra naturii a devenit tot mai rea şi, prin urmare, nu este surprinzător că natura ne aduce mult mai multe lovituri că înainte.

Din emisiunea de pe KabTV „O viaţă nouă” 10/10/17

 

Cineva care este mai sus decât alţii

Întrebare: Dacă un Cabalist are cel mai mare egoism din lume, asta înseamnă că este omul care are cea mai mică libertate?

Răspuns: Omul foloseşte egoismul pentru a se ridica deasupra lui.

Egoismul este o forţă, iar atunci când ne ridicăm deasupra lui, ne simţim în continuare liberi într-o măsură mai mare. Nu pot să mă simt liber dacă nu am senzaţia că nu sunt liber.

De aceea, Cabala este construită pe doi parametrii: Creatorul şi creaţia, o enormă calitate a dăruirii şi iubirii şi un enorm egoism.

Întrebare: Adică, sunt recunoscător Creatorului pentru că mi-a dat un egoism mare şi vreau să mă separ de el?

Răspuns: Asta este obligatoriu. Cel care este superior altora are şi un egoism mai mare. Altfel, cum ar putea urca?
Din lecţia de Cabala în limba rusă din 02.07.2017

Lenea: o calitatea minunată

Întrebare: Care este rădăcina spirituală a lenei?

Răspuns: Lenea este o calitatea minunată! Chiar vă sfătuiesc să fiţi mai leneşi, aţi face mai puţine lucruri stupide. Lenea este măsura corectă a nivelului necesităţii unei acţiuni.

Întrebare: Ce se întâmplă dacă nu ai putere şi astfel eşti prea leneş să faci lucrurile necesare, cele importante?

Răspuns: Tocmai de aceea putem spune că, de fapt, lucrurile nu sunt atât de importante sau necesare. De aceea, este scris: „Mai bine stai şi nu fă nimic”. Gândeşte, citeşte, încearcă să internalizezi în tine însuţi, acesta este motivul pentru care ai fost născut, nu să faci multe acţiuni fizice care numai poluează lumea noastră.

Din lecţia de Cabala în limba rusă din 09.07.2017

Eternitatea este obţinută pe Pământ?

Remarcă: Se spune că cineva care rămâne în istorie a găsit eternitatea. Într-adevăr, asemenea oameni, ca Platon sau Spinoza, au murit demult, dar noi ne amintim numele lor.

Comentariul meu: Ce înseamnă eternitatea? Realitate materială este doar o iluzie, ea nu există.

Lumea noastră există până când atingem lumea superioară. De îndată ce umanitatea începe să se ridice în masă către lumea spirituală, lumea noastră se va evapora, se va dizolva ca într-o ceaţă şi va înceta să existe.

Veţi înţelege asta atunci când intraţi pe scara dobândirii lumilor spirituale. Rămânând în lumea noastră, veţi vedea că acest lucru chiar se va întâmpla, lumea noastră materială se va evapora în viitor, pentru că ea există numai în senzaţiile noastre.

Remarcă: Dar, între timp, oamenii fac orice efort ca să îşi lase cumva o urmă în istorie, sub orice formă.

Comentariul meu: Ce rămâne din ei? În acest mod egoismul lor caută să îşi stabilească „eu-l”.

Din lecţia de Cabala în limba rusă din 16.07.2017

Grupurile de zece în timpul lui Moise

Întrebare: Metoda lui Avraam a fost făcută pentru câteva mii de oameni, în timp ce metoda lui Moise a fost pentru oamenii care trebuiau să se organizeze în forma corectă. De unde au început grupurile de zece, de sute şi de mii? Aceste grupuri de zece constau din zece prieteni sau şi familia?

Răspuns: Grupurile includeau zece bărbaţi şi zece femei separate. În această divizare, familiile nu erau luate în considerare.

Din lecţia de Cabala în limba rusă din 23.07.2017

Cabala este metoda revelării Creatorului

Întrebare: Cine a numit „Cabala” înţelepciunea pe care o studiem? Acest nume se referă la timpul în care a fost scrisă Cartea Zohar?

Răspuns: Cuvântul „Cabala” a apărut pentru prima dată în cartea lui Abraham. Înseamnă „recepţie”, deoarece cea mai importantă calitate a materiei create este recepţia. Aşadar, înţelepciunea Cabala înseamnă o calitate specială a primirii revelării Creatorului.

Întrebare: Asta înseamnă că termenii precum „ştiinţa Cabala” sau „înţelepciunea Cabala” au fost deja cunoscuţi în timpul Primului Templu?

Răspuns: Cu mult înainte de asta, acum 1500 de ani înainte de construirea Primului Templu. Şi ce a fost înainte de asta, nu pot să spun.

În plus, s-au pierdut multe cărţi de la Adam şi Abraham. Noi pur şi simplu nu avem nevoie de ele, aşa că ele au dispărut gradual. Nu ştim ce cărţi au fost scrise de Abraham, Isac şi Iacob, cu excepţia Cărţii Creaţiei (Sefer Yetzirah) a lui Abraham. Rambam menţionează că Abraham a scris multe cărţi; totuşi, noi nu ştim unde se află.

Întrebare: Cabala este o carte sau o metodă?

Răspuns: Cabala este metoda revelaţiei Creatorului. Tora (de la cuvântul „Ohr – Lumina”) este cunoaşterea Luminii Superioare. Iar rezultatul: Mishnah, Talmud şi alte scrieri sfinte sunt o adugare la ea, comentarii şi aşa mai departe. Cartea Zohar este de asemenea un comentariu la Tora.

Toate împreună sunt numite Tora, adică instrucţiunile revelării Luminii Superioare.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 6/4/17

Istoria lumii în lumina Cabalei, partea 2

Întrebare: Dacă ştergem toate minciunile din istorie, nu va însemna că noi vom rămâne doar cu adevărul; de fapt, noi am putea sfârşi prin a nu avea nimic. Se spune că istoria este scrisă de cuceritori. Este aşa? Dacă am studia istoria acelora care au fost învinşi, ar arăta ea complet diferită?

Răspuns: Adevărul este că nu este nicio istorie. Există o stare fixă la începutul creaţiei, numită Malchut a lumii infinitului, care conţine substanţa iniţială a întregii creaţii. Toate lumile şi tot ce locuieşte în ele există în Malchut a lumii infinitului.

Cabala studiază cele patru faze ale expansiunii Luminii directe. Totul începe cu Lumina sau cu Creatorul. Lumina este numită Creatorul, deoarece ea crează sau dă naştere. Această substanţă fizică este calitatea dăruirii.

Lumina, când se extinde de sus în jos, construieşte o dorinţă care să se potrivească cu ea; aceasta este prima fază. Apoi evoluează în a doua fază, apoi în a treia şi într-un final în a patra fază, numită Malchut. Aceasta completează expansiunea celor patru faze a Luminii directe.

Restul are loc în interiorul lui Malchut, care este o enormă voinţa de a primi.

Malchut, percepându-se pe sine distantă de Lumină şi opusă ei, nu este de acord să rămână în această stare şi face o restricţie. Până la urmă ea decide că, în mod necesar, trebuie să fie în echivalență cu Lumina, adică face anumite tranzacţii cu ea. În modul acesta creşte gradual mai aproape de Lumină.

Problema pe care Malchut vrea să o rezolve este: Cum se alătură Adam cu lumea într-un mod în care întregul său volum (partea cu galben din imagine) va fi umplut de Lumina superioară?

Acest lucru este implementat de oamenii care în lumea noastră încearcă să fie similari cu Lumina. Ei crează o dorinţă comună care este similară Creatorului şi ajung la starea de completă corectare, numită Gmar Tikkun.

Aceasta cuprinde întreaga istorie umană.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 7/16/17

De ce să corectez lumea imaginară?

Întrebare: De ce ar trebui să fie omul implicat în corectarea lumii? De ce ar trebui el să aspire să-și îmbunătățească viața și, astfel, să aibă fericire și bunătate dacă, după Cabala, toată această lume este o iluzie și un gol imaginar?

Răspuns: Această iluzie ne-a fost dată pentru ca noi să scăpăm de ea! Noi nu corectăm această lume, ea nu are nevoie de corecție! De asemenea, nu este nimic care să ne corecteze existența în această situație din lume.

Noi trebuie să depășim această lume, să ne scoatem din ea către următoarea traiectorie, la nivelul următor, la nivelul Lumii Superioare. Această lume este cea mai nesemnificativă și întunecată; nu este nimic de corectat în ea, ea există numai pentru a o transcede.

Întrebare: Este posibil să fi fericit într-o lume imperfectă?

Răspuns: Un astfel de lucru este posibil fiindcă nu are nicio importanță dacă lumea este perfectă sau nu; depinde de voi să o folosiți corect pentru a deveni parteneri ai Creatorului, pentru a-i da bucurie Creatorului.

Când obțineți această stare veți vedea că, practic, nu există nicio nefericire în această lume. Pentru sistemul nostru de percepție, aceasta este un paradox dar, când intrăm în simțirea Lumii Superioare, începem să vedem că singurul lucru care există în această lume este Lumina Superioară care umple totul; nu a fost niciodată nimic și nu au fost niciodată probleme sau nefericire în această lume.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 19/06/2017

 

Secretul fericirii

Întrebare: Secretul fericirii constă în conexiunea interioară a inimilor într-una singură, dar ce înseamnă conexiune interioară? Cum o putem descrie? Pentru ce să mă rog?

Răspuns: Conexiunea interioară este posibilă doar în grup. De exemplu, în „întâlnirea prietenilor” tu trebuie să-ți imaginezi că ești într-o stare spirituală corectată. Pentru acest scop sunt ținute „adunările prietenilor”, pentru a crea în tine această stare, să o sculpteze și să rămâi în ea toată săptămâna, până la următoarea adunare.

Întreaga metodă a Cabalei vizează recrearea structurii adecvate a omului, ceea ce înseamnă că toți trebuie să se conecteze în încercarea de a se asemăna cu Creatorul, cu înțelepciune și într-un mod emoțional, conștient și consecvent, prin încercări și erori.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 19/06/2017

Pagina 2 din 70812345...Ultima »