Category Archives: Lectia zilnica

Dubla cetățenie

După ce se stabilește în Lumea Spirituală, omul transferă mici porțiuni din comoara Regelui, de la starea veche la noua stare, până când o transferă cu totul. Și, deși nu vede fructele muncii sale, totuși încearcă să creadă că muncește corect.

Vechea stare de origine este în mine și în fiecare din noi. Am avut mare grijă de ea și am acumulat acolo multă proprietate – aceasta este toată proprietatea mea, tot ce sunt eu; este ceea ce îmi dă simțământul vieții, încrederea. Toată îmi aparține mie și nimănui nu îi este permis să se atingă de ea!

Și, deodată, decid că cel mai important lucru pentru mine este tocmai ceea ce este în afara corpului meu, adică ceilalți oameni și vreau să împart (proprietatea interioară) cu ei. Atunci, încep să trag afară din mine dorințele împreună cu împlinirile și să le trec tuturor celorlalți. Mă aștept ca aceasta să fie cea de a doua stare a mea.

În realizarea acestei munci, încep să înțeleg că, de fapt, numai atitudinea pe care am creat-o acum în mine, cu ajutorul Forței Superioare și care acționează de dragul a ceea ce este în afara mea, este singura formă corectă de comportament.

Asta îmi dă libertate, îmi permite să nu mă mai atașez de dorința mea de plăcere, să nu mai trăiesc în interiorul ei, ci să mă mut în dorința de dăruire, în faza de Bina. În acest fel trecem de la această lume la Lumea Superioară. (Minutul 46:30).

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 11/06/18 – Topic: „Atacăm conexiunea”

Constructorii noii lumi

Scopul creaţiei este conexiunea tuturor creaturilor, a întregului suflet spart al lui Adam HaRishon. Noi trebuie să revelăm scala acestei spargeri, apariţia, profunzimea şi caracterul ei. Până la urmă, nu a fost o piatră lipsită de viaţă care a fost spartă, ci un sistem similar cu Lumina, HaVaYaH. Sistemul a fost spart din cauza faptului că a fost revelată o dorinţă în interiorul acestuia care a fost împotriva HaVaYaH, împotriva dorinţei Creatorului, care a umplut-o.

Spargerea s-a petrecut între două forţe opuse – singurele care există în natură. Aşadar, pentru a face o încercare de conexiune, este necesar un atac asupra conexiunii. Până la urmă, noi nu suntem pregătiţi să facem nici măcar un pas înspre această direcţie, fiindcă ceva din inimă şi din minte ne împiedică să facem asta. Iar noi nu înţelegem ce ne lipseşte pentru a obţine acest lucru.

Există asemenea sisteme, forţe, câmpuri de forţe care ne resping, care nu ne permit să ne apropiem de conexiune. Gărzile ne doboară atunci când încercam să urcăm pe muntele palatului regal. Şi ne simţim lipsiţi de putere în totalitate. Dorinţa a fost trezită, însă nu este nicio putere pentru realizarea sa; este lipsa înţelegerii şi lipsa perseverenței. De aceea, de fiecare dată este o nevoie să ne întoarce spre Creator, aşa cum este scris: “Şi copiii Israelului au suspinat din cauza rănilor”, până când nu obligăm Creatorul să termine această muncă pentru noi şi să realizeze acţiunea pentru conexiunea noastră.

Munca este împotriva forţelor negative pe care Creatorul a vrut să ni le reveleze. Precum avantajul Luminii, care ne este revelat din întuneric şi în contrast cu forţele negative, noi putem dezvălui forţele pozitive care deja ne reprezintă în mod direct puterea Creatorului: puterea unităţii, a dăruirii şi a iubirii. Apoi creăm primul HaVaYaH din partea noastră. HaVaYaH coboară de Sus în jos, iar HaVaYaH a noastră, din contră, se ridică de jos în Sus, iar în acest mod ne completăm între noi. După ce construim vasul pentru primul HaVaYaH, revelam numele Creatorului în toate lumile.

Acesta nu este doar un atac asupra conexiunii, ci construcţia a întregului sistem, adică obţinerea dorinţelor adiţionale, pregătirea noastră pe drum, pentru a descoperi ceea ce ne împiedică şi ceea ce ne ajută. Trebuie să construim o stare completă, o lume nouă. De fapt, asta este singura şi cea mai importantă muncă ce există în toată realitatea, iar noi acum încercăm să o îndeplinim în cadrul ultimei generaţii, pentru prima dată în istorie. 1

Există doar două sisteme, două forme şi niciunul nu există fără celălalt. “Beneficiul Luminii vine din întuneric”, însă beneficiul întunericului este revelat de Lumină. Binele şi răul se lupta întotdeauna pentru om, până când ele se completează între ele. Sarcina omului este să le reconcilieze. Aşadar, fiecare dintre ele creşte constant în relaţia cu cealaltă. Binele nu poate să crească fără să se mărească răul, iar răul nu poate să crească fără să se mărească binele, ceea ce este similar curentului electric, care curge numai dacă este este o diferenţă de potenţial în sistem: minus şi plus. Numai prin munca împreună asupra rezistenţei comune dintre ele, aceste forţe se manifestă prin ele, însele.

Prin urmare, în natură nu există o singură forţă. Este posibil ca forţa opusă să fie ascunsă şi nu vizibilă pentru noi. Însă, este imposibil să acţionăm cu o singură putere a binelui, fără însoţirea răului. Şi puterea răului, de asemenea, nu poate să fie revelată singură. Oriunde este revelat răul, puterea binelui stă tot timpul undeva, în interior.

Munca noastră este să aducem aceste forţe la revelaţie, una relativ la cealaltă, să descoperim opoziţia lor şi condiţiile sub care se pot conecta şi potrivi între ele. Şi apoi putem să folosim ambele forţe cu un singur scop.

Creatorul nu ne trimite nicio forţă bună sau rea. Însă noi, creaturile, Îl putem revela numai folosind aceste două forţe. Vedem lumina numai peste fundalul întunericului, simţim puterea dăruirii şi a iubirii numai în contrast cu puterea primirii şi a urii. Aşadar, trebuie să tratăm aceste două elemente în acelaşi mod. Într-un final trebuie să ne ridicăm deasupra puterii răului şi a puterii binelui, a forţei primirii şi a forţei dăruirii, a puterii întunericului şi a puterii Luminii, pentru a revela Creatorul deasupra lor şi pentru a-i oferi Lui plăcere.

Prin urmare, este imposibil să preferăm numai o forţă, faţă de cealaltă. Starea corectă este numai atunci când ne aflăm peste amândouă şi nu ne raportăm la niciuna dintre ele. 2

Din prima parte a lecţiei zilnice de Cabala 6/11/18, lecţie pe subiectul: “Atacând conexiunea”

1 Minutul 0:20

2 Minutul 19:30

Cum să-mi imaginez o viaţă spirituală?

Întrebare: În lumea corporală noi tot timpul avem tot felul de nevoi şi încercam să le împlinim. În lumea spirituală este invers, există o abundenţă de plăceri, iar eu trebuie doar să dezvolt o dorinţă pentru ele în interiorul meu. Este aşa?

Răspuns: Îţi imaginezi lumea spirituală ca un magazin care are o abundenţă din tot, însă tu nu ai apetit pentru asta. Este ca şi cum ai fi bolnav şi nu ai dorinţa pentru nimic, iar acolo sunt o mulţime de plăceri.

Întrebare: Atunci cum îşi poate imagina cineva abundenta vieţii spirituale?

Răspuns: Nu există o asemenea abundenta înainte să fie dobândită. Există oportunităţi nelimitate pentru ai împlini pe ceilalţi. Acest lucru nu este interzis în niciun mod. Totuşi, trebuie să obţii unelte speciale pentru asta, dorinţe.

Când începi să-i împlineşti pe ceilalţi, de asemenea vei primi de la Creator cu scopul de a aduce încântare celorlalţi, altfel nu vei avea nimic să le oferi. Prin urmare tu devii o legătură intermediară între Creator şi ceilalţi, iar plăcerea trece prin tine.

Întrebare: De ce împlinesc dorinţele celorlalţi toată viaţa mea şi empatizezi cu ei, dar nu simt niciun Creator?

Răspuns: Pentru că faci asta pentru tine. În acest caz tu rămâi un egoist – asta este problema.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 2/25/18

Competiție și ură

Întrebare de pe FB: Istoria umanității este construită pe competiția care s-a transformat adesea în ură. Este genetic. Chiar speri să schimbi toate astea?

Răspuns: Nu, competiția este necesară, este o unealtă foarte bună pentru progres.

Întrebare: Și ura?

Răspuns: Depinde pentru ce este ura. De ce mi-aș urî competitorul, dacă el mă ajută să avansez?

Totul depinde de scop. Dacă scopul nu este să-mi distrug competitorul, ci să-mi ating scopul, adică a treia parte și doar mă folosesc de competitor pentru a înainta, atunci el îmi devine un ajutor, un partener. Totul depinde de cum folosim competiția.

Nimic nu este în lume creat fără folos. Toate calitățile/atributele din noi sunt necesare numai pentru obținerea scopului corect.

Americanii introduc competiția în campaniile lor cu un scop, pentru că le facilitează diferite planuri, îi face pe oameni să se angajeze, să nu adoarmă, să caute, etc. Dacă totul ar fi fost doar bine, atunci competiția devenea „socialism dezinteresat”.

Din KabTv „Știri cu Michael Laitman” 01/05/18

Cine îi va arăta omenirii drumul?

Baal HaSulam, „Scrierile ultimei generații”: Din perspectiva Lișma (în numele Ei), este o nevoie emoțională. Indiscutabil, ei sunt câțiva, după cum e scris: „au văzut că drepți sunt câțiva…și i-au plantat în fiecare generație”, pentru că ei ar putea fi ceruți de la naștere. Unii însă, ar putea urî viața materială. Dacă ei nu-și îndeplinesc scopul adeziunii, se vor sinucide”.

O viață lipsită de sens este cea mai înfricoșătoare închisoare. Ești trimis în ea împotriva voinței tale și ești obligat să exiști în ea. Azi, omenirea simte în mod subconștient o depresie globală, o existență inutilă.

Sunt aici două Forțe care acționează. Una îți arată că ești un nimic, că trăiești fără niciun scop, iar cea de a doua, ar trebui să-ți arate calea corectă. Pentru majoritatea omenirii, această cale nu există. Este scris că ei nu au cap, au doar un corp suferind. Noi, cabaliștii, trebuie să fim capul care va arăta omenirii că există o astfel de cale și să devenim îndrumători – Moise, conducând omenirea înainte.

Cu suferințe din ce în ce mai mari, masele vor înțelege că au nevoie de un astfel de ghid, iar Moise va apărea numai atunci când în omenire apare această nevoie. Iar, înainte de asta, este pregătit grupul cabalist, care reprezintă partea de cap a omenirii.

Întrebare: În această pregătire, un individ trebuie să simtă constant presiunea grupului, rezistența la această presiune și, pe de altă parte, să fie de acord cu el, să meargă înainte împreună și să muncească cu grupul. Așa trebuie să fie în mod constant?

Răspuns: Da. Dacă asta nu se întâmplă, atunci trebuie să fie creat astfel ca să se întâmple. Individul trebuie să închidă ochii și să se tragă pe sine în grup și să se dizolve în el până nu mai rămâne nimic.

Întrebare: În timpul perioadei ultimei generații, când majoritatea oamenilor încep să acționeze în dăruire unii față de alții, va ajuta acest grup mic, care este partea de cap a omenirii?

Răspuns: Desigur. Masele îi vor împinge mai înainte. Baal HaSulam a scris că există o mare dorință colectivă în mase, iar în cei câțiva drepți există doar conexiunea cu Creatorul.

Primul grup este foarte mare în cantitate, iar al doilea, în calitate. De aceea, masele reprezintă partea mare egoistă, care trebuie să fie trasă înainte. Și această slujbă a fost dată drepților.

Din KabTv „Ultima generație” 19/12/17

 

Dorul de Creator

Întrebare: Tânjirea mea de a simți Spiritualitatea și pe Creator devine cu timpul mai slabă sau mai puternică?

Răspuns: Dorul de Creator crește. Până când omul obține Spiritualitatea, dorința lui pentru ea crește constant în confuzie și neînțelegere.

Întrebare: Accept cu bucurie creșterea dorinței?

Răspuns: Aici sunt diferite nuanțe pe care tu nu le mai sesizezi și vei înceta să le mai dai atenție.

Natural, în grup există tot felul de circumstanțe: unele triste, unele vesele, unele enervante, etc. Dar prietenii trebuie să înțeleagă că dacă ei se află într-o stare internă încordată, atunci ei trebuie să o parcurgă în întregime și că,vor avea încă multe în fața lor.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 18/02/18

Conştientizarea răului

Trebuie să căutăm asemenea schimbări care ne vor duce spre conştientizarea răului, a întunericului dintre noi. Ce înseamnă că “trezim zorii” (întunericul dinaintea zorilor)? Eu revelez întunecimea, întunericul, deficienta din relaţiile noastre pe care n-am văzut-o mai devreme datorită puterii vechilor obiceiuri.

Dar eu nu mă simt confortabil ca rezultat al schimbărilor care au fost făcute. Totuşi, asta nu înseamnă că renunţ, că nu mai vin. În trezirea zorilor noi creăm un loc pentru rugăciune, învăţăm să apelăm la Creator. Este singurul lucru de care avem nevoie: să clarificăm deficienta referitoare la cale, apoi cerem, solicităm de la Creator corectarea, ca El să ne avanseze.

Ne vom regăsi într-o asemenea stare încât nu ne putem schima sau corecta singuri. Dar vom descoperi exact ce trebuie corectat, ce se întâmplă cu noi. Pe calea “accelerării timpului” (Achishena), singuri trebuie să căutăm întunericul, că bătrânul cocoşat care merge şi caută ca şi cum ar fi pierdut ceva. Trebuie ca noi înşine să trezim zorii, să învăţăm mergem singuri, aşa cum un bebeluş învaţă să facă primul pas.

Scopul este să ajungem la o rugăciune, astfel încât Creatorul să ne ajute. Putem să accelerăm dacă atragem zorii mai aproape de noi, revelând întunericul dinaintea Luminii, deficiența. Sentimentul de deficienţă este deja o rugăciune şi poate deveni atât de puternică încât să primim un răspuns de la Creator şi să intrăm într-un dialog cu El, aşa cum este scris: “Eu sunt pentru iubitul meu şi iubitul meu este pentru mine”.

Aceasta este o etapă nouă şi foarte importantă: să ne înveţe relaţia corectă cu destinul şi folosirea corectă a forţei superioare. Aceasta este calea prin care intram în munca în Achishena, atunci când noi nu mai suntem pur şi simplu traşi din fata sau împinşi de la spate, ci noi înşine iniţiem şi facem paşii.

Schimbările revelează problema care a fost ascunsă în interior. Deficienţele obişnuite devin invizibile şi de aceea ele nu au nicio şansă pentru corecţie. Însă atunci când aceste perturbări sunt revelate dintr-o dată, ele declanşează o rugăciune de ajutor spre Creator, la care este o reacţie de sus. Ridicăm MAN la Creator şi primim MAD de la El. Acestea sunt deja acţiunile care ne conectează cu Creatorul, revelam contactul cu El.1

Din lecţia zilnică de Cabala 6/26/18, Pregătire pentru lecţie

1 Minutul 5:55

 

Totul este corectat de Lumină Superioară

Întrebare: Este posibil să simt Lumina Superioară într-o asemenea măsură încât să încep să fiu vindecat în această lume?

Răspuns: Este posibil, dar nimeni nu îţi poate promite. Nu este uşor.

Lumina Superioară corectează absolut orice pe toate nivelele: fizic, moral, psihologic, etc. Dar noi încă nu putem să influenţăm asta intenţionat. Va veni timpul când vei căpăta puţină experienţă şi vei vedea cum Cabala poate face cu adevărat totul.

Întrebare: Pe de altă parte tu susţii că cineva nu poate cere pentru el însuşi. Sau acestea sunt cazuri când poţi cere pentru tine?

Răspuns: Dacă o persoană nu poate să se angajeze în munca spirituală superioară deoarece o împiedica ceva, ea poate cere să se ridice peste aceste perturbări.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 2/18/18

Apropie-te de castelul Creatorului

Baal HaSulam, Scrierile ultimei generaţii: Toată recompensa anticipată de la Creator şi scopul întregii creaţii sunt Dvekut (adeziunea) cu Creatorul, ca în: “Un turn plin din abundenţă, dar fără oaspeţi”. Asta este ceea ce primesc ei, cei care se agăţa de El cu dragoste.

Baal HaSulam subliniază că cea mai importantă recompensă din toată munca unei persoane din această lume, din toate eforturile pe care le face şi pentru ceea ce trăieşte este realizarea revelaţiei Creatorului, unirea cu El, asemănarea completă a proprietăţilor unei persoane cu proprietăţile Creatorului.

Asta este: “Un turn plin din abundenţă, dar nu sunt oaspeţi”.

Totuşi, Creatorul îi aşteaptă.

Între timp, în locul castelului, noi suntem într-o închisoare, din care trebuie să ieşim şi să ne apropiem gradual de castel.

Problema este că persoana trebuie să se simtă ca şi cum este într-o închisoare. Asta se întâmpla prin orice mijloace posibile. Cu alte cuvinte, dacă noi înşine nu vrem să ieşim din această închisoare, natura va lucra asupra noastră într-un asemenea mod încât va trebui să o facem.

Întrebare: Dacă nu există niciun sentiment că eşti în închisoare, la ce ne folosesc eforturile pe care le depunem în timpul atelierelor?

Răspuns: Ca să ţi se ofere acest sentiment. Vine din faptul că vezi tipul de lume în care trăieşti.

În timp ce studiezi Cabala, tu înţelegi puţin, dar, cumva, asta funcţionează. Însă, a trecut timpul, iar tu acum încerci din nou să cauţi un loc confortabil. Prin urmare, trebuie să ieşi din această stare. Însă, este mult mai dificil să o faci acum decât înainte, deoarece în “închisoarea” comună tu ai fost împins înainte, iar acum ea lucrează în mod diferit.

Tu însuţi trebuie să înţelegi în mod conştient că, în ciuda faptului că, din punct de vedere fizic, tu eşti cât se poate de confortabil, tu te afli într-o stare falsă, departe de Creator, adică de calitatea dăruirii şi a iubirii pentru aproapele tău. Şi, prin urmare, această proprietate, pe care tu nu poţi şi nici măcar nu vrei să o obţii, este în faţa ta şi îţi arată că eşti într-o închisoare.

Acum trebuie să ne imaginăm că suntem într-o închisoare. Şi este posibil să ajungem la asta numai prin mijloacele de dezvoltare a sentimentului în grup, că suntem incapabili să ajungem la conexiune, iubire, o stare interioară a unităţii dintre noi, în care Creatorul s-ar revela pe el Însuşi – proprietatea comună a dăruirii şi a iubirii.

Eforturile constante, îndreptate spre conexiune, ne vor face să înţelegem că nu putem să facem acest lucru. În conformitate cu asta, noi vom vedea ce eforturi vin spre noi din afară: de la Creator, prin Lumina.

Din emisiunea de pe KabTV “Ultima generaţie” 19/12/17

 

 

Atacăm conexiunea

De ce ar trebui atacată conexiunea? Până la urmă, noi nu ne luptăm împotriva ei, ci, din contră, ne dorim s-o ridicăm la un grad mai mare și, de aceea, o atacăm. Vedem că este insuficientă, sau, mai precis, a fost lipsită de succes, ori, şi mai precis, nu numai că a fost rea, ci a fost un eşec complet. Trebuie să depăşim toate eşecurile de ieri, bucurându-ne că, Creatorul ne-a oferit o asemenea pregătire şi să ne percepem starea de astăzi ca fiind ideală pentru următoarea urcare.

Fiecare dintre noi a venit cu propriile probleme, nepregătit pentru conexiune. Acum trebuie doar să ne ajustăm ca şi cum nu a fost nimic sau să luăm toată această încărcătură de perturbări, toate aceste dorinţe care nu sunt direcţionate, spre conexiune şi ingreunarea inimii din încercările fără succes de ieri şi să le includem în noul atac asupra conexiunii. Conexiunea este scopul, atacul este un mijloc, iar noi suntem cei care îl executăm.

Problemele de ieri ne servesc astăzi ca o armă pentru atac. Iar noi, din toate acestea, trebuie să ne organizăm o cerere faţă de Creator, deoarece armele ca tăria de caracter sunt bune, însă într-un final totul este făcut de forţa superioară, după ce ajungem să fim disperaţi din munca noastră. 1

Tot ceea ce se întâmplă pe timpul zilei, toate perturbările, trebuie să ne servească precum un ajutor în plus, pregătirea pentru atacul asupra conexiunii. Trebuie să procesăm toate aceste condiţii, care ne sunt date de Sus, pentru a ne sprijini avansarea noastră spre conexiune. Şi, anume, toate perturbările sunt fără îndoială benefice; trebuie doar să le utilizăm în mod corect, pentru a nu merge în cerc, ci să mergem spre scop, pe calea scurtă. 2

Trebuie să simţim că este necesar să ne detaşăm de natura noastră care se opune conexiunii. 3

Fără îndoială că ingreunarea inimii vine doar de la Creator, în afară de El nu există alte forţe. Prin urmare, nu-i cerem Creatorului să ne elibereze de un anumit inamic exterior, de forţa rea care strică totul. Toate schimbările sunt făcute numai de Creator, aşa încât persoana va apela la El. 4

Importanța scopului şi dorinţa de a ajunge la conexiunea noastră şi la adeziunea cu Creatorul pot fi mărite în aşa fel încât va ajunge la limită, să ne ducă până la lacrimi. Nu poate fi mai mare de atât; aceasta este chiar etapa finală, atunci când persoana a făcut tot ce i-a stat în putere, a analizat tot ceea ce a putut, coborând chiar în profunzimea creaţiei şi a naturii sale. El a realizat că singura conexiune a tuturor părţilor naturii permite întregului sistem să prindă viaţă şi să avanseze. Totuşi, vede că el nu poate să conducă această conexiune şi să se afle în ea.

Scopul este absolut clar, însă persoana nu are nicio şansă să-l obţină, iar ea izbucneşte în lacrimi. Acestea sunt lacrimi de slăbiciune, deoarece a descoperit că o anumită parte importantă lipseşte din natura sa, chiar de la începutul creaţiei şi că este imposibil să ajungă la conexiune fără ea.

Numai atunci Creatorul se revelează pe El Însuşi şi îi dă persoanei darul numit Lishma, intenţia de dragul dăruirii. O persoană se ridică la un nou nivel de înţelegere, la un sentiment, conexiune şi acţiune şi poate să compenseze pentru deficiența anterioară.5

Când poate o persoană să determine ca inima sa este spartă şi să fie fericită în legătură cu asta, în loc să fie îndurerată? 6

Din prima parte a lecţiei zilnice de Cabala 6/13/18, lecţie pe tema: “Atacăm conexiunea”

https://kabbalahmedia.info/lessons/cu/wSbppiKM?language=ro&sstart=1m15s&send=58m15s&mediaType=video

1 Minutul 1:15
2 Minutul 21:40
3 Minutul 26:27
4 Minutul 38:52
5 Minutul 41:45
6 Minutul 54:30