Intrebare: De ce 90% dintre obstacole vizeaza trupul fizic (mi-e foame, sunt obosit, si tot asa)? Caci, corporalitatea este de o importanta mult mai mica decat spiritualitatea si contine doar o mica scanteie de viata.

Raspuns: Intrebi de  ce nu ni s-a dat oportunitatea de a lucra cu dorinte spirituale, lumini si ecrane, in locul celor corporale. Insa, in masura in care incepi sa vezi lumea in undele daruirii, vei inceta, in mod natural, sa mai dai atentie acestei lumi. Va inceta sa mai fie lumea determinanta pentru tine. Vei continua sa existi in aceasta lume si sa interactionezi cu oamenii, dar fara ca aceasta lume sa fie conectata la lumea spirituala, ea  isi va pierde intelesul. Este, mai degraba, o consecinta, o reflectie a lumilor spirituale, care proiecteaza realitatea catre tine.

Exista o tehnologie speciala care proiecteaza in aer, prin fascicule, imagini holografice, tridimensionale. Acestea fac sa apara tot felul de figuri in spatial gol. In mod similar, aceasta lume iti este prezentata in imagini iluzorii, pentru ca aceasta lume este doar o copie a ceea ce exista in spiritualitate.

Dorinta noastra egoista este cea care proiecteaza aceasta lume pentru noi. In timp, ea  poate sa existe  doar in aceasta forma, care nu dispare decat la Finala Corectare. Rabi Shimon Bar Iochai ar putea sta aici cu noi si ar vedea lumea noastra corporala, in ciuda faptului ca el este complet corectat. Intr-adevar, aceasta lume va disparea din simturile noastre, ca urmare a corectiei finale, generale.

Lumea apartine dorintei generale de a primi placere. Este o dorinta egoista, desi nu este impotriva Creatorului. Este o simpla dorinta de a conduce o viata animalica si de a primi placere. De aceea, nu este considerata ucigatoare si nu are nevoie de corectie. Trebuie doar sa o folosesti ca un animal si s-o transformi intr-o dorinta de daruire – sufletul.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 26.05.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum pot sa ma anulez in fata mediului, daca nu am nicio dorinta ca sa fac asta?

Raspuns: Intelegi ca nu este alta alternativa, te izbesti de un zid. Exista un grup, anuleaza-te in fata lui si vei primi de la acesta importanta scopului. Este ca si cand faci plinul la benzinarie. Te realimentezi de la mediu si asa, poti sa mai coduci cateva mile. Daca, din nou, te realimentezi, poti conduce ceva mai mult, si tot asa. Spui, Nu vreau niciun combustibil, este greu pentru mine sa conduc pana la benzinarie, ce ar trebui sa fac? Nu ai de ales, aici actioneaza legi stricte.

Cere-le prietenilor sa te ajute, asa cum este spus, Ajuta un tovaras. Insa, dupa ce lamuresti toate conditiile, nu mai ramane nimic de intrebat. Trebuie sa actionezi. Nu te astepta sa gasesti o usa prin spate spre spiritualitate, caci nu exista asa ceva!

Exista doar singur principiu, Ne aflam sub influenta mediului pe care l-am ales. Creatorul a creat asta, in acest mod, pentru ca noi suntem parti ale unui singur suflet si toti depindem unul de altul. Aceasta dependenta ramane, chiar si dupa spargerea vaselor. Este, fie o influenta buna, fie o influenta rea dar, in orice caz, o persoana este dependenta complet de mediu.

Ti s-a oferit oportunitatea de a intra intr-o societate care aspira spre spiritualitate. Oricum, acum tu decizi cum te integrezi in ea. Creatorul iti pune in brate noroc si spune Ia-l! Acum totul depinde de tine, daca il iei sau nu. El nu te poate ajuta cu nimic altceva, caci, altfel, ti-ar rapi libera alegere. Daca face El munca in locul tau, individualitatea va inceta sa existe.

Dar, daca o persoana vrea sa ramana pe vechile carari, adica sa se comporte in concordanta cu natura sa, cum face animalul din el, asta este alegerea sa. Cum poate sa devina uman? Trebuie sa se ridice deasupra animalului din sine si sa inteleaga ca ar trebui sa se autodepaseasca si sa se anuleze inaintea grupului. Chiar din primul moment, orice act consta doar prin simtirea importantei celorlalti si unirea cu ei. Nu vei fi in stare sa faci nimic singur.

Doar impreuna ne putem transforma si putem obtine ceva. Daca nu suntem impreuna, tot ceea ce faci va fi degeaba. Nu te vei transforma intr-o fiinta umana si vei ramane un animal. Uman este cel ce s-a nascut, prin anularea sinelui, in fata unui mediu special. Suna paradoxal, dar asa este.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Kabbalah 30.05.10, Articolul “In legatura cu ce este explicat privind Iubeste-ti prietenul”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Creatorul ordona sufletelor noastre sa se uneasca. Indepartarea noastra, unul fata de celalalt si sentimentul de instrainare, asta  este intreaga coruptie. Corectia, pe de alta parte, consta in perceperea sinelui nostrum, ca fiind parte dintr-un singur trup. Deci, daca ne percepem pe noi insine ca si parti ale trupului, lucrand impreuna, nu este sufucient.

Trebuie sa devin parte integranta din fiecare, ei trebuie sa devina parte integranta din intreaga lume si tot asa, pana la infinit! Asta reasambleaza o imagine holografica, in care fiecare element le contine pe toate celelalte in el insusi.

Inca nu ne putem imagina asta in mod serios, pentru ca suntem opusi unei astfel de imagini. Nu putem nici sa intelegem cum este posibil incorporarea unul in altul, cand nu exista Eu, care se uneste cu toti ceilalti si devine un intreg.

Cand punctele noastre din inima se unesc, aceasta realitate iluzorie a trupurilor fizice dispare, doar dorintele noastre raman. Cu cat mai corect ajunge sa-si imagineze fiecare, unificarea noastra, cu atat ne apropiem mai mult de adevaratul tablou al realitatii, de unicul care exista. Trebuie doar sa ne apropiem de el si sa-l dezvaluim. Astfel ne videcam, pas cu pas, de toate aceste iluzii materiale care ne acopera.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah, 30.05.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Multi oameni sufera in prezent de depresie; nu ies din casa cu lunile si cer ajutor ajutor psihologic. Ce le-ar putea ajuta?

Raspuns: Depresia este boala cea mai raspandita, azi, in lume. Pot recomanda un singur remediu: Lumina care Reformeaza. Niciun psiholog nu poate fi de ajutor, pentru ca depresia virulenta provine numai din faptul ca realizam masura opozitiei noastre fata de Creator.

Alta data, fiecare dintre noi simtea ca el/ea este un mic individ, in jurul caruia, lumea apare descoperita in diversele straturi ale egoismului nostru: 1, 2, 3. Pe masura ce egoul nostru crestea din ce in ce mai mare, noi am evoluat in concordanta cu el, crand un mediu nou: o lume a noii tehnologii si a noilor relatii sociale. Acesta este modul in care am evoluat pe parcursul intregii noastre istorii, etapa cu etapa, 1-2-3, catre avere, onoare, bagajul de cunostinte.

Totusi, astazi am ajuns la cel de-al patrulea nivel, care este unul special. La acest nivel, ceea ce apare este Creatorul, calitatea Daruirii si nu egoul nostru care creste – dorinta noastra de a primi. Aceasta este diferenta fundamentala in epoca noastra, care este momentul revelarii Creatorului.

Mai inainte, Natura, Creatorul ne obliga sa ne dezvoltam, adica sa crestem, sa devenim mai destepti, mai cunoscatori, mai intelegatori si mai puternici. Acum insa, fiintele omenesti si-au completat ciclul evolutiei, la nivelul acestei lumi. Oamenii isi dau seama de inutilitatea noilor descoperiri, totul se disipeaza, progresul stiintific, cercetarile cosmice, etc. Ne-am epuizat complet.

Spre deosebire de acestea, astazi se dezvaluie Creatorul – o noua Natura. Iar aici, trebuie sa procedam altfel. Nu putem intra cu egoismul nostru in noua etapa, pentru ca ne-am aduce numai prejudicii. Trebuie sa ne dam seama ca se naste o atitudine complet noua si ca, nici forta noastra, nici tehnologiile avansate si nici descoperirile stiintifice, nu ne mai pot ajuta.

Brusc, ne vom da seama, ca toate sistemele pe care le-am construit, in aceasta lume nu mai functioneaza. Toate telurile anterioare (bani, putere, bagajul de cunostinte, familia, sistemul de educatie si cultura) si-au pierdut valoarea. Intunericul si disperarea cuprinde lumea, dar aceasta se intampla, pentru ca Forta Daruirii, Creatorul devine relevat. Noi nu vrem asta, pentru ca ne anuleza egoismul, natura noastra, precum si toate dorintele noastre!

Suntem in cazul copilului, care alearga si vrea sa se joace si, caruia, brusc i se spune Ajunge. Acum trebuie sa incepi sa dai si sa iubesti. Du-te si joaca-te cu surioara ta. Aceasta este opusa naturii lui si de aceea viata lui se intuneca; imediat isi pierde toata energia.

Astfel, putem intelege, de ce oamenii zac in depresie, incapabili sa-si paraseasca locuintele, cu lunile. Antidepresivele sunt cel mai popular medicament, azi. Totusi, eu sustin ca unicul medicament este Lumina Inconjuratoare.

Din Part. 1 Lectia zilnica de Kabbalah 28.05.10, Shamati, Art. 16

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce scrie Baal HaSulam ca tranzitia la daruire nu este decat o problema psihologica? Atunci ce este atat de dificil?

Raspunsul meu: Problema psihologica consta in a incepe sa ne relationam fata de tot ceea ce se intampla, ca la o influenta externa, care vine cu buna intentie asupra noastra. Dupa aceea, toate lumile se vor lega impreuna pentru noi. Totusi, aceasta ne pune o problema psihologica, deocamdata.

Trebuie sa incercam intr-o oarecare masura sa ne detasam de noi insine, facand o evaluare de sine, ca privita din afara (in stare de betie, cateodata, oamenii au senzatie asemanatoare, de dedublare.). Trebuie sa ne analizam in mod permanent si sa spunem ca tot ce se intampla in inima, mintea si in viata noastra in general este Creatorul, care ne implineste, ne controleaza si se joaca cu noi. Eu nu e eu, ci jocul Lui, iar eu observ asta.

Nici nu am alta alegere. Sunt complet pus in miscare de implinirea interioara, pe care El mi-o da. Totusi, El mi-a mai dat un punct de unde ma pot privi pe mine si spune: Tot ce gandesti si tot ce simti vine de la El.

Continuarea intrebarii: Cum se ridica persoana deasupra acestei stari?

Raspunsul meu: Trebuie sa-I ceri sa-ti schimbe natura. Creatorul iti da tot timpul circumstante externe speciale, iar tu trebuie sa-I ceri sa-ti schimbe circumstantele interioare (calitatile tale) si sa ti le aduca in concordanta cu cele externe (calitatile Creatorului).

Intrarea intr-un loc cu anumite conditii externe insuportabile presupune ca, in mod obisnuit, in asemenea caz, vom dori sa schimbam mediul, in asa fel ca sa ne convina noua. O schimbare psihologica, totusi, este intelegerea faptului ca, in loc de a schimba conditiile externe, trebuie sa ne schimbam pe noi insine, pentru a ne potrivi pe noi, acestora, intrucat exteriorul nu poate fi schimbat. Ne putem transforma devenind asemanatori noului mediu, dupa care, ne vom simti bine in el. Aceasta este schimbarea psihologica, o privire noua asupra modificarilor prin care trece omenirea acum.

Ca si in trecut, acum noi vrem sa schimbam natura care ne inconjoara si sa aranjam lumea dupa intelegerea noastra. Tousi, am inceput un program diferit, iar aceasta lume (Creatorul, care le aranjeaza pe toate), cere acum sa incepem sa ne shimbam, in directia Lui.

Rasar circumstante noi, in jurul meu: Intunericul, vine peste lume, totul se contracta, devine din ce in mai neclar, infricosator, de neinteles. Insa, mai degraba decat sa cer schimbarea lumii din jurul meu, trebuie sa cer schimbarea mea.

Din Part. 1 Lectia zilnica de Kabbalah 28.05.10, Shamati, Art. 16

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Este daruirea un act sau o dorinta de a da?

Raspuns: Ce ii poti da Creatorului daca Lui nu ii lipseste nimic in afara de atitudinea ta fata de El? Nu are nevoie nici macar de asta. Singurul lucru care Ii lipseste este ca tu sa devii asemenea Lui. Aceasta Il va incanta. De ce? Deoarece, atunci, tu vei exista in cea mai confortabila stare. Dar eu nu vreau sa fiu in cea mai confortabila stare. Vreau sa ma gandesc doar la daruire! Daca te gandesti la daruire, atunci te gandesti cum sa obtii cea mai confortabila stare.

Ceea ce te motiveaza este esential. Daca Ii daruiesti Creatorului, de dragul de a darui, pentru aceasta obtii starea perfecta, sau daca iti doresti aceasta stare pentru ca este cel mai bun lucru si ca daruind Creatorului arata ca o rasplata? Pentru ce anume lucrezi?

Nu poti avea vointa de a darui fara a o realiza. Daca ai dorinta aceasta, este necesar sa o satisfaci. Actul daruirii si dorinta de a darui sunt la fel. In lumea spirituala, nu exista actiuni fizice. Obtinerea vointei de a darui este adevarata noastra munca. Intr-adevar, ce Ii putem da Creatorului? Este vointa de a darui in El.

Noi descoperim Lumina Hochma. In raport cu cine trebuie sa revelam noi aceasta Lumina, fata de creatura sau fata de Creator? Lumina Hochma umple intregul sistem. Te descoperi pe tine sau propria ta perceptie, doar simtind ca te bucuri, ca daruiesti si ca devii infinit. Vointa ta (Kli) este singura care se schimba.

Daruiesc catre Creator. Ce daruiesti? Oare chiar Ii lipsea Lumina inainte si acum a dat de ea? Ii daruiesti Lui atitudinea ta. Atitudinea ta catre El este numita actiune. Vointa ta este deja o fapta. Cu toate astea, aceasta vointa trebuie sa fie completa. In caz contrar, nu este considerata a fi vointa.

Dorinta trebuie sa evolueze prin toate cele 4 etape. Apoi, fara indoiala, din a 4-a etapa, Lumina sa Reflectata atinge Keter, si aceasta este daruirea. Totusi, unde este daruirea in Keter? Fiinta in cauza simte ca daruieste catre Creator, si asta e suficient. Creatorul nu are dorinte (Kelim): nici de a primi si nici de a darui. El nu are nimic.

Cu toate acestea, cand percepi ca daruiesti catre Creator, este placerea Lui, pentru ca El este in tine. Permiti atunci Luminii sa straluceasca.

Din Part. 1 Lectia zilnica de Kabbalah 25.05.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce este sistemul spiritual atat de complicat: Creatura cere un lucru si primeste ceva cu totul diferit?

Raspuns: In primul rand, acest lucru este incorect. Creatorul si creatura se pot intelege unul pe celalalt, pot lucra impreuna si nu au niciun dezacord cu conditia ca ei sa devina parteneri. Apoi creatura primeste ce cere: Creatorul cunoaste inainte ce va cere creatura, ii da tot ce are nevoie, si nu sunt niciun fel de probleme.

Problema apare cand creatura nu cere conform ordinii gradelor, adica cere de dragul propriei multumiri. Apoi creatura primeste in mod firesc o impovarare a inimii si suferinta, pentru ca ea sa vada ca starea ei nu e buna si ca obiectivul ei este incorect.

Prin urmare, doar datorita comunicarii incorecte dintre creatura si Creator i se pare creaturii ca, Creatorul nu o intelege si nu face pentru ea ce trebuie. Datorita obiectivului incorect, creatura se prezinta cu numeroase pretentii la Creator: Unde este tot ce mi se cuvine, de ce nu ma corectezi, de ce nu ma umpli? Cu toate acestea, imediat ce creatura dobandeste conexiunea cu Creatorul, ea cunoaste exact ce portiune de Lumina primeste, de ce, unde sa lucreze prin mijloace ale credintei dincolo de ratiune, unde – prin mijloace de putere personala si asa mai departe.

Creatorul este interesat sa ajungem sa Il cunoastem si sa mergem de partea Sa. Dar unde comunicam cu Creatorul? In credinta de dincolo de ratiune. Creatura doreste sa comunice cu Creatorul in Machsom, in cadrul dorintei de a primi, dar Creatorul ii spune: Nu, ridica-te in Bina, dobandind calitatile daruirii. Acolo ne vom intelege intre noi, acolo nu vei avea niciun fel de problema cu mine!

Este scris, Creatorul l-a creat pe om ca sa fie direct, drept, dar oamenii inventeaza numeroase calcule. Numeroasele calcule sunt in dorinta de a se bucura, deoarece exista o mare cantitate de tipuri de dorinte. Cu toate acestea, daca acoperim toate aceste dorinte cu doar o singura intentie de a darui, deja nu mai exista numeroase calcule. Exista doar un calcul si doar o destinatie.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 25.05.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce inseamna ca Cel de Sus ma aprovizioneaza cu Lumina Hasadim, proprietatile daruirii?

Raspuns: Inseamna ca in loc de probleme, suferinta, ignoranta si rautate, incep sa percep bunatate, lumina, abundenta, iubire, bunavointa si mila. De ce aceasta schimbare? Din cauza ca perceptia mea si dorintele mele au inceput sa se schimbe. Dorintele mele sunt corectate si deodata vad aceeasi rautate ca fiind bunatate. Inteleg ca daruirea este ceva bun. Nu este ceva rau, ci chiar contrariul. Este o viata noua pe care nu o cunosteam inainte. O percepeam ca pe moarte, dar se dovedeste a fi taramul vietii reale.

Acest lucru are loc la o persoana care se uneste cu ceilalti si care doreste sa se conecteze cu ei, care face tot ce ii sta in putinta, dar cu toate acestea descopera ca nu depinde de ea. Asadar, ea ii cere Creatorului sa lucreze cu ea si sa o ajute sa anuleze separarea sa de grup. Astfel, Creatorul devine partenerul sau si cele trei aspecte se unesc: persoana, Creatorul si grupul. O persoana nu poate intra in societate fara Creator. Ea trebuie sa Il invite pe Creator sa participe.

Cand imi pregatesc dorintele in acest mod, simt imediat ca daruirea nu este intuneric ci viata. Lumina lucreaza asupra mea, astfel incat subconstient incep sa evit receptia si sa apreciez daruirea. Atitudinea mea fata de ceilalti se schimba instantaneu.

Mi se pare ca aceasta schimbare intrinseca apare in mine in mod firesc. Inca nu inteleg cum a efectuat Lumina aceasta modificare in mine. Mai intai, incep sa apreciez si sa respect aceasta calitate a daruirii de la distanta, ca si cum era acolo. Cu toate acestea, in curand, o doresc si tanjesc dupa ea atat de mult incat implor dupa ea, iar Lumina imi indeplineste cererea  si ma transforma.

Din a 2-a parte a Lectiei zilnice de Kabala 26.05.10, “Prefata la Comentariul Sulam”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Un prieten nu este o persoana oarecare; este un companion care sta in fata mea. Eu dobandesc treptat iubirea pentru el, pentru a ajunge la iubirea Creatorului. Aceasta formula este fixa si nu se schimba. Mai intai fac apel la Creator, si apoi pentru a ma conecta cu El, trebuie sa fiu impreuna cu prietenii mei.

Lucrez la iubirea de prieteni, pentru ca este conditia necesara pentru a ajunge la iubirea de Creator. Un prieten si Creatorul sunt interconectati deoarece, datorita dorintei mele de a primi placere, ei sunt egali. Creatorul si prietenul meu sunt la egala distanta fata de mine, si ma raportez la ei in acelasi mod.

Creatorul este daruire pura. Imi urasc prietenul la fel cum urasc si daruirea, si prin urmare ii resping pe amandoi. Daca nu ating aceasta atitudine in care sa imi vad prietenul si Creatorul in acelasi fel, atunci nu pot functiona corect. Este similar cu ochirea unei tinte. Daca ochirea mea este orientata mai mult catre Creator sau mai mult catre prietenul meu, atunci ea nu mai este precisa. Trebuie sa ochesc precis tinta, astfel incat cel care aspira catre Creator (Isra-El – direct spre Creator) si Creatorul (Lumina de corectie) se contopesc intr-un tot unitar.

Un grup kabalist este un vas spiritual, un sistem de suflete, in timp ce Creatorul este Cel care il umple. Vasul devine la fel ca Lumina. Apoi imi dau seama ca sunt acelasi lucru din moment ce nu poate exista Lumina fara vas (Kli).

Totul se contopeste in unul. Grupul devine modelul Creatorului pentru mine. In atitudinea mea catre ei, invat cum sa ma raportez la El, sa Il iubesc sau sa Il urasc. Desigur, singura cale de a relationa cu Creatorul este prin daruire. Deci, eu sunt prezentat cu grupul pentru a mi se testa capacitatea de daruire. Egoul meu creeaza distanta, diferenta de forma dintre Creator si grup. Daca nu ar fi ego-ul, atunci nu ar mai fi nici o diferenta intre ele.

Deci, de ce simt o diferenta acum? Este doar datorita faptului ca primesc placere de la Creator si nimic de la grup. Aceasta este singura diferenta.

Din partea a 4-a a  Lectiei zilnice de Kabbalah, 26.05.10, Articolul “Ce face ca importanta pentru noi Iubeste-ti prietenul ca pe tine insuti?”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Zohar-ul este scris pentru oamenii care doresc sa atinga scopul creatiei si care tanjesc dupa Lumina care reintoarce la Sursa. Fara Lumina, este imposibil sa corectam dorintele noastre si sa Il revelam pe Creator in ele. Din acest motiv Cartea Zohar, ca si intreaga Torah, poate fi elixirul vietii, sau o otrava mortala.

Aspirantul trebuie sa isi verifice intentia inainte de a se apropia de Zohar si de Torah, in general. Daca prin ajutorul studiului el doreste sa obtina Lumina care indreapta, Torah devine un elixir al vietii pentru el, asa cum este scris: Am creat inclinatia rea si v-am oferit Torah pentru corectia ei, deoarece Lumina din ea Reformeaza.

Daca, totusi, individul nu isi doreste sa daruiasca, adica sa se intoarca la Sursa, si studiaza Zohar-ul motivat de vointa lui de a primi placere si de a se umple, daca el urmareste alte obiective (lucru care se numeste idolatrie), atunci, studiul sau se transforma intr-o otrava mortal si il distanteaza persoana de scopul creatiei.

Prin urmare, trebuie sa fim prudenti si sa ne amintim ca in timpul studiilor noastre, in special atunci cand citim Zohar-ul, noi pregatim dorintele noastre pentru Creator. Vrem ca El sa dea dorintelor noastre puterea de a darui si ca rezultat sa se reveleze pe Sine in aceste forte ale daruirii.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 27.05.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→