Întrebare: Mi-am descoperit destinul în munca mea, care îmi place. Spune-mi, mă îndrept în direcția bună? Ar putea însemna că mi-am găsit chemarea mea, dar am pierdut scopul?

Răspuns: Într-adevăr, a găsi de lucru ceva interesant, angajarea și dizolvarea în asta este o mare bucurie. Ti-ai găsit chemarea. În trecut, de asemenea, eu am încercat să-mi găsesc un loc de muncă atrăgător și satisfăcător, l-am iubit, dar am realizat că a fost lipsit de sens. Îmi amintesc cum un savant m-a sfătuit să iau o anumită perioadă din istorie, ca de exemplu Războiul de Treizeci de Ani, și să o studiez în profunzime.

– Si apoi, ce?

– Atunci vei fi un expert în Războiul de Treizeci de Ani, dacă iți dedici toată viața lui.

Ca un egoist mare, m-am gândit că nu are rost sa-mi petrec viața pe Războiul de Treizeci de Ani care a avut loc în urmă cu 400 de ani. Prețul părea prea mare. Viața trece și omul se dezvoltă și dintr-o dată începe să realizeze că a fost angajat în ceva care este lipsită de sens. În locul satisfacției și al entuziasmului simțit înainte: „Ce interesant și ce succes!”, simte dintr-o dată un gol, o dezamăgire și o lipsa de energie, iar acest lucru este teribil. Unde au plecat toți anii? Și pentru ce? Ce ar trebui să caut acum? El nu are aceeași putere, aceleași dorințe sau posibilități ca și înainte. Se pare că o persoană nu ar trebui să se angajeze prea mult în plăceri corporale în această viață, ci mai degrabă sa aleagă ceea ce pare a fi cel mai important și măreț lucru, care este neschimbător și deasupra viețile noastre.

Mai presus de viețile noastre poate fi doar eternitatea. Aceasta eternitate este ceea ce trebuie sa găsim și sa nu ne pierdem timpul pe fleacuri.

Apare întrebarea: Mă duc către ea sau nu? Dacă sunt de acord, nu pot exista obstacole, doar atingerea eternității! Acest lucru trebuie să fie standardul, unei persoane, deoarece în caz contrar ea se coboară la nivelul animal.

Prin urmare, trebuie să ne angajam în clarificarea nivelului la care vom atinge eternitatea. Aceasta nu este doar eternitate, deoarece nu are nici un rost să existăm etern la nivel corporal. Nu avem nevoie de o astfel de eternitate. Puteți aborda pe oricine de pe stradă și întrebați-l dacă el ar dori să trăiască în această lume pentru totdeauna. Mă îndoiesc că cineva ar fi de acord. Cea care ne obligă să trăim este doar frica animalică de moarte, dar în esență este absolut lipsită de importanță. Acesta este motivul pentru care toată lumea trebuie să afle scopul final.

Întrebare: Dar, în același timp, o persoană ar trebui să aibă o profesie?

Răspuns: Toata lumea ar trebui să aibă un loc de muncă, astfel încât sa fie în măsură să-si ofere lui lucruri normale și să fie util, să se angajeze într-un loc de munca care îi place și unde nu simte că pierde timpul în zadar. Dar, în același timp, trebuie să se asigure că fiecare minut al vieții sale este un pas mic spre marele scop, spre atingerea eternității și a perfecțiunii.

Din Lectia de Cabala în limba rusă 10/25/15

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

„Numeri”, Tora, 21: 1 – 21: 3 – Auzind însă regele canaanean din Arad, care locuia la miazăzi, că Israel vine pe drumul dinspre Atarim, a intrat în luptă cu Israeliţii şi a luat pe unii din ei în robie

Atunci a făcut Israel făgăduinţă Domnului şi a zis: „De vei da pe poporul acesta în mâinile mele, îl voi nimici pe el şi cetăţile lui”.

Şi a ascultat Domnul glasul lui Israel şi a dat pe Canaanei în mâinile lui şi el i-a nimicit pe ei şi oraşele lor şi a pus locului aceluia numele: Horma, adică nimicire

Cu toții existăm într-o singură dorință, într-un singur trup și, deși din perspectiva ego-ului se pare că ne urâm unii pe alții, ne urâm de fapt propriile noastre părti, copiii noștri și rudele noastre, oamenii care sunt cel mai aproape de noi, care par cei mai odioși și mai distanți. Acest lucru va fi dezvăluit în viitor, și omenirea va fi șocata de acțiunile sale.

În Tora, conceptul de „a lupta” se referă de asemenea la rebeliunea fata de dorințele egoiste. Cu toate acestea, atunci când o persoană nu poate lupta cu ele, cere în mod natural ajutor Creatorului pentru că El este singura forță care guvernează și controlează totul. Acesta este motivul pentru care Israelul se întoarce către El.

În fiecare victorie este vorba despre o persoana care învinge dorințele sale egoiste, caz în care sunt numiti Canaaniți, și le transforma in unele altruiste.

Cu alte cuvinte, atunci când Canaaniți noștri interni se revolta in noi, avem nevoie de ajutorul Creatorului, iar Creatorul ne ajută pentru a-i învinge. Distrugem toate intențiile egoiste pe care le avem și avansam.

Cucerirea țarii lui Israel este o schimbare a celor șapte intenții egoiste majore pentru noi înșine, în intenții pentru Creator, pentru dăruire si dragoste.

Copiii lui Israel jura să distrugă orașul Canaanit, ceea ce înseamnă dorințele egoiste din ei, pentru că un om este o lume mică, care include totul în el, și de aceea are nevoie de ajutorul Creatorului.

Dar cum poate poporul lui Israel, care tânjește după iubire, să ceară Creatorului etern care iubește pe toată lumea, să distrugă pe cineva? Din păcate, oamenii nu înțeleg ce spune Tora, și ei cred că sunt o națiune rea! Cu toate acestea, Tora prezintă dovezi opuse, pentru că în lumea spirituală, totul este cu intenția de a dărui pentru a dărui, în timp ce în lumea noastră, totul este pentru umplerea sinelui.

Sinucidere înseamnă uciderea egoismului în tine. Uciderea altcuiva înseamnă uciderea egoismului în mine numit printr-un alt nume, nu al meu. Asta înseamnă că acest lucru este starea noastră viitoare.

Există diferite metode de corectare: parțiale, temporare, permanente, și corecții finale. Tora ne spune cum corecția completă este realizată în diferite stări. Este la fel ca în lumea noastră. Avansam, corectând ceva, și părăsind ceva. Apoi ceva se întoarce la noi din nou, se ridica din adâncimi, și trebuie să o corectam încă o data.

Din KabTV „Secretele din Cartea Eterna” 7/1/15

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Dezvoltarea corporală este un rezultat al dezvoltării spirituale?

Răspuns: Nu. Dezvoltarea noastră corporală este menită să aducă omul într-o stare în care își da seamă că, corporalitatea nu-i aduce plăcere, adevărul sau sensul vieții. Corporalitatea indică omului că în cele din urmă trebuie să-și orienteze energia într-o direcție total diferită, pentru atingerea sensului secret al naturii și nu pentru satisfacerea corpului. În prezent ne servim corpul (precum un animal) prin a cere cea mai confortabilă situație la un anumit moment.

Întrebare: Îi invidiez pe prietenii care se angajează în muncă de voluntariat, de exemplu, în ajutarea oamenilor să supraviețuiască în punctele fierbinți de pe glob, sau participarea lor în ajutarea supraviețuitorilor de după cutremure și inundații. Poate acest gen de activitate să îmi dea un sens al vieții?

Răspuns: Nu, pentru că salvezi corpul de la moarte, iar corpul unei persoane este o entitate animalica. Salvarea unui suflet este mult mai semnificativă, deoarece sufletul este veșnic și deasupra timpului.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce determină speranța de viață la diferite persoane? Mor tineri atât oamenii minunați cât și ucigașii josnici. Ar putea fi faptul că, din punctul de vedere al maturizării sufletului în această viață primele suflete (oamenii minunați) au urcat deja în lumile superioare în timp ce cele din urmă (ucigașii josnici) sunt fără speranța, astfel încât acestea sunt luate pentru renaștere?

Răspuns: Toate acestea au legătură cu reîncarnările. Nici un calcul nu este făcut aici în ceea ce privește corpurile. Puteți fi o persoană bună sau rea, dar din punct de vedere egoist nu contează.

Calculul se concentrează numai asupra sistemului general, pentru a aduce corecția completă optimă. Prin urmare, această este doar despre împlinirea sufletului unei persoane. Corpul este dat unei persoane, astfel încât prin voința să liberă se va plasă în sufletul general în conexiune cu alte persoane în dragoste și dăruire totală.

Dacă poate face asta, își găsește sufletul. Apoi calculul este făcut în funcție de starea să la un moment dat.

Dacă nu poate face acest lucru, îi este data o anumită perioadă de timp, ca de bună voie să se integreze în societate și poate chiar în lumea spirituală. Dacă el nu folosește ocazia, aceasta îi este luată și trece la viață următoare. Aceeași genă spirituală va fi îmbrăcată în alt corp, dar cu date și mediu nou, iar oportunitatea de a își îndeplini misiunea îi este oferită încă odată.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ai spus odată că dacă un bărbat și o femeie sunt reciproc conectați, reprezintă un mijloc puternic pentru revelarea Creatorului, iar o persoană care are acest domeniu de activitate este foarte norocos și nu are nevoie să aloce mult timp ci doar câteva minute pe zi.

Dar ce anume mai exact trebuie făcut în această perioadă? Care este cea mai bună metodă pentru a studia înțelepciunea Cabală cu soțul sau soția?

Răspuns: Nu contează. Important este efortul pe care un cuplu îl face să se simtă că un întreg spiritual în față diferitelor interferențe care vin tot timpul de sus și care de dragul avansării lor spirituale trebuie să le atingă în acordul superior.

Întrebare: Cum ar trebui să se comporte o persoană, armonios și corect în situații de conflict cu cei dragi? Pe de o parte, ego-ul găsește în mod constant diferite trucuri pentru a face oamenii să cedeze și este înfricoșător să realizezi cât de neajutorați suntem. Pe de altă parte prețuiesc și apreciez relațiile mele.

Răspuns: Încearcă să înțelegi că toate conexiunile dintre noi duc spre Creator. Acest lucru va regla fin perspectiva din toate relatiile tale.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Moartea egoistă înseamnă scăparea de egoism prin el însușii, pentru că numai acesta este subiectul morții. Restul nu poate muri! De aceea, moartea în spiritualitate nu înseamnă decât trezirea, iluminarea și înțelegerea.

Conform înțelepciunii Cabala, dacă cineva își îndeplinește misiunea și se corectează, îl binecuvântează pe Creator recitând Kaddiș – o rugăciune despre moartea coprului.

Această rugăciune este foarte adâncă și emoțională. Iar omul nu suferă în această viață prin corp doar pentru sentimentul gratitudinii față de Creator. Prin asta, prin viața corpului, omul obține următorul nivel al dezvoltării, și în de carapacea curentă, el se naște cu un alt corp. Și îi mulțumește Creatorului pentru că este capabil să se apropie de El, schimbându-și carapacea corporală.

Comentariu: Este interesant faptul că romanii au înțeles că împăratul muribund, care rezista morții, defăima zeii.

Răspuns: Romanii nu au avut concepte etice adânci. Dar la fel ca grecii, erau foarte materialiști. Rezistența evreilor față de romani și de greci, definește lumea de azi.

Romanii au cucerit întreaga Europa și i-au dat acesteia dezvoltarea materialistă, în timp ce grecii au umplut această dezvoltare cu vederea lor filozofică și științifică a lumii. Toate acestea au avut loc pentru ca lumea, în final, să se ridice la nivelul Creatorului, deasupra materialismului și dezvoltării științifice moderne.

Deci astăzi, vedem că bogăția și luxul nu mai sunt inima determinării fericirii. Iar filozofia devine deja istorie, filozofii și filozofia dispărând. Asta înseamnă că ne apropiem de o nouă etapă, ascensiunea în dimensiunea spirituală.

Din emisiunea de pe KabTV ”Secretele Cărții Eterne” din 01.07.2015

Filed under: Munca in grup, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Din Tora, „Numere” 20:27 – 20:29: Moise a făcut așa cum I-a poruncit Domnul. Ei au urcat pe Muntele Hor în prezența întregii congregații. Apoi Moise l-a dezbrăcat pe Aaron de hainele sale și l-a îmbrăcat cu ele pe Eleazar, fiul său, iar Aaron a murit acolo, pe vârful muntelui. [Apoi] Moise și Eleazar au coborât de pe munte.

Întreaga congregație a văzut că Aaron a murit și întreaga casa a lui Israel a plâns pentru Aaron timp de treizeci de zile.

Moartea despre care se vorbește în Tora – morțile lui Aaron, Miriam, Moise, sau alte altor suflete care l-au atins pe Creator și care constituie fundamentul sistemului general al sufletului omenesc – înseamnă o ridicare și nu pierirea corpului. Corpul este nivelul material al unei persoane, așadar nu este nimic de jelit la el.

În lumea spirituală, dacă sistemul numit Aaron și-a împlinit rolul, Aaron moare pentru că nu mai trebuie să se corecteze; este complet corectat și se poate alătura sistemului comun al sufletului lui Adam. Aceasta este moartea.

Ceea ce noi considerăm în lumea noastră a fi un eveniment tragic este de fapt o mare bucurie în lumea spirituală. Este scris că „…cei drepți, care, în moartea lor, sunt numiți vii.”

Întrebare: Dar aici scrie că „întreaga casă a lui Israel a plâns pentru Aaron timp de treizeci de zile.”

Răspuns: Ei au plâns pentru că nu mai era cu ei, dar fiind incorporat în starea generală, nu mai puteau conta pe el anume. Au fost privați de suportul vizibil, fizic și de comunicarea cu el, dar desigur că sistemul numit Aaron a rămas în totalitate. Acesta este un sub-sistem enorm de guvernare în sufletul general al omului, dar care nu se află la același nivel cu ceilalți oameni. Acesta este motivul pentru care ei l-au plâns pentru o perioadă foarte scurtă de timp.

Ne plângem morții timp de șapte zile, apoi avem un serviciu memorial după treizeci de zile, apoi la fiecare un an, nu mai mult de atât. Există zile speciale de vizitare a cimitirului: șapte zile după înmormântare și apoi după treizeci de zile, apoi o dată pe an în ziua în care omul a murit. Motivul este acela că moartea reprezintă reînvierea nivelului spiritual care este total detașat de corpul îngropat. Baal HaSulam obișnuia să spună că nu-i pasă deloc unde va fi îngropat sacul său de oase.

În vremuri străvechi, acum 2500-3000 de ani, înainte de exilul din țara Israelului, morții erau puși într-o peșteră și intrarea acesteia era zidită pe timp de un an. După un an, tot ceea ce mai rămânea din corpul putrezit era colectat într-un vas, era sigilat și vasul era plasat într-o peșteră comună. Tradiția de a îngropa morții în pământ a apărut mai târziu.

Astăzi, cunoaștem mai multe cimitire antice, în diverse regiuni cum ar fi Siria, Iraq, Iran și așa mai departe, pentru că țara lui Isarel era mult mai întinsă decât astăzi. De exemplu, Moise și Aaron sunt îngropați pe celălalt mal al Iordanului.

Multe dintre mormintele vechilor cabaliști care au trăit în urmă cu mai mult de 2000 de ani, înainte de distrugerea Templului, se găsesc în Galileea. ARI, marele cabalist al secolului al 16-lea a făcut o listă cu acestea. În acest fel ele au putut fi descoperite.

ARI a mers pe câmpurile dintre Safed și Muntele Meron, acolo unde a fost îngropat Rabi Șimon și a indicat mormintele cabaliștilor, care au fost apoi însemnate cu numele acestora.

ARI a simțit cine era îngropat într-un anumit mormânt pentru că rădăcina și ramura sunt legate. Deși corpul nu este o parte spirituală a ființei umane, el este totuși legat, într-o oarecare măsură, de partea spirituală și suferă împreună cu aceasta. Așa încât ARI a fost capabil să afle conexiunea și să localizeze mormintele. De atunci, au apărut monumentele marilor cabaliști din Galileea.

Din emisiunea de pe KabTV “Secretele Cartii Eterne” 7/1/15

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Am așteptat așa de mult reducerile de Black Friday, pentru a-mi cumpăra o bicicletă. În final mi-am cumpărat-o, dar apoi dorință a dispărut din mine. De ce se întâmplă lucrul acesta?

Răspuns: Acesta este modul în care se întâmplă întotdeauna. Când ești atras de ceva ce nu ai, ai dorință pentru acel lucru și dorință de a te bucură de el. Deci îți imaginezi plăcerea în funcție de lipsă și dorință nesatisfăcută, prin urmare o simți de două ori.

Când obții ceea ce ai dorit, plăcerea intră, dorință se umple, și nu o mai dorești, astfel, cu trecerea zilelor sau chiar a câtorva ore, dorință dispare complet. Este la fel că atunci când începi să mănânci un fel de mâncare delicios, pe care îl savurezi cu adevărat, iar în final plăcerea dispare.

Problemă în lumea noastră este că atunci când începem să primim plăcere în dorință, iar dorință este îndeplinită, la fel că atunci când mâncarea umple stomacul, descoperim dintr-o data cum plăcerea ajunge la final. Acesta este modul în care toate sfârșesc, chiar și viața.

O întrebare poate fi pusă: Este posibil să obținem plăcere nesfârșită, cu o creștere constantă, în loc de diminuare ei? Este posibil să fac astfel încât să primesc mai mult și să mă și bucur mai mult, iar această stare să nu se sfârșească? Practic acesta este secretul vieții eterne. Totul depinde doar de modul în care ne folosim dorința.

Singură întrebare este cum fac să fiu sigur cu cât primesc mai mult, mai mult îmi doresc, iar că acesta stare nu se va termină. Acest lucru este posibil?

Înțelepciunea se numește Cabala (recepție) deoarece această este o înțelepciune a modului de a primi; vorbește despre cum să primesc, cum să mă completez într-un mod nelimitat și infinit.

Dacă ne vom conecta – și dacă plăcerea trece prin mine, și eu o transmit spre tine, iar tu către altcineva, iar el către altcineva și așa mai departe, iar acest flux se petrece în mod constat între noi – atunci plăcerea nu se oprește niciodată și nimeni nu devine plin.

Dimpotrivă, plăcerea care trece prin toată lumea este complet reînnoită, și fiecare dintre noi începem să simțim plăcerea care se întoarce către noi de la ceilalți, primind astfel plăcere de la toată lumea. Reiese că avem o creștere infinită de plăcere, infinită în timp, ceea ce se numește atingerea lumii ce va să vina, o lume veșnică și perfectă.

Asta este ceea ce se întâmplă dacă știm cum să folosim în mod corect primirea de plăcere iar această înțelepciune se numește Cabală.

Întrebare: Cine începe să dăruiască primul? Eu, sau ar trebui să aștept până mi se dăruiește mie, ca apoi să dăruiesc și eu?

Răspuns: Nu, vii la un grup mic în care, împreună cu tine, grupul învață cum vă puteți conecta așa încât plăcerea să treacă de la unul la altul, și se creează un flux circular de energie între noi care se simte că și cum am fi în creștere, că într-o farfurie zburătoare, mai sus de substanță noastră, deasupra a tot ce este trecător, limitat în mișcări, spațiu și bucurii. Apoi te duci într-o altă dimensiune, departe de toate limitările acestei lumi.

Vino și încearcă!

Din programul de radio izraelian 103 FM din 29.11.2015

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Oamenii spun că adesea o persoană care a fost diagnosticată cu o boală în fază terminala și realizează că mai are doar câteva luni de trăit începe să se gândească la sensul vieții. Putem spune că moartea motivează o persoană să clarifice sensul vieții?

Răspuns: Bineînțeles. Acesta este motivul pentru care nu înțelegem moartea, dar paradoxal, o simțim cu mult timp înainte de venirea ei, un sentiment pe care animalele nu îl au. Animalele au o premoniție a morții care este mult mai evidenta că la oameni dar este și mult mai aproape de faza reală a morții.

Dacă nu ar fi moartea, oamenii s-ar comporta destul de diferit. În lumea materială toate calculele sunt făcute prin prisma morții. Dar acesta este un lucru rău, deoarece persona devine atașată de corpul sau animal.

Înțelepciunea Cabala, pe de altă parte, ne permite să urcăm deasupra corpului pentru a calcula lucrurile în mod independent. În momentul în care ieșim din corp și intrăm în fluxul etern al energiei, informației și Luminii, vom înceta imediat să luăm în considerare corpul.

Cu alte cuvinte, atât timp cât suntem în viață, trebuie să avem grijă de corp, pentru că vom efectuă anumite corecții în această viață prin el, dar având grijă de corp, practic să fie doar asta.

Din lecția de Cabala în limba rusă din 15.11.2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce a creat Creatorul suferința și moartea? Nu ar fi putut să îl creeze pe om cu atributul altruist inclus?

Răspuns: Atunci omul ar fi fost un animal etern, pe care îl numim înger. Pentru a atinge nivelul superior prin ea însăși, o persoană trebuie să sufere.
Întrebare: Asta înseamnă că o persoană nu–și poate pune întrebarea despre scopul vieții fără să sufere?

Răspuns: Nu, nu poate. Dar suferința poate fi diferită. Pot există chinurile dragostei. Așa cum se spune: “Am iubit și am suferit”, de exemplu, am iubit banii și am suferit prin lipsă lor.

Aici, pe de altă parte, iubești înțelegerea, atingerea eternității, perfecțiunea și dorești să fii absolut și obiectiv. Nu este că și cum ai înghiți niște pastile să te simți bine, ci   dezvolți aceste sentimente intern, prin aceste vase descoperind că ești într-o stare de eternitate și perfecțiune.

Din lecția de Cabala în limba rusă din 25.10.2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→