Category Archives: Munca in grup

Câte suflete, atâtea lumi

Întrebare: Cum pot deveni ajutorul Creatorului şi de ce Creatorul nu poate să dea Lumină pentru ceilalţi, fără ajutorul meu?

Răspuns: Dacă vă ridicaţi deasupra ego-ului vostru,şi doriţi să-l folosiţi pentru a dărui altora, atunci Creatorul va fi partenerul vostru în această muncă. El vă va da întreaga Lumină, astfel încât să o puteţi transmite celorlalţi. El nu poate face nimic pentru ei, dar voi puteţi! Veţi deveni partenerul Său egal, aşa cum toate celelalte persoane sunt copiii Lui iubiţi şi El nu poate să le dea Lumina, decât prin voi.

Dar acum, nu vreţi să o faceţi şi acesta este motivul pentru care voi şi El sunteţi în opoziţie. Întreaga creaţie, lumea întreagă şi umanitatea sunt copiii Creatorului care suferă din cauza voastră! Dacă doriţi să-i ajutaţi, Creatorul vă va da totul, totul! Veţi fi parteneri egali, îl veţi ajuta pe El. Realizaţi ce onoare şi ce putere este?

Întreaga Lumină va fi la dispoziţia voastră, dar puteţi doar atât cât puteţi dăruiţi altora. Celelalte persoane sunt Shechina şi Malchut. Şi voi fuzionaţi cu Creatorul, Zeir Anpin şi entuziasmul vostru este determinat de mărimea ego-ului vostru, pe care-l puteţi utiliza pentru a dărui.

El vrea să vă facă asemenea Lui pentru că sunteţi parteneri. A fi ca El este o adevărata plăcere. El vrea să facă asta cu tine şi toţi ceilalţi. Dar fiecare are lumea întreagă pentru a dărui. Aşa cum există mai multe suflete, aşa există mai multe lumi. Fiecare din noi are propria lume, Malchut a lumii Atzilut, propria sa Shechina. Simţiţi că persoana de lângă voi suferă, dar cel pe care-l vedeţi este în voi. Nu ştiţi cine este el cu adevărat!

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 09.12.2010, Scrierile lui Baal HaSulam

Împreună lucrăm uşor, singur este uşor să îţi omori timpul

Întrebare: Cum să depăşim dorinţa de a amâna totul până mâine, până la următoarea lecţie, până la următorul congres? Există un sentiment că mai este încă suficient timp şi că mai putem aştepta.

Răspuns: Este iluzia ego-ului faptul că omul nu se poate depăşi singur. Dacă eşti singur acasă, cu siguranţă te vei ocupa cu diferite lucruri prosteşti care nu te vor duce la nimic bun. Va fi doar o pierdere de timp azi, mâine, poimâine şi la fel şi un an sau doi de acum înainte. Nu vei putea niciodată să foloseşti timpul eficient dacă eşti singur. Este „fie un grup, fie moartea”

Fiecare trebuie să îşi ia o anumită obligaţie care nu poate fi amânată sau de care nu poate scăpa. Această obligaţie trebuie să te lege de prieteni şi ar trebuie să lucraţi la ceva împreună.

Trebuie întotdeauna să te legi nevoii de a avansa în diferite feluri:

  1. obligaţii în muncă
  2. prietenii
  3. ruşinea ca nu ai terminat ceva, că toată lumea va ştii şi va vedea ceea ce nu ai terminat

Sentimentul de ruşine trebuie să fie la fel de puternic ca frica de moarte. Fiind printre prieteni, este singurul lucru care te va împinge să foloseşti bine timpul. Dacă eşti singur şi poţi să îţi foloseşti timpul aşa cum vrei, să fii sigur că te va păcăli.

Timpul este o „coajă” (Klipa) şi o forţă egoistă foarte puternică. Te va atrage în diferite chestiuni fără importanţă.

Dar atunci când lucrăm împreună, lucrăm deodată uşor, cu bucurie şi plăcere!

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 10/10/13, The Zohar

Nu amânați nimic

Întrebare: De ce tot uit și pierd gîndul că trebuie să fim un singur om cu o singură inimă?

Răspuns: Asta se întâmplă pentru că nu simți o nevoie foarte mare; asta este întreaga problemă. Când o persoană este bolnavă se gândește constant la medicamentul care o poate vindeca. Se spune că Lumina este un remediu pentru toate bolile, dar nu simțim asta.

Nu privim înțelepciunea Cabala ca mijloc pentru avansare personală și generală, din moment ce ne simțim bine așa. Nu ne putem îndemna pe noi înșine astfel încât scopul ne va atrage atât de tare încât noi vom fi gata să facem orice este necesar.

Deci ce se întâmplă în această situație? Se spune: Pun peste ei un rege ca Haman… și apoi neavând nicio alegere va trebui să facem ceea ce trebuie făcut, adică pe calea suferinței. Suferințele sunt necesare, dar le putem înlocui cu suferințe interioare, să ne scuturăm pe noi înșine și să aprindem dorința noastră către scop. Dacă scopul este important și mă aflu departe de el, simt durere. Nu ignor durerea, ci mai degrabă, fac un efort să depășesc prăpastia dintre mine și scop. Asta înseamnă că durerea mă împinge înainte.

Dar în loc de asta, noi ne relaxăm de fiecare dată și credem că nu este atât de rău și că putem aștepta. Baal HaSulam, totuși, ne avertizează în cartea sa Fructul înțelepților, Scrisoarea 13: … și adevărul îi va arăta calea, și cel care simte durere își face cunoscută durerea și nu o poate ascunde sau nu se poate abține. Chiar așa vă simt eu pe toți împreună când astăzi va deveni mâine și în loc de acum veți spune mai târziu. Și nu există niciun remediu pentru asta, doar să faceți un efort și să înțelegeți această greșeală și această distorsionare, că cel care este mântuit de Creator este mântuit dacă el are nevoie de mântuire astăzi, în timp ce cel care poate aștepta ziua de mâine va deveni înțelept numai când viața lui se va sfârși. Simțiți astfel pentru că ați ignorat cererea mea de a depune eforturi în ceea ce privește iubirea pentru prieteni, pe care v-am explicat-o în toate felurile în care pot, faptul că acest merit este de ajuns pentru a vă furniza tot ceea ce vă lipsește.

Tot ceea ce ni se întâmplă este pentru a întări iubirea pentru prieteni pentru că, în aceeași măsură, atragem Lumina Reformatoare care corectează tot. Dacă facem o anumită acțiune, trebuie să verificăm mai întâi dacă aceasta duce la o conexiune mai puternică sau dacă duce la separare. Apoi vom înțelege imediat ceea ce trebuie și ceea ce nu trebuie făcut, de ce trebuie să ne apropiem și de ce trebuie să fugim. Asta pentru că atragem Lumina prin conexiunea dintre noi. Când ne conectăm, atragem încă o porție de Lumină, și tot așa. Acesta este tot secretul, și nu există nimic altceva decât asta.

Din partea a doua a Lecției Zilnice de Cabala, 10.10.2013, Zohar

Când toată lumea face acest lucru

Întrebare: Ce înseamnă a dărui celorlaţi?

Răspuns: A dărui celorlalţi înseamnă a dărui grupului, acolo unde toţi aspiră să adere la Creator, gândind doar la aceasta şi înţelegând că poate fi realizat prin conectare reciprocă, fără nici o diferenţă între noi. Cu toate acestea, în acest caz, ceilalţi nu mai există, ca şi cum ei ar fi eu, eu însumi, aderând la Creator.

Totuşi, mai întâi trebuie să învăţ să dăruiesc celorlalţi, în funcţie de ceea ce este scris: „de la iubirea de fiinţe create la iubirea de Creator”, altfel voi greşi, deoarece ego-ul meu mă dezorientează şi mă înşală.

Dăruirea pentru ceilalţi este dăruirea pentru grup, pentru a atinge obiectivul comun, care este dăruirea pentru Creator. Oferiţi toate dorinţele voastre prietenilor, transformându-le astfel în locul unde lumina se poate revela. Voi le veţi transmite asta!

Dacă o faceţi cu devotament absolut, în această parte a devotamentului vostru pe care o transferaţi lor, ei pot să dezvăluie Creatorul. Şi, când toată lumea face acelaşi lucru şi ajungem la o putere de „600 000 de suflete”, dezvăluirea spirituală se va produce.

Împreună, trebuie să reflectăm cum să realizăm această dorinţă comună a întregului Kli mondial, de a-l uni pentru ca el să devină capabil să dezvăluie această primă parte a Luminii. Apoi, cuplarea (Zivug) între toate dorinţele şi Lumină se va produce. Se va produce pentru prima dată în istorie! Într-adevăr, tot ceea ce a avut loc în generaţiile precedente a fost o pregătire pentru acest scop.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 12.09.2010, Scrierile lui Baal HaSulam

Studiaţi în ritm de dans

Întrebare: Îmi plac Congresul de Cabala, muzica şi întâlnirile cu oamenii, în timp ce, în timpul lecţiei, mor de plictiseală. Ce ar trebui să fac ? Când va intra Lumina?

Răspuns: Fiecare persoană are propriile înclinaţii naturale. Unii nu pot să rămână aşezaţi, alţii preferă să rămână aşezaţi şi să studieze. Unii preferă activităţi fizice, în timp ce alţii preferă analiza mentală. Vorbim despre natura fizică a omului.

Totuşi, pe calea către lumea spirituală, toată lumea va ajunge la un  numitor comun. La urma urmei, spiritualitatea, sentimentul şi gândul, se dezvăluie în acelaşi timp, la fel ca acţiunea, contemplarea şi empatia. În lumea noastră, ele sunt dispersate peste tot în percepţia noastră, dar în spiritualitate, ele sunt aduse într-un singur punct de contact unic.

Când va veni revelaţia? Ea va veni atunci când, cu efortul nostru colectiv, vom atrage Lumina care Reformează şi toată lumea va simţi în inimă, că este pregătită să se piardă în grup, Malchut, care este locul unde trebuie să găsească pe Creator, forţa comună a dăruirii şi vor învăţa să-I dăruiască Lui.

Dacă o persoană este modelată în această formă şi este pregătită să ajungă la unitate şi să găsească Creatorul în ea, atunci ea obţine ceea ce doreşte, dar nu înainte. În acelaşi timp, noi trebuie să depunem toate eforturile pentru a atinge acest obiectiv.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 08.12.2010, Zohar

Când ochii voştri se vor deschide pentru a vedea

Întrebare: Cum putem să stabilim, în mod corect, o cooperare între diferite grupuri ale societăţii noastre mondiale, astfel încât să fie mai eficientă?

Răspuns: Nu trebuie să ne gândim la asta, deoarece Lumina va face totul. Pur şi simplu trebuie să lucrăm la conexiune, la încorporarea tuturor şi la adeziune. Mai târziu, vom descoperi că existăm, deja, în sistem.

Atunci când aspirăm spre interior, spre centrul comun, vom descoperi brusc că suntem uniţi ca piesele unui puzzle care se potrivesc unele cu altele. Există găuri şi umflături în fiecare dintre noi şi ne plasăm brusc faţă de celălalt ca roţile dinţate. Totuşi, această formă multistrat, multidirecţională, nu este doar în trei dimensiuni, ca în lumea noastră, ci multidimensională. Toate curbele şi găurile se potrivesc la altele. Lumina face asta şi nu noi.

Sistemul tuturor roţilor se conectează mai strâns până ce ele realizează un ansamblu, până ce acumulează tot şi umple tot Malchut de Ein Sof (Infinit). Acest lucru există de fapt, dar starea spargerii ne este revelată treptat, adică absenţa contactului, până ce toată lumea este încorporată treptat în sistemul general.

Totul este dezvăluit treptat, ca noi să deschidem ochii, progresiv, pentru a vedea. În trecut, când ieşea un prizonier care a fost în temniţă decenii, era obiceiul să i se pună mai mulţi saci pe cap şi erau eliminaţi treptat astfel încât să se obişnuiască cu lumina zilei şi să nu fie orbit de lumina puternică. Astfel, Masachim ascunse (ecrane) ne sunt retrase progresiv şi noi le schimbăm în Masachim de primire.

Când primim Lumina în dăruire, ea nu ne va orbi, deoarece ea nu intră în dorinţa în sine, ci deasupra ei. Deci, nu trebuie să ne temem, doar să aspirăm la unitate. Tot restul între noi va funcţiona de la sine. Toate grupurile vor începe să se completeze reciproc şi vom vedea o reorganizare intergrup şi diviziunea muncii.

Lumea întreagă va ajunge la o diviziune internaţională a muncii; nu aşa cum este azi, când China produce marfa, America tipăreşte bani, Rusia forează petrol şi aşa mai departe. În schimb, vom vedea cooperare reciprocă corectă între toţi, la toate nivelurile, pentru a ne completa într-un mod optim. Mai întâi, asta se va produce între grupuri.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala, 21.07.2013, Shamati 59 “despre toiag şi şarpe”

Egalitatea în grup este o necesitate vitală

Doar cu condiţia unităţii în grup vom fi în măsură să reuşim în drumul nostru. Şi, dacă nu există o astfel de unitate, forţele noastre sunt neglijabile. Va fi doar o forţă materială şi, chiar dacă vom reuşi ceva, va fi superficial. Putem să avem mari realizări materiale, dar ele nu valorează nimic în sens spiritual. Grupul trebuie să păstreze unitatea lui, conexiunea şi egalitatea ca o necesitate vitală!

Trebuie să ne comportăm faţă de persoanele exterioare ca toată lumea, utilizând tribunale, avocaţi, aşa cum se obişnuieşte în lume. Dar interior, între prieteni, toate relaţiile trebuie să fie construite sub formă de cercuri. Unul nu-l blochează pe celălalt: în cercuri (Igulim), în interior şi exterior, în linie.

Puteţi fi un mare cabalist, dar în exterior, trebuie să vă comportaţi conform “liniei” standard ca toţi ceilalţi. Dacă cineva încearcă să te înşele, trebuie să acţionezi în consecinţă. Asta nu înseamnă că trebuie să furi, dar nu trebuie să fi un prost naiv, care este, de obicei, modul în care oamenii din exterior doresc să vadă un cabalist. Dacă toată lumea se comportă în acest mod, de ce un cabalist ar trebui să se comporte altfel? Oamenii cred că el va fi numit un om drept, dacă permite fiecăruia să se profite de el. Desigur, el nu ar trebui să fie un naiv.

Acest lucru este valabil pentru comportamentul extern în lumea din afară, dar în interiorul grupului, trebuie să păstrăm cercul într-un mod cât mai precis, garanţia reciprocă ne obligă să păstrăm egalitatea. Totuşi, această egalitate trebuie să fie relativă, ceea ce se cere de la toţi, fiecare conform capacităţilor sale, este capacitatea de a se anula. Egalitatea înseamnă că toată lumea investeşte cât de mult poate, cel puţin, munceşte la asta.

Grupul nu ar trebui să aibă oameni care controlează după bunul plac. Poate că au dreptate şi ştiu cum să controleze totul, dar asta nu aduce un câştig spiritual. Putem ajunge la o enormă reuşită materială, dar, dacă nu există componentă spirituală, totul se va sparge, ca un balon de săpun.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 10.10.2013, Scrierile lui Rabash

Sufletul general: al meu şi al vostru

Baal HaSulam, “600 000 de suflete”: Moise este egal cu 600 000…

“Moise” este un concept. Totuşi, în acest caz, se spune că Moise este o persoană care a atins conexiunea completă cu toate părţile singurului suflet care există în realitate. El a fost divizat în 600 000 de părţi şi aceste părţi au fost divizate în mici fracţiuni. Moise este un atribut, o stare în care toate elementele sunt încorporate.

Prin urmare, o persoană care a atins nivelul Moise, poate trăi într-un singur suflet şi atinge conexiunea cu toate celelalte părţi conform principiilor: “Nu face altora ce ţie nu-ţi place să ţi se facă” (un drept) şi “Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi” (un drept complet). Şi, prin urmare, principiul “Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău” este îndeplinit, starea perfectă.

De aceea este spus că Moise este egal cu toate celelalte suflete, întreaga lume.

Totuşi, pe de altă parte, este spus că fiecare trebuie să atingă nivelul Moise, deoarece, în plus faţă de apartenenţa la un suflet general, fiecare din noi are o scânteie particulară şi această scânteie trebuie să includă toate celelalte suflete şi să le unească într-un singur suflet.

Oricine poate atinge nivelul lui Moise şi să conecteze pe toată lumea în jurul lui. De acolo, el ajunge la sufletul întreg general. Acesta apare ca sufletul său, el descoperă totul plecând de la scânteia lui, de la rădăcina sufletului său.

Pentru mine, procesul începe prin conexiunea cu ceilalţi. Există oameni la care sunt conectat într-o stare numită grup şi există ceilalţi, lumea exterioară cu care stabilesc o conexiune externă pentru moment. Dar în final, conectez pe toată lumea în unul singur şi descopăr unitatea. Dar, eu o descopăr pe baza Reshimot ale mele (gene spirituale), în punctul meu din inimă (• ) . Din acest motiv, eu pot vedea lumea. Nu contează în ce punct conectez intenţia în scopul de a-mi dărui mie, eu sunt mereu cel care dăruieşte. Percepţia mea rămâne mereu subiectivă şi nu pot  să văd lumea prin ochii altcuiva, nu pot să mă îmbrac în cineva şi să simt ceea ce simte, prin el. Acestea sunt legile naturii.

Descopăr suma tuturor vaselor (dorinţelor) pe baza atributelor mele, care nu dispar. Altcineva, de asemenea se conectează la toată lumea, inclusiv eu şi o descoperă în el, în funcţie de atributele sale. Descoperim amândoi întreaga lume, fiecare din punctul lui de vedere.

Mai târziu, după conectarea la lumea întreagă, ating finalul meu particular de corecţie. În plus, după ce toată lumea atinge acest nivel, soseşte o forţă specială, Lumina care uneşte toate stările noastre particulare într-o stare generală întreagă, finalul general al corecţiei.

Nu ştiu ce este, nu ştiu dacă răspunsurile individuale dispar acolo. La urma urmei, acum toate piesele sunt corectate şi ele formează un singur corp. Există diferite ipoteze. Poate că toate celule sunt încorporate în alta, în toate sensurile şi redevin Partzuf lui Adam HaRishon (primul om), aşa cum era înainte de spargere, înainte de păcat, dar acum intensitatea conexiunii la Creator este de 620 de ori mai mare.

Astfel, noi avem acelaşi suflet şi fiecare trebuie să atingă nivelul lui Moise, care include toate sufletele. Nu există contradicţie aici.

Fiecare suflet este pregătit să absoarbă sufletele lui Moise, Aaron, Samuel, David, Solomon şi, în mijlocul acestuia, progresaţi prin perioade de dezvoltare. În timpul ieşirii din Egipt şi recepţiei Torei, sufletul lui Moise este revelat.

Am traversat o perioadă de corecţie prin care, o parte a sufletului colectiv, a fost deja corectată. Această parte este numită “strămoşi”. Este capul Partzuf unde totul este dăruire.

Apoi, există partea numită “fii” care este imperfectă. Ea a fost corectată în timpul exilului din Egipt, primul şi al doilea Templu şi există corecţii şi corupere în această parte. Ultima parte, ultimii două mii de ani, nu au fost corectaţi deloc şi avem încă timp pentru a ajunge la răscumpărare completă.

Deci, utilizăm sistemul general în care există partea corectată a “strămoşilor” (HBD), partea “fiilor” (HGT) care este, în parte, corectată şi noi, generaţia exilului, “ultima generaţie”.

Noi suntem toţi încorporaţi în toată lumea şi întrega istorie pe care am trăit-o funcţionează pe toate generaţiile din starea generaţiilor precedente. De aceea există conceptul “meritul strămoşilor noştri”, vasele pe care aceste suflete le-au corectat deja. Astfel, astăzi, muncim la integrare şi avem pe ce să ne bazăm .

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala, 10.10.2013, Scrierile lui Baal HaSulam, “600 000 de suflete”

Cum să Îl atingem pe cel Superior

Întrebare: Fiecare Partzuf inferior al lumii Atzilut la fel ca și al lumii Adam Kadmon, îl îmbracă pe cel superior. Ce înseamnă “îl îmbracă”?

Răspuns: A îmbrăca înseamnă a atinge. Te îmbrac, adică gândirea și acțiunile tale. Înseamnă că tu le atingi.

Cel superior coboară către cel inferior pentru a-l îmbrăca. Și apoi, când cel inferior se agață de el, cel superior începe să îl ridice spre un nivel mai înalt pentru a-l ajuta să înțeleagă.

Cel inferior simte că cel superior îl naște, îi dă totul, și are grijă de el. Și din moment ce cel inferior se golește și dă naștere următoarelor Partzufim, el dorește să-l atingă pe cel superior: să știe cine și ce este și care este scopul existenței sale

La urma urmei, el simte acum aceeași necesitate să aibă grijă de propriile Partzufim inferioare. Pentru a le umple, el apelează la cel superior, deoarece se poate primi împlinire numai din lumea Infinită.

Reiese că el este obligat să comunice cu cel superior. Comunicarea cu cel superior și atingerea lui se numește “îmbrăcare.”

Pe de o parte, cel inferior are nevoie să dea celui care este sub el. Pe de altă parte, o asemenea nevoie și lipsa de răspunsuri îl conduce către conexiunea cu cel superior. Și pe de altă parte, el este pregătit să-l atingă pe cel superior, deoarece el și cel superior se aseamănă precum două picături de apă.

O asemenea îmbrăcare a Partzufim este întotdeauna absolut identică. Cel inferior care îl îmbracă pe cel superior, vede în cel superior același model pe care îl are el în interiorul său. El vede în cel superior propria sa structură, ca o reflectare în oglindă. De aceea, el nu are nicio problemă să-l atingă pe cel superior. Din această cauză îmbrăcare înseamnă atingere, realizare. Cel inferior se vede exact precum vrea cel superior ca el să fie.

Din partea a 2a a Lecției Zilnice de Kabbalah 12/10/10, Zohar

Ura ca o substanţă cancerigenă

Baal  HaSulam, “600 000 de suflete”: dar totul este găsit în fiecare individ, deoarece la sfârşitul timpului, toate sufletele se vor uni într-un singur discernământ, prin revenirea la sursa lor spirituală. Prin urmare, toate miracolele, minunile şi călătoriile pe care le fac în întreaga lume, ce durează şase mii de ani, trebuie să fie experimentate de către fiecare suflet. Şi sufletul bun aspiră din toate discernămintele de Kedusha, înainte şi după aceasta; şi sufletul rău face opusul…

“Sufletul rău” nu aspiră să se conecteze la ceilalţi, în timp sau în anumite cazuri şi devine o “tumoare canceroasă”, care nu vrea decât să mănânce mediul său. Acest lucru se întâmplă precum în corpul biologic. Acolo, fiecare celulă este unită la toate celelalte celule ale organismului, Şi, dacă această conexiune este normală, ea furnizează sănătate corpului. Prin urmare, fiecare “suflet bun”, precum o celulă sănătoasă, se străduieşte să realizeze unitatea universală, în timp ce sufletul rău, se distanţează de toată lumea şi vrea să-i exploateze pe ceilalţi pentru propriul interes.

În această stare, o peroană care stă singură şi caută un avantaj personal (↓↓), reprezintă opusul iubirii, care este ura. Ea îi iubeşte pe ceilalţi aşa cum iubeşte peştele la cină.

Următorul nivel este mineral (↓). Dar, nu acţionează în detrimentul altora şi devine o stare de Hafetz Hesed cu semnul minus. Întreaga lume arde şi asta nu contează pentru el. Aceasta se numeşte indiferenţă.

La nivelul superior (↑) , o persoană vrea binele celorlalţi, dar nu face nimic referitor la asta. Ea doreşte pur şi simplu binele şi este Hafetz Hesed, o intenţie pură.

Şi, în final, la cel mai înalt nivel, se găseşte o persoană care este conectată la ceilalţi (↑↑) . Este iubirea, intenţia şi acţiunea.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala, 10.10.2013, Scrierile lui Baal HaSulam