Category Archives: Munca interioara

Cercetător neutru

Un Cabalist se bucură de rău la fel ca de bine. Însă, acest lucru nu înseamnă că este un masochist deoarece un Cabalist nu atribuie suferința lui însuși, ci doar egoismului, care a fost creat de Creator. Și el percepe egoismul nu ca pe propria sa dorință de a se bucura, ci ca pe o forță care vine de la Creator.

Își privește corpul animalic ca cercetător. În corpul animalic este dezvăluită forța de primire, egoismul, dar un Cabalist vrea ca forța dăruirii să fie dezvăluită în el. El se vede ca un cercetător complet neutru, care nu aparține nici primirii, nici dăruirii.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala 11/15/20, „Munca cu credință deasupra rațiunii”

Linia de sosire sau cercul de pedeapsă?

Evoluția ne va conduce cu siguranță la echivalența de formă cu Creatorul, în mod voluntar sau prin suferință; există doar două căi. La început, întreaga lume se dezvoltă inconștient, numai datorită forțelor naturii. Dar pornind de la un anumit stadiu de dezvoltare, individul se îndepărtează de existența sa animală și dezvoltă o persoană în el însuși, o formă spirituală similară cu Creatorul.

Astfel de oameni pot atrage o forță superioară către ei înșiși și își pot accelera dezvoltarea și, prin ei înșiși, ca printr-un canal deschis, pot transmite această putere de dezvoltare tuturor celorlalți. Drept urmare, tot răul se va transforma în bine, dar trebuie să contribuim la aceasta devenind participanți activi la acest proces.

Suntem la linia de sosire a procesului de dezvoltare și, prin urmare, merită să participăm activ la acesta, astfel încât să nu fim aruncați înapoi. În caz contrar, există pericolul ca acesta să se întoarcă ca într-un joc de copii, atunci când un jucător de fiecare dată se mută cu câțiva pași înainte, dar după următoarea aruncare a zarurilor este brusc trimis înapoi aproape de începutul jocului.

Dacă vrem să evităm o astfel de revenire la cercul de pedeapsă al evoluției, ar trebui să respectăm legile naturii, legile Creatorului și să încercăm să ne unim din ce în ce mai mult și să ne conectăm cu forța superioară. Iar apoi tot mai multă lumină va curge prin noi în lume.

Lumea nu este de vină pentru nimic, totul depinde de partea de „Israel” care tinde spre Creator, cei care conectează toate națiunile, acest întreg cerc cu Creatorul printr-o linie, un canal direct.

Din partea a 3-a a Lecției zilnice de Cabala, 18.11.2020, „Conectând lumea în ultima generație”

Cea mai mare valoare a conexiunii

Comentariu: Unitatea este unul dintre cele mai de bază principii ale comunicării. Îi inspiră pe oameni să se conecteze, dar împotriva altcuiva.

Răspuns: Bineînțeles, altfel oamenii nu au motive să se conecteze cu nimeni. Aceasta este o unitate falsă care planifică din timp să distrugă pe cineva pentru a se ridica pe sine.

Întrebare: Știu din experiență că este foarte dificil să explic oamenilor scopul conexiunii, dacă nu este împotriva cuiva. Dar pentru cine?

Răspuns: Pentru conexiunea însăși, deoarece reprezintă cea mai mare valoare. În conexiunea în sine există cea mai mare valoare.

Din emisiunea KabTv  „Abilități de comunicare” 09/11/2020

Motivație nepământeană

Întrebare: Cât de adecvat este principiul morcovului și bățului într-o abordare integrală a motivației?

Răspuns: Vedem că natura folosește în mod constant acest principiu. Nu ne întreabă, ci doar ne împinge și gata.

Întrebare: Credeți că metoda morcovului și bățului este acceptabilă la locul de muncă, în societate?

Răspuns: Da. În orice caz, înțelegem doar morcovul sau bățul. Natura și societatea nu ne pot afecta în niciun alt mod, deoarece percepem clar doar recompensa și pedeapsa. Diferența este în forma lor.

Întrebare: Care sunt trăsăturile motivației cabalistice?

Răspuns: Acesta este un nivel complet diferit, când ne ridicăm deasupra recompensei și a pedepsei, adică deasupra cunoașterii, și mergem numai prin puterea de dăruire, iubire și fără motive egoiste. Deschide spații complet diferite, circumstanțe diferite. Aceasta se numește credință mai presus de rațiune.

Întrebare: De unde extrage o persoană dacă nu există motive egoiste?

Răspuns: De sus. Natura noastră are o sursă foarte interesantă, aș spune că o sursă unică de energie care poate oferi unei persoane o motivație nepământeană, altruistă, iar persoana respectivă va face treaba.

Știința Cabalei are o metodă pentru a obține energia și motivația pe care nu le putem simți cu simțurile noastre.

Întrebare: Credeți că este mai ușor să motivați copiii decât adulții?

Răspuns: Desigur, deoarece copiii sunt atrași de anumite obiecte, obiecte și recompense specifice. Deci, sunt ușor de manipulat. Adulții sunt mult mai dificili. Iar cel mai dificil lucru este să antrenezi un adult să se manipuleze.

Din „Management Skills” KabTV, 28.08.2020

Întunericul intensifică Lumina

Calea spirituală constă din două senzații: pozitivă și negativă. Pe de o parte, dezvăluim deficiența, dorința și durerea și, pe de altă parte, împlinirea, lumina și dulceața. Aceste două senzații trebuie să fie prezente pentru că este imposibil să o simți pe una fără cealaltă.

Dacă nu-mi imaginez un obiectiv mare, important în fața mea, nu voi simți nevoia de împlinire. Prin urmare, trebuie să ne pregătim atât pentru sentimentul de lipsă, cât și pentru așteptarea împlinirii, pentru bucurie și tristețe, care se susțin și nu se neutralizează reciproc. În spiritualitate, liniile dreapta și stânga nu interferează una cu cealaltă, ci dimpotrivă, ambele se conectează în linia de mijloc și ne oferă percepția corectă a spiritualității.

Prin urmare, trebuie să ne ridicăm mai presus de suferință și să depășim sentimentul de gol, dar principalul lucru în muncă este să menținem un echilibru, o conexiune corectă în linia de mijloc, între una și cealaltă. Dacă simțim doar suferința, nu se numește vas spiritual și, dacă ne bucurăm doar de o senzație plăcută, nu este o împlinire spirituală.

Ambele senzații trebuie să fie prezente în ființa creată și numai atunci când sunt combinate corect, o persoană poate funcționa corect și se poate apropia de Creator. În acest caz, principalul lucru pentru el nu este sentimentul de gol sau împlinire, ci mulțumirea celui care le poartă, iar el este împlinit din serviciul său către Creator, din adeziunea cu El, pe care a atins-o.

Întuneric și lumină, noapte și zi, întristare și bucurie, toate acestea se reunesc și nimic nu dispare sau se stinge; fiecare îl completează pe celălalt. Dacă reușim să le conectăm în acest fel, vom crea un vas pentru revelarea Creatorului, în care sunt combinate deficiența, ecranul și lumina reflectată.

Creatorul creează creația de la zero complet și îi oferă toate mijloacele pentru a obține o stare perfectă de asemănare cu Creatorul. Prin urmare, nu ar trebui să încercăm să diminuăm lumina sau întunericul. Avem nevoie de amândouă, împreună, pentru revelarea Creatorului. Când liniile dreapta și stânga se completează reciproc și sunt combinate în linia de mijloc, descoperim în interior condiția revelării Creatorului.

Întunericul subliniază lumina, o intensifică. Este ca o lumânare care arde în întuneric cu uleiul dn ea, care pătrunde fitilul și îi permite să ardă.

Trebuie să ne monitorizăm, astfel încât să nu urmărim doar un sentiment bun, ci să îi adăugăm întuneric și tristețe pentru a construi Kli-ul corect. Creatorul ne dă doar o scânteie slabă și trebuie să aprindem din ea o mare flacără strălucitoare, care va lumina întreaga realitate. Acest lucru este posibil doar prin creșterea Kli-ului.

Dorința și lumina, poziționate una în fața celeilalte, nu ar trebui să se stingă reciproc. Ar trebui să vizăm linia de mijloc, astfel încât fitilul și uleiul să lucreze împreună, să radieze lumină din arderea lor. Toate problemele, dificultățile, întrebările și limitările trebuie să fie atașate în mod conștient la muncă, astfel încât, cu ajutorul prietenilor și lecțiilor, întunericul și lumina să se conecteze într-un singur întreg indestructibil. Întunericul este destinat intensificării luminii.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 11/20/20, „Munca în credință deasupra rațiunii”

Bucuria poruncii

O poruncă este o oportunitate de a face ceva pentru a-I face plăcere Creatorului. Și cu cât este mai dificilă încercarea, care nu este simțită în egoismul meu ca fiind plăcută, cu atât mai bine. La urma urmei, aceasta înseamnă că nu am o motivație egoistă în această acțiune, ci acționez împotriva egoismului meu.

Atunci se numește cu adevărat o poruncă, adică îndeplinesc instrucțiunile Creatorului, de a mă apropia de El în ciuda rezistenței egoismului meu.

Bucuria poruncii este că pot lua măsuri împotriva dorinței mele de a mă bucura din ce în ce mai mult de fiecare dată. Poate fi o mică realizare, dar principalul lucru este că ar trebui să fie vorba de unificare. Tot ce am nevoie este conexiunea cu prietenii și lecția zilnică: acestea sunt două instrumente pentru a ne apropia de Creator.

Dacă îndeplinesc atât prima, cât și a doua condiție în fiecare zi, atunci ziua nu a fost irosită. Acesta este modul în care trebuie să vă considerați viața și atunci aceasta se va desfăşura cu sens și va aduce un rezultat special.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 11/17/20, „Munca în credință deasupra rațiunii”

 

Antrenează-te pentru a deveni mai slab

Cu cât un atlet se antrenează mai mult, cu atât devine mai puternic, adică, cu atât mai mult își întărește egoismul. Prin urmare, el este întotdeauna mulțumit de realizările sale.

Dimpotrivă, un cabalist vrea să-și slăbească egoismul prin studii pentru a se ridica deasupra lui. Acesta este motivul pentru care starea egoismului pare a fi nefericită, dar pentru un cabalist aceasta este o stare dorită, deoarece vrea să-și cucerească egoismul.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala, 15.11.2015, „Munca în credința deasupra rațiunii”

Eliberarea de sine

Întrebare: Există așa ceva ca eliberarea de sine?

Răspuns: Da. Dacă accepți legea naturii, legea dezvoltării integrale a societății, atunci te deconectezi de la tine însuți, te ridici deasupra ta și îți construiești un alt sine.

Comentariu: Ai spus că natura dă omului libertatea de a acționa, dar dacă nu o folosește, o altă lege este activată, care conduce omul la același scop al creației, dar prin suferință și lovituri.

Răspuns: Firește. Aplicăm acest lucru atât pentru creșterea copiilor, cât și pentru societate. Adică, ori de câte ori stimulentele bune eșuează, pedeapsa începe. În orice caz, obiectivul trebuie atins.

Întrebare: Dacă brusc această lege, care ne conduce prin lovituri, este activată, apoi nu există alegere liberă?

Răspuns: De obicei, această lege este activată fără recurs. Trebuie să încercăm să mergem împreună cu ea cât mai repede posibil.
Din „Abilități de comunicare” KabTV, 12.11.2020

De la individualitatea istorică la inteligența colectivă

Întrebare: Inteligența colectivă și efectele grupului sunt înțelepciunea uitată. Cândva strămoșii nostrii au folosit această cunoaștere și apoi ei au fost uitați pentru mulți ani. Astăzi știința revelează că se dovesteste că mulțimea, destul de ciudat, are înțelepciune, iar inteligenta colectivă poate fi mult mai mare decât cea a indivizilor.

De ce această înțelepciune a fost uitată și doar astăzi începem să o descoperim și să o folosim?

Răspuns: Anterior, umanitatea nu a avut nevoie de colectivitate. Ea întâi s-a dezvoltat spre individualitate, izolarea egoistă a individului și opus individului și a colectivului.

În asemenea cazuri, personalitatea individuală câștigă tot timpul deoarece oamenii puternici care știu cum să managerieze, indică, câștigă, trag înainte și conduc societatea. Prin urmare, societatea se întinde spre ei, este gata să se plece în fața lor din moment ce este mai ușor pentru colectiv să existe în acest fel.

Oamenii diferă în nivelul lor de egoism. Prin urmare, cei mai egoiști se grăbesc înainte. Așa numitul “rol al individului în istorie” este foarte important în dezvoltarea societății umane. Într-adevăr, mii de ani au trecut până să evoluăm spre declinul acestui trend. Rolul individului începe să dispară și să fie înlocuit de colectiv.

Noi o vedem peste tot: în afaceri, în sporturi, în grupuri. Noi am ajuns la concluzia că un grup care poartă puterea unificării, deși este cuprins din mulți oameni, este o persoană. Este un grup care este capabil să creeze ceva nou și se grăbește înainte.

Remarcă: Umanitatea s-a dezvoltat din vremea sistemului comunal primitiv când oamenii stăteau în jurul focului și au decis totul împreună. Apoi cu 500 – 600 de ani în urmă, în timpul Renașterii a fost un puseu în dezvoltarea personalității. Și astăzi tu spui că vremea individualității trece și începe dezvoltarea colectivă.

Comentariul meu: Echipa este ca un individ.

De pe KabTV “Abilitați de comunicare” 9/25/20

Învaţă să te iubeşti pe tine însuţi

Întrebare: Nu este un secret faptul că oamenii sunt obosiți. Există o nouă descoperire aproape în fiecare zi: virusul trăiește până la 28 de zile pe smartphone-uri, carduri de credit, vize și bani; oamenii pot fi re-infectați de coronavirus și că reinfectarea este mult mai puternică decât cea inițială.

Virusul a fost descoperit în apă. Animalele pot fi, de asemenea, infectate. Vă puteți infecta chiar și fără a avea contact cu bolnavii. Apare un alt virus, care este mai „rău”.

Am enumerat doar 1% din ceea ce este răspândit de mass-media, de oricine. În această situație, unde poate merge omul? La ce este condus? Așa ar trebui să trăiască cineva – într-un metru pătrat și să nu se miște?

Răspuns: Nimeni nu poate face nimic.

Observație: În acest caz, reacția unei persoane obișnuite este opusă. Ea spune: „Întrucât aşa stau lucrurile, părăsesc casa. Ei bine, eu nu pot continua să trăiesc?” Și el iese. Noi înșine îl conducem la această decizie.

Comentariul meu: Nu. Cred că tot greșit este. Trebuie să înțelegem că o persoană nu trebuie să acționeze în conformitate cu nervii sau convingerile sale. El trebuie să acționeze în felul în care trebuie să acționeze.

Întrebare: Ce vrei să spui prin „trebuie”? Ce este asta?

Răspuns: „Trebuie”, pentru că acest virus a venit să ne educe. Să ne educe! Și îl cam ignorăm și spunem: „Oricum, vom face asta!” Ca un copil mic care bate din picior.

Observație: Dar omul nu se gândește la educație. El se gȃndeşte: „Trebuie să-mi curăț tot timpul cardul de credit, trebuie să șterg tot timpul spațiul din jurul meu și să nu las pe nimeni lângă mine”. El nu crede că virusul a venit să ne educe.

Comentariul meu: Iar noi trebuie să-i explicăm acest lucru. Aceasta este problema noastră. Este problema noastră – problema acelora dintre noi care înțelegem de unde a venit virusul și de ce.

În mod ciudat, a venit să ne apropie. Dar pentru a ne apropia mai mult intern, nu extern. Pentru a nu șterge spațiul unul după altul, ci pentru a ne „curăţa” pe noi înșine, astfel încât să nu ne infectăm reciproc, astfel încât să avem grija: „Îl voi infecta pe celălalt” – și nu că eu mă voi infecta de la celălalt . Când ne vom gândi la alții în loc de noi înșine, totul va dispărea și virusul va dispărea, se va topi ca fumul.

Întrebare: Întreaga problemă este că sunt ca și cum aș fi blocat în mine, că mă gȃndesc ce ar trebui să fac, unde ar trebui să merg?

Răspuns: Nu, trebuie să le fac pe amândouă. Dar trebuie să o fac nu pentru a mă proteja de ceilalți, ci ca şi cum aș fi singurul bolnav din lume și aș vrea să-i protejez pe alții de mine.

Întrebare: Deci, nu „ce se va întâmpla cu mine”, ci „ce se va întâmpla cu ceilalți”?

Răspuns: „Ce se va întâmpla cu noi toți”. Virusul ne aduce, în final, recunoașterea conexiunii noastre reciproce, care este rea, egoistă și distrugătoare. Acest virus și ceilalți viruși care vin după el, ne vor aduce într-o stare în care ne vom gândi la ceilalți și nu la noi înșine, deoarece acesta este singurul mod în care putem păstra pe toată lumea în siguranță.

Am intrat într-un stadiu în care nu avem altă opțiune. În cele din urmă, trebuie să înțelegem că lumea trebuie să ajungă la starea ei corectată, și nu trebuie să urmăm calea egoismului nostru, ci în ciuda acestuia, să urmăm calea către conexiunea dintre noi.

Întrebare: Bazat pe ce spuneţi, știința medicală nu va putea crea un vaccin, sau o va face, dar va veni un alt virus?

Răspuns: Da, bineînţeles.

Întrebare: Este mai bine să nu lucrăm în această direcție?

Răspuns: Nu. Am intrat în secolul al XXI-lea. Aceasta este o nouă eră, aceasta este o nouă stare a umanității. Aceştia sunt viruși noi, viruși spirituali, sau s-ar putea spune psihologici, care ne indică faptul că, conexiunea noastră este un factor crucial. Dacă este bună, este bine pentru noi toți. Dacă este rea, va fi rău pentru noi toți.

Întrebare: Care ar trebui să fie gândurile vindecătoare ale unei persoane?

Răspuns: Atunci cȃnd mă gândesc la ceilalți: cum să nu-i infectez, cum să mă asigur că sunt în viață și sunt bine. Este simplu. Asta e. Nu mă gândesc la mine, ci la ceilalți. Și așa mă salvez și mă decontaminez. Nu îi îndepărtez pe ceilalți de lȃngă mine pentru a nu mă infecta, îi îndepărtez de mine pentru a nu-i infecta.

Observație: Dar eu nu sunt bolnav.

Comentariul meu: Suntem cu toții bolnavi. Cu toții avem viruși în noi. Viruși egoişti, sălbatici, când ne gândim doar la noi înșine și nu la ceilalți. Natura acum, în secolul XXI, ne va schimba. Și acest lucru este foarte, foarte neplăcut, de neînțeles și oarecum neașteptat.

Întrebare: Există o astfel de conștientizare a mea, ca fiind un virus rău?

Răspuns: Da. Este singura, din întreaga lume, care caută pe cineva ca să-l rănească – și eu sunt acela.

Întrebare: Eu sunt virusul care îi poate infecta pe alții și nu vreau să fac asta. Trebuie să fiu izolat de oameni. Ar trebui să mă opresc să mă apropii de ei și așa mai departe?

Răspuns: Da. Toate gândurile, planurile mele, diferitele mele idei, sunt toate egoiste. Trebuie să fac ceva în legătură cu ele. Cum le pot bloca în mine? Cum să le ascund în mine? Aceasta se numește restricție.

Întrebare: Practic, eu cer: „Opriți-mă, separați-mă de oameni, pentru că îi ucid, îi infectez”?

Răspuns: Da. Dacă nu fac asta, atunci apare un alt virus extern și mă restricționează prin aceste efecte secundare. Dar, de fapt, virusul nu este Covid-19 sau alte virusuri cu care luptăm astăzi. Nu, virusul este tocmai în gândurile noastre egoiste despre ceilalți.

Întrebare: Va accepta o persoană acest lucru?

Răspuns: Nu va avea de ales. Natura ne va forța treptat. Ne-a creat în acest fel și ne conduce spre schimbări, astfel încât să cerem naturii însăși să schimbe ceea ce a creat în noi. Va fi frumos. În general, mă aștept la o transformare interesantă a umanității în următorii ani.

Întrebare: Deci, vă așteptați la această cerere: „Schimbă-ne”?

Răspuns: Da. Și trebuie să scriem cărți, să facem filme, tot ce putem pe acest subiect, despre cum se poate întâmpla acest lucru, despre cum ne va schimba natura.

Întrebare: Natura ne va forța și oricum, ne vom schimba, deci este mai bine să nu opunem rezistenţă?

Răspuns: Desigur. Cui vei rezista? Cum poți face asta? Tu însuți ești natura. Natura face în tine tot ce trebuie făcut.

Întrebare: De ce atunci natura a înscris în noi: „regele naturii” cu „puterea asupra naturii”?

Răspuns: Pentru ca tu, la gradul de om, care există în tine, să realizezi că îți poți schimba natura animalică. Asta e.

Întrebare: Aceasta este ceea ce numim „regele naturii”? Faptul că pot cere să-mi schimb natura?

Răspuns: Da, să te ridici deasupra naturii tale egoiste animalice și să urci spre vârful unei naturi altruiste. Trebuie să ne ajutăm reciproc în acest sens, să facem tot ce putem. Dacă nu, totuși vom ajunge la acest lucru, dar, bineînțeles, cu mari suferințe, pierderi, pentru o perioadă lungă de timp și dureros. Sper că oamenii vor auzi. Și trebuie să vorbim mereu despre asta.

Din KabTV “Ştiri cu dr. Michael Laitman” 10/15/20