Întrebare: Ai spus recent că totul se dezvoltă atât de repede încât se dorește încetinirea ritmului acestei dezvoltări. Cum se poate exprima acest lucru într-un grup?

Răspuns: Uneori aud de la voi că avansarea a devenit atât de rapidă, precum niște cai care galopează incontrolabil. Dar așa trebuie să fie, deoarece acești „cai” sunt gestionați de Creator și fiecare nouă stare este total neașteptată, în timp ce trebuie să obținem conexiuni în credință deasupra rațiunii în fiecare nouă stare, doar prin mișcarea noastră comună, astfel încât mai jos ne va fi creată o suprafață limpede, pe care putem sta, chiar dacă ne găsim brusc în aer.

Atributul lui Bina este atributul aerului. Există un astfel de concept ca un castel, care zboară în aer. Când percepem și absorbim atributul de dăruire din interiorul nostru, simțim că suntem suspendați în aer și cu asta suntem învățați să ne obișnuim. Nu mai avem nicio bază egoistă și nu putem conta pe nimic. Nu există prezent, trecut sau viitor și nu există atașament față de nimic sau față de nimeni. Pur și simplu suntem suspendați, neștiind unde, cum, și ce se întâmplă cu noi.

Acceptați această stare și chiar mai mult, dar cu o singură condiție: să nu știți cum se va întâmpla și, de asemenea, să nu doriți să știți. Vrei să știi doar că rezultatul acestei condiții, întreaga stare corectă sub formă de plăcere, va merge către Creator.

Din emisiunea de pe KabTV „Fundamentele Cabalei” KabTV din 06.02.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este diferența dintre teamă și frică?

Răspuns: Teama este prudență, distanță, senzația de ceva neclar, poate nu foarte conștient, amenință ceva, cumva, dar încă nu este definit. Este ca stările crepusculare. O astfel de anxietate li se întâmplă multora și uneori este dificil de spus din ce motiv, de ce și pentru ce.

Cu toate acestea, frica este deja un sentiment absolut clar, concret într-o persoană: de ce mi-e frică, în ce circumstanțe o pot experimenta, cum o pot evita și așa mai departe.

Întrebare: Teama se referă în principal la stări spirituale?

Răspuns: Acest lucru poate fi atribuit atât stărilor spirituale, cât și stărilor obișnuite ale oamenilor.

Din emisiunea de pe KabTV„Stări spirituale” din 03.04.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Dacă cineva este prezenă în sistemul general, atunci în consecință ar trebui să existe relații între părțile sistemului care sunt construite într-un anumit mod conform unui algoritm corect.

Răspunsul meu: Singurul algoritm corect în ceea ce privește relațiile ar fi ca fiecare parte a sistemului să existe doar pentru a susține toate celelalte părți și pentru ea însăși, ar obține doar cât ar fi trebuit să funcționeze corect în acest fel.

Întrebare: Cum se raportează părțile masculine și feminine ale sistemului, literalmente soț și soție?

Răspuns: Soțul și soția ar trebui să se concentreze pe susținerea reciprocă, precum și pe ceea ce este produs din relația lor.

Întrebare: Cum poate o femeie să-și susțină soțul cât mai eficient posibil? În ce mod ar trebui realizat acest sprijin în raport cu dezvoltarea sa, în ceea ce privește existența sa în lumea corporală și poate în termeni de scop spiritual?

Răspuns: Nu cred că există prea multe diferențe între bărbați și femei sau soți și soții. Amândoi trebuie să trăiască conform unei înțelegeri a sensului existenței lor. La ce scop ar trebui să ajungă? Care este cel mai important lucru din viața lor?

Ei trebuie să continue să lucreze la asta. Există o mulțime de opțiuni aici, dar toate acestea ar trebui să vizeze atingerea unui obiectiv comun.

Din emisiunea de pe KabTV „Cabala Express” din 07.12.2020

Filed under: Egoism, Evolutie, Femeia, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În Cabala există stări precum coborâri și ascensiuni. Se spune că cabaliștii se bucură de coborâri. De ce?

Răspuns: Ca urmare a experienței, practicii și experienței cabalistice, cabalistul începe să înțeleagă că aceste coborâri preced următoarea mare ascensiune. Prin urmare, el se bucură de cădere, precum și de urcare. Înțelege că este imposibil fără asta. La urma urmei, căderea este pur și simplu deschiderea unei dorințe mai mari în care el va primi apoi împlinirea.

Întrebare: Chiar și în Cabala, există un concept conform căruia munca în sine ar trebui să provoace bucurie și acesta este un test. Omul experimentează bucurie nu din starea viitoare, nu din beneficiile pe care le va primi din ceva, ci din munca în sine?

Răspuns: Da. Unde sunt, trebuie să încerc să trăiesc nu în viitor, ci în prezent. Dacă acum sunt și eu atașat de Creator, de prietenii mei și îmi îndeplinesc sarcina de a realiza scopul creației, atunci sunt încă într-o stare frumoasă și nu mai vreau nimic.

Dacă simt că sunt într-o stare absolut bună în fiecare moment, atunci sunt cu adevărat pe calea cea bună.

Din emisiunea de pe KabTV „Stări spirituale” 03.04.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce oferă cele mai mari sentimente de bucurie: plăcerile trecute, prezente sau viitoare?

Răspuns: Este adevărat că plăcerile din trecut, oricare ar fi acestea, sunt întotdeauna limitate pentru că sunt în trecut. Aceste sentimente sunt adunate împreună, reflectate și au sentimente specifice asociate cu ele.

Sentimentele actuale pot fi foarte plăcute, dar din moment ce o persoană este prinsă în ele în acest moment, nu le poate evalua încă corect, deoarece acestea îl îngreunează, controlându-l.

În timp ce bucuriile viitoare pot fi trăite practic la nesfârșit. Ar fi minunat ca o persoană să se îndrepte spre stările de bucurie viitoare.

Întrebare: Deci, cele mai acute senzații de bucurie provin din starea viitoare de plăcere sau satisfacție?

Răspuns: Da. Pentru că sunt în viitor și nu sunt limitate de nimic.

Din emisiunea de pe KabTV „Stări spirituale” din 03.04.2019

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, TES, Volumul 1, Histaklut Pnimit: Într-adevăr, cei ai căror ochi nu au fost deschiși spre priveliștile cerului și care nu au dobândit competența în legăturilor ramurilor acestei lumi cu rădăcinile lor în Lumile Superioare, sunt ca orbii răzuind pereții. Ei nu vor înțelege adevăratul sens al nici măcar un singur cuvânt, pentru că fiecare cuvânt este o ramură care se leagă de Shoresh (rădăcină).

Numai dacă primesc o interpretare de la un înțelept autentic care se pune la dispoziție pentru a o explica în limba vorbită, care este neapărat ca traducerea dintr-o limbă în alta, adică din limba ramurilor în limba vorbită, doar atunci el va fi capabil să explice termenul spiritual așa cum este.

Întrebare: Ce este viziunea spirituală în Cabala și cine este definit ca fiind orb?

Răspuns: Un orb din Cabala este cineva care nu are lumină reflectată și care, așa cum scrie Ari, nu are o lumină care iese din ochii săi.

Chiar și în viața noastră, dacă cineva ne privește din spate, îl simțim cumva, pentru că există o putere în privirea din ochii lui și se simte de altcineva. Orb este acela care nu are această putere.

Întrebare: Omul înțelege că este orb și trebuie să se apuce de cineva?

Răspuns: Nu, el nu poate face încă nimic, pentru că nu există nicio energie spirituală care să vrea ca dăruirea să vină de la el.

Din emisiunea de pe KabTV „Fundamentele Cabalei” 12.02.2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Având în vedere conceptul de „credință deasupra rațiunii”, putem spune că rațiunea este ceea ce înțelegem în simțurile noastre. Iar credința este rădăcina, sursa, din care provin atât cunoașterea, cât și toate influențele asupra noastră.

Aceasta este o înțelegere atât de clară, când nu există nimic mai puternic decât credința. Cunoașterea este sub credință. Chiar și ceea ce simt nu-mi spune nimic. Principalul lucru este că mă ridic la nivelul credinței și văd sursa a ceea ce simt în cunoaștere, în simțurile mele.

Întrebare: Adică, sentimentul de credință în Cabala este mult mai clar decât ceea ce simt azi cu cele cinci simțuri materiale ale mele?

Răspuns: Desigur. Începi să înțelegi sursa senzațiilor tale: ce te determină, ce anume simți. Simțiți această lume în cele cinci simțuri ale tale și  ți-o prezintă sursa care construiește această lume pentru tine. Prin urmare, este important pentru tine.

Întrebare: Sursa este ceea ce era înainte de Big Bang?

Răspuns: Înainte de Big Bang și în general, adică este singura forță superioară care controlează totul, păstrează totul în sine.

Comentariu: Rămâne doar de verificat.

Răspunsul meu: Acest lucru se întâmplă treptat și ne îndreptăm spre el.

Din emisiunea de pe KabTV „Stări spirituale” din 19.03.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, în Quora: „Cum poți pune capăt suferinței în viață?”

Mai întâi trebuie să înțelegem sursa suferinței din viață și apoi putem implementa o metodă pentru a-i pune capăt.

Pentru a înțelege sursa suferinței, înțelepciunea Cabalei explică o interacțiune cheie între două forțe fundamentale din natură: una este o forță numită „lumină”, forța iubirii, dăruirii și conexiunii, cunoscută și sub numele de „forța superioară” și „Creatorul” („Boreh” în ebraică), care înseamnă „vino și vezi” („Bo” și „Reh”), pentru că trebuie să obținem această forță ca percepție și senzație clară pentru a o crede. Această forță inițială a creat a doua forță: creația, care este numită și „ființa creată” sau „dorința de a se bucura” – o lipsă de împlinire, opusă forței superioare inițiale.

Forța superioară dezvoltă dorința de a ne bucura, făcându-ne să ne simțim de parcă avem nevoie și dorim mai multe feluri diferite de împlinire.

În esență, suntem alcătuiți dintr-un set de dorințe – hrană, sex, familie, bani, onoare, control și cunoaștere – și fiecare simțim un îndemn instinctiv de a ne împlini prin aceste dorințe în diferite măsuri.

Dacă nu reușim să îndeplinim aceste dorințe, suferim, iar această suferință se extinde de la senzațiile de gol până la cele ale durerii directe, acestea din urmă putând deveni chiar intolerabile.

Dorințele de hrană, sex și familie sunt instincte corporale naturale împărtășite de toate animalele. În schimb, dorințele de bani, onoarea, controlul și cunoașterea sunt dorințe sociale bazate pe compararea a ceea ce avem în raport cu ceilalți, iar astfel de dorințe sunt unice pentru oameni.

Sursa suferinței este astfel incapacitatea de a îndeplini aceste dorințe. În termeni cabaliști, atunci când lumina (plăcerea / împlinirea) nu umple dorința, atunci suferă, iar suferința poate fi intensă sau ușoară, pe termen lung sau momentană, colectivă sau individuală.

Înțelegând că lipsa de împlinire a dorințelor noastre este sursa suferinței noastre, ne aflăm astfel într-o cursă constantă pentru împlinire. Problema este că dorința noastră de a ne bucura știe doar să ne bucurăm în detrimentul celorlalți și al naturii și, astfel, ne împotrivim unul faţă de celălalt într-un tragere de război, fiecare trăgând în colțul său. De aceea, orice fel de împlinire pe care o simțim în această configurare actuală este doar tranzitorie, după care ne simțim din nou goi și dorim o împlinire diferită din nou și din nou.

Soluția la această situație este de a inversa direcția prin care ne bucurăm. Dacă în loc să dorim să primim împlinire pentru noi înșine în detrimentul altora, am dezvolta o nouă dorință – una în care dorim beneficiul celorlalți – atunci am intra într-un nou nivel al vieții în care am simți o împlinire constantă.

În imagine, în stânga: Primirea directă a plăcerii în dorință duce la stingerea acesteia, iar în dreapta: Intenția de a fi în beneficul altora redirecționează plăcerea, permițând împlinirea continuă.

Dorința noastră de a ne bucura numai pentru beneficiul personal ne limitează și ne restrânge imens senzația de împlinire la momente foarte mici și trecătoare și, de cele mai multe ori, simțim vid și suferință pentru a ne împinge să căutăm împlinirea. Dimpotrivă, dorința de a aduce beneficii celorlalți deține un potențial nelimitat de împlinire, deoarece, având ca scop să îi avantajăm pe ceilalți, intrăm în echilibru cu forța inițială a iubirii, dăruirii și conexiunii care se află pe partea opusă a realității, dorind să acorde la fel ca aceasta.

Înțelepciunea Cabala este o metodă care ne învață cum să realizăm o astfel de tranziție. „Cabala” înseamnă „primire” în ebraică, deoarece ne învață cum să primim împlinirea într-un mod care este în cele din urmă adaptat naturii, o împlinire care nu se estompează, dar care crește constant.

Pe de o parte, Cabala a devenit destul de populară, dar pe de altă parte, este o înțelepciune ascunsă, deoarece rezultatele ei sunt resimțite în senzațiile și dorințele fiecărei persoane. Cu toate acestea, este deschisă pentru toată lumea și ne permite să înțelegem cum să lucrăm cu dorințele noastre pentru a primi împlinirea într-un mod nelimitat. Procedând astfel, devenim cu adevărat fericiți pe măsură ce scăpăm de suferință chiar de la sursa ei.

Bazat pe „Noua viață – episodul 736: Originea suferinței noastre” [28:27] din 23 iunie 2016. Scris / editat de studenții cabaliști ai Dr. Michael Laitman.

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Vaccinul a venit sub diferite forme și există studii care arată că funcționează.

Există sceptici cărora le este frică, dar sunt şi cei care vor să se vaccineze pentru ca toate acestea să se termine. Adică, oamenii au acum o oportunitate și gândul: „Ei bine, când se va termina anul acesta, totul va reveni la normal”.

Mă trezesc gândind că vom începe să ne întâlnim fizic. Totul va reveni la normal, iar oamenii vor începe din nou să zboare către prietenii și rudele lor, să călătorească, să trăiască. Viața va continua. Deja acest blocaj se va încheia.

Acest gând se află în mintea oamenilor, că totul va reveni la normal și viața va începe din nou. Dvs. ce credeţi?

Răspuns: Viața nu a plecat nicăieri. Deci, dacă se întoarce, nu știu la ce ne referim prin viață. Aceasta este în primul rând. În al doilea rând, nu poți readuce ceea ce a fost. Deci, toată această pandemie, întregul virus, ne va însoți. Cred că ar trebui să ne dăm seama ce ne-a dat.

Comentariu: Urmăresc presa în general; puțini oameni au tras concluzii despre motivul pentru care a apărut virusul și pentru ce a venit.

Răspunsul meu:  Nu. Ei vor să se întoarcă la ce a fost, cum a fost.

Comentariu: Da, aceasta este starea naturală a unei persoane care este deja obosită de toate acestea.

Răspunsul meu: De parcă ar fi fost bine.

Întrebare: Deci, ce trebuie să realizăm acum pentru a trăi o viață nouă, dar bună?

Răspuns: Trebuie să privim spre viitor ca la o nouă zi, care trebuie să fie o consecință a zilei trecute. Nu luăm în considerare această zi trecută! Nu dorim să obținem nici o informație din aceasta.

Întrebare: Trebuie să extragem informații din trecut?

Răspuns: Sigur. Numai că nu vrem. Vrem să sărim înapoi. Asta e tot. În timp ce zburam, zburăm, în timp ce mergeam, mergem. Erau tot felul de emisiuni la televizor, erau teatre, filme. Am fost la restaurante, peste tot. Străzile erau pline de oameni, mergeau la orice cafenea, în orice loc.

Întrebare: Ce informații ar trebui extrase din trecut?

Răspuns: Că, dacă vrem să revenim la apropiere, atunci apropierea trebuie să fie interioară pentru a neutraliza acest virus. Acest lucru este dificil de explicat oamenilor. Dar problema este în noi. Virusul este în noi. Dacă vreau să o neutralizez, trebuie să îmi umplu atitudinea față de ceilalți cu sentimente de conexiune, apropiere, iubire. Apoi voi neutraliza efectele negative ale virusului.

Întrebare: Spuneți că această conexiune, această iubire nu a existat în viața noastră trecută?

Răspuns: Bineînţeles că nu

Întrebare: Orice își imaginează o persoană că a fost acolo, ce ar trebui să facă cu asta?

Răspuns: S-a simțit liber. A venit virusul la noi și ne-a arătat că nu avem dreptul să ne apropiem de altcineva, să zicem mai aproape de doi metri.

Nu te poți apropia de celălalt! Oamenii ar trebui să înțeleagă că virusul a venit de fapt de la nivelul spiritual, adică de la nivelul sentimentelor, de la nivelul de corectare al ființei umane și apoi a coborât la nivelul biologic, animal.

Întrebare: Deci, ne cere să atingem acest nivel?

Răspuns:  Mineral, vegetal, animal și uman! Natura umană este mai înaltă decât animalele. Adică este o relație emoțională între ființele umane. Dacă reparăm acest lucru, atunci nu este nimic de remediat la toate nivelurile inferioare, totul va fi corect și bine.

Întrebare: Deci, ar trebui să ne corectăm relațiile interne între noi?

Răspuns: Numai asta. Este necesar să îi dezvăluim unei persoane ce înseamnă acest lucru. El spune: „Nu mi-au plăcut ceilalți?! Dar i-am îmbrățișat! Am stat cu ei, am băut! ”

Comentariu: Desigur. Erau prietenii mei, familia mea.

Răspunsul meu: Cum să-i explic că toate au fost relații egoiste, rigide, relaţii pur psihologice de ură?

Comentariu: Acest lucru este foarte dificil de explicat. Persoana a păstrat căldura faţă de oamenii săi apropiați…

Răspunsul meu: Nu s-a gândit la asta. Acum trebuie să mergem la un alt nivel.

Întrebare: Deci, o persoană trebuie să înțeleagă că a trăit folosindu-i tot timpul pe alții? De fapt, iubirea lui era să-i folosească, într-un fel sau altul.

Răspuns: Da.

Comentariu: Nu este uşor!

Răspunsul meu: Atunci vom începe să le explicăm mamelor ce înseamnă să-ți iubești copiii.

Comentariu: Dar mama este 1000% sigură că își iubește copilul!

Răspunsul meu:  Ea îl iubește, desigur. Dar acesta este nivelul animal al iubirii. Părăsiți această stare și oferiți copilului doar un conținut mai interior – etern, perfect! Cu conștientizarea locului de unde provine!

De la corpul tău interior al animalului, de la dorința ta ca animal către un alt animal, pe care vrei să-l îmbrățișezi, vrei să-l lingi, ca o vacă care-și linge vițelul nou-născut și așa mai departe.

Aici este necesar și un alt lucru – de ce fac asta, pentru ce, de ce natura îmi stârnește astfel de sentimente? Nu pot să-mi urmez orbește impulsurile instinctive ale naturii, care mă îndeamnă așa, mă forțează. Trebuie să înțeleg de ce trebuie să fac acest lucru, să fiu de acord cu acesta și să confirm cu acordul meu că o fac în mod conștient. Pentru ce?

Pentru a cunoaște și a justifica pe deplin programul Creatorului în aceste acțiuni. Astfel încât în ​​această dragoste dintre noi, între toți oamenii, ne vom uni într-un sistem numit Adam și, în cele din urmă, vom găsi aceeași legătură a iubirii față de Creator.

Adam este un singur suflet. Atunci vom simți cum ne „linge” El, așa cum o vacă face vițelului ei și o vom percepe ca un vițel care percepe o vacă, o mamă.

Pentru asta a fost creat totul. Când această iubire cea mai înaltă se manifestă la toate nivelurile până la nivelul cel mai scăzut, atunci aceasta este revelarea Creatorului către creaturi.

Nu mergem nicăieri. Toate acestea trebuie dezvăluite.

Întrebare: Descoperim că suntem unul în mâinile Creatorului?

Răspuns: Da. Trebuie să fim chiar mai sus, chiar până la punctul în care trebuie să ajungem la o stare egală cu El, să realizăm atitudinea Sa față de noi, să ne ridicăm la nivelul de înțelegere și simțire a sursei atitudinii Sale față de noi, adică să ne dezvoltăm la un astfel de nivel.

Întrebare: Chiar trebuie să ajungem la acest scop?

Răspuns: Desigur, altfel ce vom face? Ca un bebeluș în brațele mamei sale? Se simte bine, iar mama lui se simte bine. Trebuie să creștem. În relația noastră spirituală cu Creatorul există, de asemenea, un nivel mineral, vegetal, animal și uman.

Întrebare: Care este scopul creației, ultima ţintă?

Răspuns: Să ne ridicăm la această stare, la cea mai înaltă, când simțim de unde se ridică iubirea Lui, în Creator și coboară asupra noastră.

Vom ajunge acolo. Este programat cu precizie. Noi doar încercăm să o facem rapid și pentru toată lumea.

Din emisiunea de pe KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” din 14.12.2020

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, în Quora: „Cum putem atinge maturitatea spirituală?”

O persoană matură din punct de vedere spiritual este aceea care încetează să urmărească plăcerea auto-orientată și, în locul ei, caută dragoste, dăruire și conexiune pozitivă cu ceilalți.

În mod similar, în viețile noastre corporale, în calitate de copii, tot ce știm este cum să ne bucurăm de noi înșine și alergăm după un lucru distractiv, unul după altul. Apoi, într-un anumit stadiu al maturității corporale, când devenim adulți, trebuie să ne asumăm un rol mai dăruitor și mai responsabil în societate, să lucrăm și să contribuim social în diferite moduri. Cu toate acestea, chiar și un adult din lumea noastră, care lucrează și contribuie la societate, funcționează în conformitate cu o dorință fundamentală de a se bucura pe sine.

Atingerea maturității spirituale înseamnă că inversăm scopul asupra dorințelor noastre de la „în beneficiul nostru” la „în folosul altora”.

Procedând astfel, trecem o barieră între lumea noastră corporală și lumea spirituală. Esența plăcerii noastre se schimbă, de asemenea : în loc să ne bucurăm trecând de la o plăcere auto-orientată la alta printre dorințele de hrană, sex, familie, bani, onoare, control și cunoaștere, ne bucurăm în schimb să fim conectați la scopul vieții noastre și sursă – forța spirituală a iubirii, dăruirii și conexiunii care există în perfecțiunea eternă absolută. Cu alte cuvinte, maturitatea spirituală înseamnă a trăi în dragoste, dăruire și legătură pozitivă cu ceilalți, nu de dragul plăcerii pe care ni le aduce, ci de dragul conectării cu sursa vieții noastre.

Maturitatea spirituală vine astfel după stabilirea unei legături și a unui nivel de asemănare cu forța spirituală a iubirii, dăruirii și conexiunii. Procedând astfel, ne ridicăm deasupra nivelului corporal al vieții noastre, unde căutăm plăcerea egoistă.

Dacă luăm un instantaneu al evoluției umane pentru a vedea unde suntem în prezent, în raport cu o astfel de maturitate spirituală, ca umanitate, atunci putem vedea că suntem în proces de tranziție la o nouă eră în care nu mai extragem același lucru, e un fel de plăcere din plăcerile corporale, cum am fost odinioară. Nici acum nu mai vedem nicio imagine roz. În trecut, am putut apela la diferite sisteme pentru a le înlocui pe cele actuale. Astăzi nu mai este cazul, întrucât putem imagina deja falimentul direcțiilor pe care le-am încercat. Pur și simplu nu mai anticipăm primirea unor noi plăceri speciale în viață.

O astfel de stare face parte din evoluția noastră naturală: am ajuns la o limită în dezvoltarea noastră corporală și a sosit timpul să trecem la o nouă paradigmă spirituală. Într-o limbă engleză simplă, acest lucru înseamnă că găsim împliniri din ce în ce mai mici din alergarea după plăceri tot timpul, pentru a ne da seama că adevărata împlinire în era noastră viitoare este să urmărim în schimb sursa oricărei plăceri – forța spirituală a iubirii, dăruirea și conexiune. Mai mult, dacă nu reușim să ne aplicăm acestei tranziții din propria noastră voință, atunci vom experimenta din ce în ce mai multe senzații negative – nemulțumire, vid, depresie, singurătate, stres, anxietate și alte forme de suferință – pentru a ne stimula să realizează nevoia de a te maturiza spiritual. Pur și simplu vom fi opriți din a ne putea bucura de orice și vom începe apoi să punem întrebări fundamentale despre viața noastră, cum ar fi „De ce se întâmplă asta?” „Ce înseamnă toate acestea?” „Pentru ce este această viață?” „De ce există atât de multă suferință în această lume?” și „Ce pot face pentru asta?”

Cu alte cuvinte, vom începe să ne întrebăm nu despre plăcerile în sine, ci despre sursa lor. Cu cât punem mai multe astfel de întrebări, cu atât mai mult vom fi conduși să căutăm medii noi și diferite pentru cele în care ne-am angajat până acum – cele care ne vor ajuta să ne maturizăm spiritual.

Atâta timp cât ne bucurăm în această lume, nu ne întrebăm despre sursa plăcerii. Cu toate acestea, de îndată ce încetăm să ne bucurăm de viață și, de asemenea, nu vedem niciun scop viitor care să ne atragă să ne bucurăm prin a ne îndrepta către un scop demn dinaintea noastră, atunci începem să ne simțim cufundați într-o problemă existențială serioasă. Apoi începem să punem întrebări fundamentale despre scopul și sensul vieții și nu pur și simplu cum să ne bucurăm în timp ce suntem aici.

Într-un astfel de moment, începem să înțelegem că, dacă vrem să ne bucurăm de viață, atunci trebuie să ne apropiem de sursa vieții, ceea ce înseamnă să inversăm scopul prin care ne bucurăm de la „în beneficiul nostru” la „în beneficiul altora. ”

Bazat pe Lecția zilnică de Cabala din 30 decembrie 2010. Scris / editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→