Etapele meselor rotunde

Observație: Înainte de a aplica metodologia mesei rotunde, trebuie să țineți un atelier. Scopul său este de a crea o atmosferă caldă și sigură, de a ridica importanța discuției în sine și importanța participanților.

Comentariul meu: Într-adevăr, acest lucru este foarte important. La urma urmei, luăm oameni simpli, egoiști, care încearcă să rezolve o problemă din punctul de vedere al egoismului. Și trebuie să-i convingem că pot rezolva problema numai fiind conectați integral unul cu celălalt deasupra egoismului lor.

Principalul lucru este sarcina în sine, nu cine o rezolvă, deoarece toată lumea este implicată în acest proces. Participanții trebuie să ajungă la o decizie comună, deoarece este cea corectă și nu pentru că este decizia individuală a cuiva, oricât de strălucitoare ar părea.

Cu alte cuvinte, înainte de a lua orice decizie, este important să vă conectați sentimental.

Observație: A doua etapă: fiecare membru al cercului efectuează o auto-analiză a cât de mult sunt dispuși să participe la consolidarea conexiunii întregului grup.

A treia etapă este un sentiment de comunitate și conexiune între participanți. Chiar dacă nu am realizat-o încă, o arăt artificial tuturor celorlalți. Nu știu că mă joc.

A patra etapă: toată lumea încearcă să vorbească cu cele mai bune abilități despre avantajele și avantajele unității și interconectării, deoarece fiecare individ nu ar fi capabil să obțină rezultatele și să rezolve sarcinile stabilite.

Comentariul meu: Cel mai important lucru este că toată lumea este de acord că o decizie comună va fi singura corectă.

Întrebare: Și a cincea etapă – într-o stare de plenitudine a sentimentelor, participanții încep să discute direct subiectul și să rezolve probleme folosind metoda mesei rotunde. Aceasta este diferența dintre metoda integrală și celelalte, deoarece acestea încep imediat să rezolve unele probleme fără a stabili mai întâi o comunicare. Și fără ea, este imposibil.

Cât timp credeți că ar putea dura acest proces? Este posibil să vă acordați astfel într-o jumătate de oră?

Răspuns: Greu! Nu-mi pot imagina că acest lucru s-ar putea face în câteva luni. Dar trebuie să ne străduim. Trebuie să lucrăm la asta. Depinde de ce vorbesc oamenii, despre ce subiect, în ce stare sunt ei inițial.

Să presupunem că sunt chirurgi care au efectuat multe operații. Dar acum au un pacient cu o problemă aparent de nerezolvat și ajung la concluzii deplorabile despre încercările lor din trecut de a o rezolva singure. Apoi își dau seama că numai prin brainstorming împreună vor fi în mod evident în măsură să găsească o soluție nouă.

Din „Abilitățile de management” de la KabTV, 09.07.2020

Filed under: Ateliere, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există o pedeapsă pentru păcatele unei generații? Există vreun concept conform căruia copiii ar trebui să plătească pentru păcatele taților lor?

Răspuns: În general, da. La urma urmei, nu existăm singuri, așa cum credem. De obicei, oamenii cred că pot face orice vor fără să-și dea seama că se află în cadrul naturii, care are propriile legi.

Dezvăluim treptat aceste legi la nivelurile neînsuflețite, vegetative și animate. Dar la nivel uman nu le putem dezvălui. Putem presupune doar că există.

Adevărul este că privim natura neînsuflețită, vegetativă și animată de sus în jos și, prin urmare, o putem înțelege și cumva o putem gestiona. Și nu ne putem uita decât la alți oameni la nivelul nostru. Nu avem un „al doilea etaj” din care să le putem privi. Prin urmare, la nivel uman, greșim în mod constant. Nu avem nimic de comparat, nu avem un al doilea etaj cu care să privim de sus în jos.

Conform înțelepciunii Cabalei, trebuie să ne ridicăm la nivelul următor, numit credință deasupra rațiunii, de la care vom vedea corect nivelul nostru pământesc și vom înțelege cine suntem și cum ar trebui să ne comportăm.

Întrebare: De unde a venit termenul „descendență”, „declin” sau „aspru” al generațiilor?

Răspuns: Vedem că fiecare generație se dezvoltă în propriul egoism, care devine din ce în ce mai sofisticat, cu mai multe niveluri și mai complex. Prin urmare, ne trage în jos. Trebuie neapărat să-l echilibrăm străduindu-ne în sus.

Nu înțelegem acest lucru încă. Dar în timpul nostru, am ajuns deja într-o stare care ne permite să înțelegem cum putem echilibra egoismul și mai mult sau mai puțin influența existența noastră.

Întrebare: Putem spune că tocmai nivelul diferit al egoismului este cauza conflictelor dintre generații?

Răspuns: Bineînțeles. Toți suntem egoiști, dar fiecare în felul său.

Din programul TV „Era post-coronavirus” 21.05.2020

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Observație: Există mai multe expresii înțelepte evreiești despre care se spune că vor schimba viitorul copiilor noștri.

Prima: „„ Experiență ”este cuvântul pe care o persoană îl folosește pentru a-și numi propriile greșeli”.

Comentariul meu: Da. Experiența trebuie să vină, să se nască, din propriile greșeli. Dacă nu există greșeli, nu există experiență. Nu se poate ca o persoană să ajungă la concluzii corecte dacă nu a greșit.

Întrebare: Este posibil ca o persoană să nu greșească?

Răspuns: Nu. O persoană nu poate face ceea ce este corect dacă nu a mai făcut o greșeală.

Întrebare: Regretă că a greșit?

Răspuns: Acest regret este cel care produce o acțiune corectă.

Întrebare: Transmitem această experiență copiilor noștri?

Răspuns: Vrei să-l transmiți copiilor tăi, dar aceștia trebuie să facă propriile greșeli.

Întrebare: Vor avea propria lor experiență?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Înseamnă că experiența noastră nu îi va ajuta?

Răspuns: Nu este nevoie. Fiecare generație trebuie să facă greșeli și să ajungă la concluzia corectă și astfel să avanseze.

Observație: Adică, fiecare are absolut propria experiență. Este experiența greșelilor.

Comentariul meu: Fără aceasta, nu primiți informații clare, date, senzații, nimic, dacă nu le-ați experimentat în toate aceste situații.

Observație: Citat: „Dacă te-ai supărat din greșeală, dă-i mâniei șansa de a rămâne peste noapte – doar fii tăcut până dimineața”.

Comentariul meu: Din viața noastră, vedem că acest lucru este bun. Aceasta se numește „cel care închide gura în timpul conflictului cu celălalt”.

Întrebare: Cum poate o persoană să facă asta?

Răspuns: Prin exerciții.

Întrebare: Ce se întâmplă dimineața? Nu voi fi la fel de furios ca înainte pe această persoană?

Răspuns: Nu, dimpotrivă, poate că îi vei fi recunoscător.

Observație: Citat: „Există două metode pentru a te ridica deasupra aproapelui tău: prima este să te ridici deasupra ta, iar a doua este să-ți cobori aproapele. Nu este recomandabil să utilizezi a doua metodă. Decât să sapi o groapă pentru altcineva, cheltuiește-ți aceste forțe pentru a-ți face un deal”.

Comentariul meu: Merită întotdeauna să te ridici peste tine însuți. Crești în acest fel. Astfel, nu este nevoie să fii atent la celălalt, nici măcar din punct de vedere egoist. În schimb, te ridici deasupra eului tău către o stare nouă, mai corectă.

Întrebare: Este posibil să mă ridic deloc deasupra mea?

Răspuns: Desigur, în fiecare minut.

Observație: De obicei, facem ceva foarte diferit, îl coborâm pe celălalt.

Comentariul meu: îl folosești pe celălalt pentru a te ridica deasupra ta, acceptându-i punctul de vedere.

Întrebare: Se numește că așa mă anulez?

Răspuns: îmi anulez sinele anterior pentru a face din eul meu, unul superior.

Întrebare: Acest citat are un final interesant. Se spune că, dacă folosești a doua metodă, adică pune-l jos pe celălalt, îți faci un deal. Înseamnă o movilă pe mormânt?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Cu alte cuvinte, dacă îl cobori pe celălalt, acesta este de fapt moartea ta?

Răspuns: Da. Dimpotrivă, ridică-te deasupra altora, profită de această oportunitate. Folosește-l pe celălalt, critica lui, atitudinea lui față de tine, renunță la tine, apleacă-te și apoi te vei ridica deasupra ta.

Observație: Citat: „Nu fi prea dulce că te vor mânca. Nu fi prea amar că te vor scuipa”.

Comentariul meu: spun ceea ce cred eu că este corect. Aceasta este ceea ce am „ce pun pe platou”, așa cum se spune, acesta este ceea ce îți dau. Tu alegi: este dulce sau amar pentru tine sau, îl poți arunca cu totul. Las oamenii să vadă că așa sunt eu.

Întrebare: Ce zici de faptul că oamenii vor să te vadă dulce și tu ești amar? O persoană trebuie să urmeze pe cineva. Caută pe cineva de urmat.

Răspuns: Ei bine, nu este necesar să mă urmărești. În orice caz, așa sunt, nu mă voi schimba! Cred că ceea ce spun oricine poate înțelege.

Dacă este de acord sau nu, depinde de el, dar cel puțin va înțelege. Îmi spun părerea, nu mă transform după opinia lui, astfel încât să mă asculte sau să mă respecte și să-l asigur că are dreptate. Nu fac asta.

Din KabTv „Știri cu Dr. Michael Laitman” 22/06/20

Filed under: Educatie, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există diverse conflicte în natură, în special în lumea animalelor. De ce, la nivel uman, ar trebui să ne ridicăm peste dezacord? Să trăim dupa natura!

Răspuns: Suntem descendenți ai lumii animale, care s-au ridicat la nivelul Omului (Adam). Chiar si egoismul nostru nu este același cu cel al animalelor. Ele il au instinctiv, dat de natura lor și nu sunt capabile să-l schimbe. Ele pot profita la maximum doar pentru propriul lor beneficiu.

Prin urmare, nivelul animal nu poate fi un exemplu pentru noi. Omul este un animal social. Pentru a fi util din punct de vedere social, el trebuie să se corecteze. Nu se poate face nimic aici. Trebuie să facem acest lucru; altfel nu vom avea viitor.

Observație: Dar suntem parte a naturii …

Răspunsul meu: Suntem parte a naturii numai în funcție de corpul nostru animal, dar nu în funcție de egoismul nostru. Nu confundați aceste două niveluri în noi.

Din emisiunea KabTV  „Era post-Coronavirus”, 21.05.2020

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Unele rețele sociale ajută oamenii să devină mai amabili. În acest timp tensionat, când pandemia se dezlănțuie, politicienii luptă pentru voturi, iar protestatarii cer justiție rasială, comunicarea umană devine tot mai importantă.

Cercetătorii de la Universitatea Carnegie Mellon au dezvoltat o metodă automatizată pentru a face comunicarea mai politicoasă. Oamenii de știință sunt siguri că politețea și comunicarea amabilă ne vor face bine. Acum au dezvoltat o metodă automatizată de comunicare.

Pot astfel de algoritmi să învețe cu adevărat o persoană un mod diferit de comunicare și o altă linie de gândire?

Răspuns: În principiu, pot, într-o foarte mică măsură. Depinde cât de serios ne vom raporta la un astfel de model de comunicare, cât de mult vom fi în măsură să respectăm toate aceste reguli: îmi pare rău, vă rog, vă mulțumesc – și tot timpul să insuflăm emoții pozitive unul în celălalt și așa mai departe.

Acest lucru poate înmuia societatea într-un fel. Dar într-o măsură foarte nesemnificativă, deoarece, prin aceasta, ne abatem de la scopul Creației.

Scopul Creației este de a aduce o persoană la conștientizarea naturii sale ca fiind rea. Prin urmare, trebuie să înțelegem că oricât de buni, albi și pufoși am fi în exterior, în afara noastră, înăuntru vom rămâne în continuare urâți, negri, întunecați și răi. Deci, nu ne va schimba din interior, dar ne va ajuta să înțelegem rapid cine suntem cu adevărat înăuntrul nostru. La fel ca atunci când aprinzi lumina dintr-o cameră, poți vedea mai bine cât de murdar este.

Întrebare: Oare toate mesajele amabile, orice bunătate și politețe ajută doar la dezvăluirea negativității care se ascunde în interior?

Răspuns: Desigur.

Întrebare: Ce se întâmplă cu o persoană în continuare?

Răspuns: Începem să simțim cine suntem în noi.

Întrebare: Este necesar să avem atât negativitate internă, cât și amabilitate externă, politețe externă, o atitudine pozitivă unul față de celălalt? Sau ar trebui să existe doar bunătate, îndurare, pozitivitate și comunicare armonioasă?

Răspuns: Trebuie să ne luptăm în permanență cu natura noastră egoistă lacomă și nu doar să manifestăm toate acestea în exterior într-o formă frumoasă în relația dintre ele, ca toate metodele – atât cele despre care vorbești, cât și altele.

Trebuie să înțelegem că nimic nu se află în ambalaje exterioare frumoase, în ambalaje, în bonboniere, ci în schimbarea noastră, a naturii noastre. Abia atunci putem realiza cu adevărat o stare în care umanitatea va deveni diferită. Va deveni diferită în sine – dăruitoare, iubitoare și înțelegătoare.

Întrebare: Ce ajutor aduce acest rău din om? De ce ne este dat?

Răspuns: Acest rău este necesar pentru a ne dezvălui natura noastră. Aceasta este firea noastră, aceasta este ceea ce suntem noi, nu ceva artificial, extern, străin. Așa este dezvăluită natura noastră.

Nu este ușor să i se dezvăluie unui om cât de rău este. Vorbește cu oamenii și vei vedea cum reacționează aceștia când le spui cine sunt. Te vor urî; te vor bate. Nu vor fi de acord cu tine. Cum poți să îi acuzi de ceva care se presupune că este greșit ?!

Omului nu-i place atunci când i se arată așa ceva. Răul trebuie să ni-l dezvăluim singuri – să și-l dezvăluie fiecare și să ne ajutăm toți, împreună, să ajungem la concluzia că suntem ca niște fiare cumplite și că nu avem altă opțiune decât să ne corectăm cât mai curând posibil; altfel, ne vom mânca de vii unii pe alții.

Observație: Ați avut pe tweeter ceva interesant care spunea că ura este cea care oferă cunoștințe despre cum să umpli dorința altei persoane. Prin urmare, baza vieții este iubirea de sine și egoismul, iar restul este condimentul ei.

Comentariul meu: Da. Deci, este scris: „Am creat înclinația rea și am făcut Tora ca mirodenie”.

Întrebare: De ce ura ajută la îndeplinirea dorinței altei persoane?

Răspuns: Pentru că se transformă în ură față de natura sa și, astfel, se schimbă în direcția opusă, spre iubirea față de o altă persoană. Rezultă că, descoperind ura din mine, o pot urî eu însumi și apoi pot iubi o altă persoană.

Întrebare: Putem spune că această ură, acest rău care se află într-o persoană, ar trebui tratat ca un partener de luptă care ne ajută să devenim mai buni?

Răspuns: Da. Aceasta se numește „ajutor prin împotrivirea Lui”.

Întrebare: Ce le-ați spune tuturor oamenilor care așteaptă cu adevărat atitudini amabile, căldură și armonie în comunicarea cu alții?

Răspuns: Nu așteptați. Nu vă așteptați la nimic bun de la nimeni. Înțelegeți doar că totul depinde de fiecare dintre voi. Schimbați-vă – și lumea se va schimba.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 20/07/20

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cum putem face acest nou an diferit de toți ceilalți, adică să facem un salt la un nivel spiritual? Și nu orice grad spiritual, ci cel care este în concordanță cu Ultima Generație.

Există o diferență uriașă între asta și ceea ce au realizat puținii aleși, Cabaliștii din trecut. Acesta este un sentiment complet diferit, o revelație diferită – adevărata revelație a Creatorului față de creaturile acestei lumi.

Acest nou an diferă de toți anii anteriori prin faptul că, Creatorul începe să se raporteze la lume ca o singură unitate. Și noi, de asemenea, trebuie să ne raportăm la El în acest fel, să ne întoarcem la Creator ca lume întreagă și să tragem întreaga lume la acest scop stabilit de Creator pentru noi.

În acest nou an, se dezvăluie o nouă stare a realității. Abia acum, după multe mii de ani de dezvoltare umană, omenirea este cu totul capabilă să se ridice la primul grad spiritual. Deja începem să intrăm: Primele grupuri de zece deschid această ușă, intră și trag întreaga lume cu ei. Trebuie să fiți pregătiți pentru acest lucru și să vă simțiți responsabilitatea, puterea, încrederea și garanția reciprocă.

Din lecția zilnică de Cabala 15/9/20, „Ce este pregătirea pentru Selichot (iertare)

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Când cineva îi cere iertare Creatorului, trebuie să simtă că a păcătuit. În caz contrar, se dovedește că el doar își bate joc de Creator și de întregul sistem pe care El l-a creat. Cu toate acestea, nu simțim că am comis vreun păcat și nu credem că trebuie să fim corectați. Totul se întâmplă pentru că există o lege în natură care zice că dacă repeți o crimă pentru a doua oară și o consideri deja permisă, nu se recunoaște ca fiind păcat.

Prin urmare, trebuie să ne gândim: este posibil să comitem crime în viața noastră? De fapt, suntem plini de infracțiuni, fiecare dintre noi în fiecare moment. Cu toate acestea, ne întoarcem la ele tot timpul și, prin urmare, în egoismul nostru, nu simțim că comitem o crimă. Repeti o crimă a doua oară și începi să o consideri normă; aceasta este legea naturii.

Omul este nedumerit: ce am făcut? Pe cine am rănit? Crima se simte doar pentru prima dată. După aceea, o pot repeta de o mie de ori și nu voi simți că fac ceva rău.

Iată de ce nu simțim că suntem păcătoși atunci când cerem iertare Creatorului. Care este vina noastră? Înainte de Rosh HaShanah este obișnuit să plângi și să ceri iertare, dar acestea sunt lacrimi artificiale, deoarece nu ne recunoaștem crimele.

Prin urmare, trebuie să fim incluși în grupul de zece și să aflăm că ne neglijăm prietenii, legătura și apelul către Creator. Nu simțim că ne întoarcem în mod constant la aceleași crime și, prin urmare, încetăm să le considerăm păcat, un viciu.

Ar trebui să simt cât de mult îl ignor pe Creator pentru a-i cere iertare pentru că nu-L apreciez suficient, fără să-mi dau seama că doar Creatorul face totul, aranjează totul, controlează totul, că nu există altcineva în afară de El și eu depind de El sută la sută.

Nu aveam în vedere corect prezența Creatorului în viața noastră, nu recunoaştem că numai El ne determină gândurile, dorințele, percepția realității. Acum cer să mă ierte pentru că nu i-am acordat importanță Creatorului.

Înseamnă că toate cererile mele de iertare se referă doar la singularitatea guvernării superioare și toate apelurile mele către Creator sunt doar prin intermediul celor zece. Toate acestea le stabilim în legătura noastră: cât de mult îi ignor pe prietenii mei, nu-i consider ca mari și nu-i prețuiesc pe cei zece, care este singurul instrument care mă poate direcționa către Creator.

În măsura în care îi ignor grupul meu de zece, îl ignor pe Creator. De aceea, mai întâi de toate, trebuie să lucrez cu grupul de zece și, prin aceasta, voi ajunge la Creator.

Din lecția zilnică de Cabala 15/9/20, „Ce este pregătirea pentru Selichot (iertare)”

Filed under: Grupul de zece, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

În primul rând, trebuie să apăs „ Delete” la toate acuzațiile mele împotriva prietenilor, pentru că nu ei au acționat rău față de mine, ci Creatorul. În locul prietenilor mei, trebuie să-l văd pe Creator care se ascunde în spatele lor și mă tachinează intenționat.

Creatorul stă în spatele fiecărui prieten, încurajându-l să facă ceva ce eu condamn. Prin urmare, îmi șterg toate acuzațiile împotriva prietenilor mei și văd doar Creatorul care i-a împins la aceste acțiuni.

Și, prin urmare, îmi cer scuze prietenilor mei pentru că am crezut că sunt răi. Nu au fost ei deloc, ci Creatorul care a trezit înclinația rea din ei și a făcut totul.

Dar nu am acuzații nici împotriva Creatorului pentru că „nu este altcineva în afară de El, care este bun și face bine”. Dacă mă simt rău, indică faptul că în interiorul meu transform tot binele Lui în rău.

Eu sunt acum în lumea infinitului, în Grădina Edenului (paradis), și tu de asemenea! De ce pe pământ simțim iadul în loc de paradis? Este pentru că percepem acest paradis în Kelim-ul nostru corupt. Cum le pot remedia? Creatorul mi-a dat ocazia să mă verific în relația cu prietenii mei. Dacă îi iubesc, atunci mi-am corectat atitudinea față de aproapele meu.

Cerem Creatorului să ne ajute să realizăm o bună unitate între noi pentru a-I aduce mulțumire. Vrem să-I urăm un an bun! Un an bun înseamnă că am făcut o schimbare bună, adică am pregătit un loc în care Creatorul să se reveleze pentru a ne exprima iubirea și unitatea. Așa că îi urăm Creatorului: „ Un an bun!”

Încercați să-i urați Creatorului un an bun prin intermediul conexiunii voastre. Și apoi El va fi revelat în Rosh HaShanah ca regele care a făcut toate acestea. Noi suntem creațiile Lui, iar El ne unește și se bucură în noi.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala 17/9/20, „Ce este pregătirea pentru Selichot (iertare)”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În anii 70 și apoi în anii 90 ai secolului douăzeci, a început repatrierea evreilor din Uniunea Sovietică. De ce, după stabilirea Statului Israel, suntem adunați aici chiar acum?

Răspuns: Noi trăim într-un timp unic. Acum trebuie să se decidă dacă vom merge pe calea corectă, adică să explicăm poporului evreu, oriunde sunt ei și indiferent de cum sunt amestecați cu alte națiuni, rolul lor istoric special: să arate tuturor oamenilor lumii metoda unificării. Noi trebuie să îndeplinim această misiune și apoi lumea își va realiza existența corectă, perfectă, comfortabilă.

Dacă noi nu facem asta atunci lumea va trebui să plonjeze în încurcături chiar și mai mari. Într-un final tot va conștientiza ticăloșia dezvoltării sale egoiste, însă asta se va întâmpla după mulți ani de suferință severă.

Întrebare: Dezvoltarea spirituală, adică un apel de a studia Creatorul, natura și sufletul a început să reînvie în secolul 18 cu apariția Hasidismului. În mod interesant, primii sioniști au venit din Rusia. În principiu, ei au creat Statul Israel. Asta este cumva conectată cu același Hasidism?

Răspuns: Au fost toți din comunitățile religioase evreiești, așa că ei au avut o mișcare interioară instinctivă spre unificare, plus asuprirea externă. Așa că totul coincide.

Dar în timpul nostru este o stare complet diferită atât a oamenilor cât și a statului. Anti-semitismul global care se răspândește cu rapiditate probabil va lua un rol de conducere care va aduce împreună evreii într-un singur loc și îi va face să realizeze de ce ei sunt atât de urâți.

Întrebare: Rezultă că sioniștii din Rusia sunt cei care au devenit fundația pentru formarea Statului Israel și pentru dezvoltarea spirituală în general?

Răspuns: Da. Întâi ei au renunțat la credință și au părăsit partea religioasă a poporului care nu a sprijinit restabilirea pe pământul Israel. Aceștia erau oameni tineri viguroși, nereligioși, absolut sănătoși care au crezut că a fost necesară construirea socialismului și comunismului, nu pe un pământ străin, ci aici, în Israel. De aceea ei au venit aici cu un asemenea impuls comunist.

De pe KabTV “Analiza sistematică a dezvoltării Poporului Israel” 12/28/19

Filed under: Antisemitism, Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Observație: Poetul persan sufist din secolul al XII-lea Saadi a spus: „Dacă ești indiferent față de suferința altora, nu poți fi numit ființă umană”.

Răspunsul meu: Da. Numai cineva care are compasiune poate fi numit ființă umană.

Aceasta înseamnă că are un impuls de a se conecta cu ceilalți. Și în legătura corectă cu ceilalți: în compasiune, într-o comunicare bună etc., o persoană își construiește matricea numită Adam (om).

Întrebare: Cu alte cuvinte, conștient sau subconștient, el simte că este legat de aproapele său, depinde de el și de aceea suferința aproapelui său este aproape de el?

Răspuns: Acest lucru depinde deja de gradul său și de motivele sale. Dacă simte că depinde de ceilalți, această dependență îl obligă să fie compătimitor? Dar aceasta este o versiune egoistă a compasiunii.

Întrebare: Ce este compasiunea pentru ceilalți pentru un cabalist?

Răspuns: Pentru un cabalist, a simți compasiune pentru ceilalți înseamnă a scoate pe cineva dintr-o stare de suferință fără a-l lăsa acolo nici măcar o clipă.

De îndată ce văd o altă persoană suferind, trebuie imediat, prin orice mijloace – de obicei prin compasiune cu el – să-i arăt că îl simpatizez și încep să-l trag încet.

Trebuie să existe o încercare sau o acțiune atunci când te pui în mod specific în aceeași stare în care se află și începi să-l crești.

Întrebare: Cum îl crești? Ce îi spui? Ce faci?

Răspuns: Depinde în ce stare se află, ce sentimente, ce tip de greutăți. Dar, în principiu, trebuie să-i transmit globalitatea lumii, globalitatea umanității, globalitatea și eternitatea existenței noastre, că de fapt nu există nimic rău sau rău în lume și în natură.

Orice se întâmplă cu corpul nostru, cu cei dragi, ceva ce nici nu ne putem imagina, Doamne ferește, orice dificultăți și probleme, totuși, totul trece doar prin corpul nostru, care este oricum destinat morții și nimic mai mult. Iar sufletul nostru suferă ascensiuni continue și trebuie să ne agățăm de suflet și să ne gândim la el.

Întrebare: Când se spune că un cabalist simte suferința întregii lumi, ce înseamnă?

Răspuns: Suferința întregii lumi este pentru că deoarece oamenii sunt încă foarte departe de a-și începe ascensiunea spre echivalența formei cu Creatorul. La urma urmei, există o astfel de ocazie minunată de a începe să urcăm și de a ajuta împreună pe toată lumea, astfel încât să nu existe nicio dificultate pentru ca oricine să fie constant în ascensiune și în revelația Creatorului. Revelația Creatorului este realizarea perfecțiunii veșnice și nu o folosim.

Din „Știri cu Michael Laitman” KabTV, 18.05.2020

Filed under: Creatorul, Educatie, Egoism, Evolutie, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→