Category Archives: Munca interioara

Navigand pe valurile Congresului

Trebuie sa ne pregatim din timp pentru conventia din noiembrie 2010. Atat vechii studentii cat si cei noi trebuie sa se gandeasca la felul in care sa foloseasca forta pe care o vor primi din pregatirea pentru conventie si de la conventie insasi. De fapt, munca reala incepe chiar dupa aceste intalniri, atunci cand, ca raspuns la forta ce o primim, descoperim noi spatii goale pentru munca.

Ele sunt ca valurile. Pregatirea pentru intalnire se petrece pe o ascensiune, iar conventia insasi este un pas, ca un zbor, in sus. Totusi, dupa conventie, incepe coborarea. Trebuie atunci sa iesim din asta intr-o noua urcare, mai semnificativa decat cea experimentata anterior. Asta este, sarcina noastra este de a schimba coborarea in urcare.

De aceea, trebuie sa incepem sa ne gandim la pregatirea pentru conventie, la conventie insasi, la caderea de dupa si cum vom folosi corect aceasta cadere pentru a incepe pregatirea pentru urmatoarea intalnire. In aceasta maniera, acest proces va continua, la fel ca respiratia din corpul nostru: expiratie si inspiratie, expiratie si inspiratie, si asa mai departe. Este exact la fel cum lucreaza fiecare dintre organele noastre, cum ar fi plamanii, inima rinichii si asa mai departe.De fapt, fiecare organism viu traieste absorbind si excretand (vezi Baal HaSulam Contractie si Expansiune (Hitkabtsut veHitrachvut).

Astfel, trebuie sa ne pregatim chiar acum pentru cele cateva zile ale Congresului, tinand cont de acest intreg proces si uitandu-ne la el ca la niste valuri continue, unul dupa altul, care devin din ce in ce mai mari. Aceasta va continua pana cand va trece peste intreaga lume si lumea va veni impreuna la o mare intalnire: unificare.

Din patea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 10.08.10, O lectie despre evenimentele curente

El care Il justifica pe Creator este cel drept

Asa cum umanitatea progreseaza, viata noastra materiala devine mai confortabila, dar omul din noi se simte din ce in ce mai neimplinit. Ca rezultat, suntem priviti ca pacatosi pentru ca atunci cand suferim il blamam pe Creator pentru asta. Numai daca simtim ca Creatorul ne da placere, Il putem indreptati, (justifica). Inteleptii au spus: Cel drept este cel care il indreptateste pe Creator si spune ca El da numai bunatate lumii.

Cu alte cuvinte, trebuie sa ne corectam noi insine, pana cand simtim ca Forta guvernatoare Superioara ne aduce binele, mai degraba, decat raul pe care il experimentam acum. Viata noastra consta din doua parti: viata corpului animal si cea a fiintei umane ca parte a societatii inconjuratoare. Si ne putem corecta intr-o asemenea masura in care putem experimenta o viata perfecta in toate aspectele ei.

O persoana care si-a corectat perceptia este privita ca dreapta, deoarece ea va justifica pe Creator, vazand natura guvernarii Sale. Aceasta guvernare a fost buna si corecta de la inceput. Totusi, noi suntem creati ca egoisti si percepem totul in mod negativ, cu semnul minus (in ciuda faptului ca suntem inconjurati de un camp pozitiv de daruire, Creatorul) pentru ca suntem opusi Lui. Sarcina noastra este de a ne corecta, facandu-ne astfel perceptia pozitiva. Muncind in aceasta maniera noi ne extindem perceptia de al un mic plus la unul mare, pana cand devine un plus infinit, exact ca si Creatorul Insusi!

Aceste grade ale apropierii mele de El, in senzatia unei bune guvernari a lumii (conform cu calitatea, cantitatea, volumul si puterea lor) sunt primii pasi a ascensiunii, gradele dreptatii. Baal HaSulam scrie in Scrisoare 59: Un drept simte un deliciu permanent, laudand Creatorul care a creat pentru el o astfel de lume buna si placuta.

Cu alte cuvinte, este imposibil sa te simti rau si sa-l indreptatesti pe Creator in acelasi timp! Cabala nu pune nicio restrictie. Totul este definit numai de senzatia purtata adanc in inima unei persoane. Daca ea sufera, in mod inevitabil il condamna pe Creator, iar daca este fericit, il va binecuvanta.

Prin urmare, trebuie sa ne corectam astfel incat sa-I simtim bunatatea si daruirea; ca rezultat, vom deveni drepti fara niciun dubiu. Cel drept nu este cel care sufera in tacere si de buna voie, ci cel care se corecteaza, pentru a simti adevarul!

Din partea intai a Lectiei zilnice de Cabala, 13.08.10, Shamati, Art. 34

Unde incepe libertatea

Sunt doi pasi de-a lungul ascensiunii catre lumea spirituala si primul este de a obtine o dorinta (Hisaron). In lumea nostra corporala, suntem nascuti cu o dorinta de  a revela aceasta lume si de a o conduce, da a avea avantaje si de a ne conecta cu ea. Dar in lumea spirituala este diferit, deoarece trebuie sa castigam aceasta dorinta.

Este Lumina care ne ajuta cu asta. O folosim sa aranjam dorintele noastre egoiste intr-o forma opusa, altruista, care ne permite sa obtinem dorinta pentre daruire, asta este, un Kli spiritual (un vas spiritual este o dorinta de daruire).

In lumea noastra, ne este data dorinta de primire, intelegere si simtire. La fel, in lumea spirituala este o dorinta de daruire, iubire, conexiune si unire. Cum suntem in stare sa obtinem asta? Evident, o putem primi numai de la Lumina care Reformeaza si de la nimic altceva. Si pentru asta ne trebuie cel putin o dorinta initiala de a primi impactul Luminii. Aceasta mica dorinta initiala se numeste alegere libera, si ne este data intr-o forma foarte simpla si distincta: ca un singur punct pe care il putem gasi si discerne in starea noastra curenta.

Putem obtine aceasta numai prin conexiunea dintre noi si efortul nostru colectiv, furnizat de faptul ca avem dorinta de unire si depindem unul de celalalt. Daca exista o asemenea relatie intre suflete (sau oameni care le poarta), atunci, conform eforturilor noastre, Lumina se releva, incepe sa ne dea o noua dorinta si ne transfera propria dorinta catre noi.

Aceasta este singura munca reala pe care o are persoana, asa cum explica Baal HaSulam in articolul sau Libertatea: trebuie sa depunem efortul minim intr-o directie selectiva, ingusta si clara relativ la mediul inconjurator si ca rezultat al masurii acestui efort, Lumina coboara asupra noastra. Ne clarifica dorintele (fata lor opusa), ne da senzatia lipsei, conform careia descoperim toate numele sfinte ale Creatorului pana la revelarea completa a Luminii (toate numele Creatorului).

Astfel, o persoana obtine o stare spirituala unde Israel (sufletul care tanjeste dupa Creator), Tora si Creatorul devin una, adica toate dorintele omului devin echivalente cu Lumina care le-a reformat. Prin aceste nume sacre, o persoana obtine toata Lumina generala care este numita Tora si Creatorul (scopul creatiei de a transmite placere creaturilor) care este relevat in aceasta Lumina.

Toate acestea sunt revelate in dorinta unei persoane. Tora este revelatia lumii spirituale obtinuta prin revelarea individuala si partiala de catre o persoana, a numelor Creatorului.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 11.08.10, Trebuie intotdeauna sa discerni intre Tora si munca

Existam in Lumea Infinitului

Noi existam in oceanul Luminii Infinitului care contine toate numele sacre ale Creatorului. Aceste nume trebuie sa devina relevate in dorintele noastre in masura similaritatii cu o calitate particulara a Creatorului inclusa in aceata Lumina Infinta. Aceasta forta generala, Lumina, este numita Tora. Desigur, astazi suntem incapabili sa o cunoastem si sa o apreciem. Este dincole de capacitatile si dorintele noastre.

Totusi, iata ce putem face: Daca dorim sa devenim similari iluminarii care ajunge la noi din Lumina infinita, putem obtine o similaritate partiala si o putem simti in noi ca revelatia numelui sacru al Creatorului. Sanctiatea este deasupra corpului; este daruire sau calitatea Bina. De fapt, numele Creatorului este un vas spiritual, Kli, sau o dorinta corectata (adica dorinta cu intentia de a darui).

Datorita puterii Luminii, dorinta noastra obtine o asemenea forma (intentie) incat poate stabili o conexiune cu Creatorul, asa cum se spune, cu Lumina Torei (numele Creatorului). In acest fel, fiind influentati de Or Makif (Lumina Inconjuratoare), revelam gradual calitatile si actiunile separate din noi, care sunt similare cu Lumina Torei.

Toate aceste sunt percepute si evaluate in noi si in relatie cu noi (primitorii), in masura in care suntem similari cu calitatile Luminii conform legii echivalentei de forma. Numai devenind similari cu Lumina vom fi capabili sa o simtim.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala,11.08.10, Trebuie intodeauna sa discerni intre Tora si munca

Cere abilitatea de a simti

Intrebare: In afara de dorinta de a intelege Zohar-ul, eu vreau, de asemenea, sa memorez definitiile cuvintelor pentru a le conecta una cu celalalta. Ce trebuie sa fac daca le uit constant?

Raspuns: Trebuie sa ceri sa simti! Este foarte bine ca uiti. Cabalistii se roaga sa uite tot ce au invatat in fiecare minut. Exista intotdeauna o pauza intre grade, atunci cand tot ce ai obtinut in gradul anterior este uitat si sters din senzatii si memorie.

Dobandim in senzatii in dorintele corectate. Toate numele si titlurile despre care citim in Zohar (HaVaYaH si Elokim in toate variantele de combinatii si manifestari) sunt relevate in dorinta corectata.  Cand sunt relevate una dupa alta in dorinta mea, incep sa lucrez cu sentimentele mele, la fel ca in lumea noastra.

Unei persoane i se pare ca sentimentele sunt mai putin importante decat mintea. Totusi, sentimentele vin si se unesc cu mintea pentru a o ajuta sau a o servi. Daca invatam toate partile din Studiul celor Zece Sfirot, este doar pentru a ne ridica sa folosi aceasta cunoastere ca o baza pentru a cere senzatiile. De fapt, invatare inseamna unitate, iar cunoasterea este unificare sau adeziune (Zivug).

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 11.08.10, Zohar

Lumina care arde prin inimi

Intrebare: Ai spus ca pentru a intelege Zohar-ul trebuie sa facem o deschidere in inima. Cine face aceasta deschidere?

Raspuns: Lumina! Eu insumi sunt incapabil sa fac asta. Numai Lumina poate. Ca printr-o lupa care mareste, razele Luminii sunt concetrate si devin atat de puternice incat ard prin dorinta ta de a simti placere, de aceea creeaza o deschidere.

Intrebare: De ce nu putem face noi aceasta deschidere?

Raspuns: Nu este treaba noastra sa facem aceasta deschidere. Cand doua inimi se unesc prin dorintele lor, aceasta se numeste deschidere in zidurile inimilor lor. Un zid in inima inseamna o inima intreaga, dar noi avem nevoie de inimi sparte. Daca inimile nostre, a ta si a mea, au brese, si noi conectam aceste brese, munca este facuta. Eu vreau ce vrei tu si tu doresti ce doresc eu. Suntem legati deja. Daca doi sunt uniti si conectati in calitatea daruirii, acolo are loc revelatia.

Cat de puternica va fi aceasta reveletie va fi bazat pe tot ceea ce ai tu si cu mine in inimile noastre, in afara de spargere si aceste brese conectate impreuna. Sunt mii de obstacole in inima ta, tot felul de ganduri si griji; Le am si eu, de asemenea.

In masura in care suntem capabili sa depasim aceste obstacole si sa stam conectati, sa ne ingropam in ele si sa ne tinem impreuna deasupra lor pentru a ramane in senzatia comuna a calitatii de daruire (deoarece numai prin parteneriat putem sta in ea), in aceasta masura suntem capabili sa obtinem proprietatea Creatorului in conexiunea dintre noi. De aceea, incercam si discernem gustul daruirii.

Continuarea intrebarii: Cum conectam bresele din inimile noastre?

Raspuns: Asta o face Lumina. Munca noastra este numai sa ne dorim sa se intample. Nu este necesara nicio alta actiune! In timp ce citim Cartea Zohar doresti ca aceste cuvinte ale ei sa sape si sa deschida o fereastra in tine.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 11.08.10, Zohar

Cerand iertarea inainte de Anul Nou

Inainte de Rosh Hashanah (Anul Nou) este un obicei de a te cai de pacate si de a cere iertare.

Din articolul lui Rabash Cerere pentru iertare: Daca o persoana cere Creatorului sa-l ierte, inseamna ca realizeaza adevarata cauza a pacatelor sale. Daca ii lipseste credinta completa, atunci se roaga Creatorului sa-i dea putere pentru obtinerea credintei in inima sa.

Aici se gaseste diferenta dintre cineva care a obtinut deja credinta (proprietatea daruirii) si astfel este numit Israel (aspirand catre Creator) si cineva care nu a obtinut credinta si astfel este numit Ne-evreu, ne-yehudi (strain, adica cineva cu un set diferit de dorinte, deoarece dorinta (Ratzon) vine de la cuvantul Aretz (pamant) si de aceea, Ne-evreu este cineva care nu aspira catre Creator).

Aceia care dobandesc credinta permanenta sunt capabili sa spuna diferenta dintre cele doua nivele ale dezvoltarii si sa-l binecuvanteze pe Creator pentru ca sunt capabili sa urce de la nivelul numit Ne-evreu la cel numit Israel: Multumesc, Domnul meu, pentru ca nu m-ai facut Ne-evreu.

O persoana straina este o persoana care actioneza de dragul ei. Israel sau Yehudi (intim legat) este cineva care vrea sa se uneasca cu Creatorul pentru a-I darui. Ambele parti sunt prezente in fiecare persoana: partea necorectata (unde conduce egoismul) si cea corectata (unde guverneaza proprietatea daruirii).

Acestea sunt diferentele intre un strain si Israel si este un indicator al tuturor pacatelor noastre. Trebuie intotdeauna sa ne pastram la mijloc. Acest tip de auto-analiza inseamna inceputul Rosh HaShana-Anului Nou (o noua schimbare).

Fiecare trebuie sa se simta ca un Babilonian care este pus in fata alegerii unde sa mearga: sa-l urmeze pe Abraham si sa devina Israel (cel care il cauta pe Creator, calitatea daruirii) sau sa urmeze calea restului lumii, calea egoismului.

Este evident ca o persoana pacatuieste nu pentru ca are dorinte egoiste, deoarece a fost creata in acest fel. Totusi, daca ea alege sa stea in egoismul ei, atunci se numeste pacat. Prima data cand se intampla nu se numeste pacat (asa cum se spune despre pacatul lui Adam HaRishon): este numai prima clarificare a actiunii, este cauza si consecinta. Dar cand deja descopar pacatul meu (egoul) si sunt de acord ca acesta sa ma guverneze, atunci inseama ca am pacatuit. Acesta este un test care arata pentru ce ma zbat cu adevarat.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 9.08.10, Pregatire pentru pocainta

Rugaciunea dinaintea rugaciunii

Nu-l invinovati pe Creator daca progresul tau spiritual este foarte incet si nesemnificativ. Trebuie, in primul rand sa descoperim dorintele din noi. Fara ele nu am fi in stare sa simtim o schimbare in starile noastre.

Daca nu simt lumea spirituala, inseamna ca inca nu vreau asta! Este aici, chiar langa mine, dar daca nu vreau sa o vad, nu o revelez. Nu exista cadouri de Sus. Felul in care descopar lumea spirituala depinde numai de mine si de dorinta mea. De indata ce dorinta mea creste si atinge nivelul urmator, lumea spirituala mai inalta, eu imediat o descopar. Dar daca nu simt o nevoie pentru asta, atunci nu o pot revela.

Totul depinde de persoana. Singura noastra sarcina este de a ne influenta unii pe altii pentru a discerne corect dorinta noastra. Putem tipa si arde in dorinta, dar poate fi o dorinta pentru un lucru gresit, atat in cantitate cat si in calitate.

Ce ne trebuie este un o dorinta clara, in care cel mai important lucru este calitatea dorintei: Ce imi doresc cu adevarat, mai degraba decat cat de mult mi-o doresc. In spiritualitate cantitatea nu este importanta, numai calitatea este. Calitatea dorintei spirituale o numim forta. Forta dorintei in spiritualitate este definita  de ascutimea si precizia cu care este directionata. Asta necesita o grija permanenta pentru a fi siguri ca dorinta are directia corecta.

Daca intrebi oamenii cum isi imagineaza spiritualitatea si ce isi doresc ei, vei primi un raspuns diferit, de la fiecare persoana. Asta poate fi constatat lucrand in grup si folosind ajutorul Luminii, pe care toti o vom atrage impreuna, in timpul studiului, pentru ca intelegem ca pentru moment nu avem dorinta corecta pentru daruire si incredere.  De aceea, vrem sa vina Lumina si sa ne explice, sa ne arate exemple si sa creeze dorinta in noi! Asta se numeste o necesitate fara o necesitate, rugaciunea dinaintea rugaciunii.

Totusi, o data ce o persoana este adusa la grup, din acel moment totul depinde de ea.

Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala, 11.08.10, Trebuie intotdeauna sa discerni intre Tora si munca

Credinta deasupra ratiunii

Ce este credinta deasupra ratiunii? Credinta este daruire, iar deasupra ratiunii inseamna ca este mai importanta decat primirea. In starea noastra, aceasta proprietate se manifesta numai prin atitudinea mea fata de grup, pentru ca numai intr-un grup pot vedea clar ca prefer binele grupului decat pe al meu, in actiunile si gandurile mele.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 8.08.10, Importanta credintei care are loc intotdeauna

Castig dublu sau pierdere dubla

Sa primim placere in dorintele noastre de daruire este complet diferit decat sa primim in mod egoist. Mai intai avem nevoie sa dobandim un ecran anti-egoist, apoi sa atragem placere, sa o rejectam de dragul Gazdei si, in final, sa castigam capacitatea de a primi placere pentru a-L delecta pe El. In acest fel primim dublu. Primim senzatia placerii in noi si, cel mai important, senzatia maretiei Gazdei. Maretia Sa este infinita si depinde numai de masura valorizarii ei, in ochii nostri.

Raportul dintre placerea primita din implinirea directa si placerea primita din cunoasterea valorii Daruitorului este aceea cu care noi suntem de acord sa o primim de la El, in mod simbolic; este doar o mica samanta, o picatura care abia defineste un punct de contact. Totusi, maretia Lui este in ochii nostri, adica noi marim acest punct la o valoare infinita.

De aceea, pacatosii pierd dublu si cei drepti castiga dublu primind intreaga Lume a Infinitului, numai pentru ca ei poseda un ecran. Daca avem o sursa de energie, asta presupunand doua forte opuse plus si minus, atunci putem pune in miscare un dispozitiv care functioneaza in mod folositor. Dar daca incercam sa conectam aceste doua forte opuse, fara acest dispozitiv, se va intampla un scurtcircuit intre ele.

Daca dorim implinire, atunci trebuie sa gasim calea corecta de a ne conecta cu Creatorul, ceea ce se numeste un ecran, dispozitivul care aduce beneficii altora. In acest caz, toata Lumina va trece prin noi in jos, la ceilalti, si noi ne vom simti ca si sursa, ca si Creatorul.

Daca folosim vasul daruirii, vom simti urmatoarele: 1) placere in noi insine, 2) placere in El si 3) placere venind de la El, adica noi, simultan vom fi in trecut, prezent si viitor, inveliti in toata placerea existenta, toata Lumina Lumii Infinitului. Aceasta va sterge senzatia de timp, miscare si spatiu.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 6.08.10, Invatatura Cabalei si Esenta ei