Category Archives: Munca interioara

Mergem in orasul Regelui cu totii impreuna

Mergem in orasul Regelui (aceasta lume) cu totii impreuna. Aceia care lucreaza increzatori pentru Creator, transforma pudra Sa magica, in dulceata, mirodenie fina. Iar aceia care nu fac aceasta munca, pastreaza gustul amar al pudrei si nu se pot desfata cu festinul Lui.

Totul depinde numai de efortul corect al unei persoane. Sunt multi cei care vin sa studieze Cabala, pun mult efort in acest lucru, dar in cele din urma o parasesc. Realizeaza ca acest ospat nu le satisface gusturile si, in loc sa se invinovateasca pe ei, il invinovatesc pe Rege, gandind ca metoda Cabala, ca si grupul si prietenii ii dau un gust amar. Ca rezultat, ei pleaca, gandind ca pot gasi placere in alta parte, fie luand-o mai usor fie folosind alte metodologii. Totul depinde de faptul daca o persoana realizeaza in ce loc de munca a intrat, ce responsabilitati ii revin si catre ce trebuie sa se indrepte in munca sa pentru a gusta o aroma dulce. Festinul este asezat in fata noastra! Este scris: Gusta si vei vedea ca Domnul este bun! Trebuie doar sa-L gustam, adica sa ne pregatim vasele pentru Lumina Lui si sa primima acest supliment, o aroma dulce.

Dar oamenii nu muncesc in locul corect si, mai tarziu, se uita la ceas si vad cat de mult timp au petrecut si cantaresc cat de mult efort au depus. Dar ei nu pun efortul lor in cea mai importanta munca: in unitatea dintre suflete. De aceea munca nu are gust bun pentru ei. De fapt, gustul dulce vine doar din conexiune, care este chiar vasul in care Lumina se reveleaza.

In loc de asta, ei muncesc in alta parte, in van. Este ca si cum ai munci pentru o companie, pentru o luna,  si la sfarsit mergi la alta companie ca sa iti iei salariul. Crezi ca te vor plati? Nu ai castigat Kli-ul corect, vasul necesar pentru primirea recompensei. Recompensa poate fi primita numai in vasul colectiv, pentru ca numai acolo este descoperit Creatorul, Festinul sau, Lumina sa. Si daca o persoana nu depune efort sa castige asta, munca sa nu valoreaza nimic.

Trebuie sa fim concentrati si alertati in aceasta privinta. Fiecare trebuie sa se examineze: Inteleg ca fiecare efort trebuie sa fie concetrat numai in dobandirea conexiunii interioare si unitatii catre scop, dorinta, unde creatorul se va releva? Daca o persoana tinteste la asta, festinul sau va incepe, gradual, sa fie dulce, gustos. Si daca nu, el va deveni in cele din urma, obosit si dezamagit in aceasta munca, pentru ca, in loc de gust dulce el va gusta praf si pudra amara, si va pleca.

O asemenea persoana se intreaba, Cat de mult poate munci cineva, fara a primi ceva in schimb? Dar ea nu vede ca munceste in locul nepotrivit, ca nu munceste unde ar trebui sa fie. Devine evident in atitudinea cuiva fata de grup si de prieteni, daca este sau nu prezent in grup si munceste in el.

Acest efort nu poate fi substituit nici de bani nici de abilitati profesionale. Numai daca muncesti pentru unitatea sufletelor, aceasta pudra amara, ascunderea, va disparea si vei descoperi lumea spirituala, care este chiar aici, langa tine. Pana atunci, tu, pur si simplu nu ai gasit dipozitiviul interior, Kli-ul, care iti permite sa te acorzi la lumea spirituala, ca un radio care se acorda la frecventa corecta.

Din Lectia zilnica de Cabala, 9.07.10, Baal HaSulam, Scrisoarea 26, pag. 85

Pudra magica

O fabula din Igrot (Scrisori), Baal HaSulam, Scrisoarea 26, pag. 85: Un Rege mare si bun avea un singur scop: sa daruiasca placere cetatenilor regatului sau. Le-a dat ordin sa munceasca pentru el timp de un an si a destinat un loc special pentru asta, in palatul  sau. Recompensa a fost stabilita la locul de munca, unde Regele a pregatit mese abundente cu delicatesuri variate.

Au inceput toti sa munceasca crezand ca Regele va pune garzi sa-i pazeasca, dar Regele s-a ascuns si ei au putut face ce le placea. Nu stiau de inventia Regelui, un condiment, pudra magica care dadea tuturor felurilor de mancare umplute cu delicatese si dulciuri, un gust putin neplacut. Dar in locul in care oamenii munceau, acest condiment facea ca mancarea sa aiba un gust divin.

Aceia care au fost loiali Regelui, au muncit asa cum li s-a spus si au urmat ordinele intocmai, chiar fara a fi urmariti. Astfel, praful magic le-a umplut corpurile. Cand a venit timpul festinului, lucratorii au fost capabili sa guste dulceturi si arome pe care nu le-au cunoscut inainte. Ei se rugau si fara incetare multumeau Regelui.

Dar acei muncitori care nu au recunoscut maretia Regului si ca ar fi trebuit sa-l iubeasca neconditionat (pentru ca niciun gardian nu i-a pazit), nu au tinut cont de locul destinat muncii si au ales sa munceasca acolo unde era mai placut. Atunci insa cand a venit momentul festinului, mancarea avea un gust oribil din cauza prafului magic. Au inceput sa-l blesteme pe Rege si festinul lui, pentru ca le-a preparat o asa proasta plata pentru munca lor. Si pentru ei, Regele a devenit un mare mincinos pentru ca le-a dat amaraciune si sare in loc de delicatesuri si dulceturi.

Din  Lectia Zilnica de Cabala, 9.07.10, Baal HaSulam, Scrisoarea 26, pag. 85

Acordandu-ne la lungimea de unda a Creatorului

Tot ceea ce ne descriu Cabalistii, se intampla in senzatiile lor. Desi se intampla, de asemenea, in mine, in materia mea (Kli), totusi nu o percep! Trebuie sa primesc proprietatile acelor procese pe care doresc sa le percep si apoi voi fi capabil sa le simt.

Toate actiunile descrise in Studiul celor Zece Sfirot au loc in noi: actiuni infinite au loc in fiecare moment. Si totusi, noi nu le percepem pentru ca noi existam fara constienta (spirituala). In acelasi fel, in lumea corporala, incep sa fiu inundat de numeroase unde. Emise de numeroase dispozitive electronice, milioane de conversatii telefonice si toate canalele de televiziune si radio, trec chiar prin mine. Putem recunoaste aceste frecvente, cu ajutorul unor dispozitive variate.

Similar, locuim in mediul spiritual unde activitatile descrise de Cabalisti au loc constant. Trebuie sa invatam sa le percepem. Trebuie sa ne dezvoltam o sensibilitate catre daruire. Trebuie sa fim capabili sa determinam ce este, catre cine sa daruim, bazat pe ce, ce recompensa vine odata cu asta si daca merita sau nu sa o facem.

Daca incep sa o analizez, imi voi dezvolta un simt in mine, care va fi capabil sa recunoasca proprietatile daruirii. Ca rezultat, voi incepe sa aud frecventele daruririi ca undele radio. Voi crea un receptor capabil sa primeasca diferite tipuri de frecvente ale daruirii, care sunt numite Lumini. Prin aceste Lumini, voi incepe sa percep sursele de unde vin, unde se indreapta si in ce scop. Si la sfarsit, dar nu in ultimul rand, voi incepe sa stiu ca acest post de emisie, care genereaza aceste unde, este Creatorul! Dar asta va deveni posibil numai daca eu construiesc receptorul (radioul) in mine, care poate citi asemnea proprietati.

De fapt, conform cu legea echivalentei formei (rezonanta), pentru a primi aceste frecvente trebuie sa creez o frecventa similara in mine. In aceste unde, interne si externe,exista o caracteristica comuna: unda purtatoare. In unda externa, totusi, mai exista una, unda acompaniatoare, care este inclusa in cea principala; ultima este cea care poarta informatia pentru mine.

Creand o unda cu aceeasi frecventa (de exemplu 93 MHz) in radioul tau (sufletul tau), vei fi capabil sa primesti acest semnal extern (Creatorul), sa intelegi semnalul valid: unda (o voce, cantec sau mesaj al Creatorului).

Radioul spiritual functioneaza pe acelasi principiu ca cel corporal, deoarece natura nu se schimba. Noi si Creatorul avem nevoie de o baza comuna, aceasta frecventa (93 MHz), forta daruirii,imbracata intr-un mic semnal, pentru receptia ta. Acest semnal intra in tine si tu il receptionezi. Cand te aliniezi cu unda care vine, in proprietatea de daruire, ea aduce un atribut aditional inferior – pentru abilitatea ta de a primi, Lumina Hochma care te umple.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 8.07.10, Introducere la Cartea, Panim Meirot uMasbirot

Rugaciunea inimii de piatra

Toata lumea stie ce inseamna o rugaciune. Ea exista in toate religiile si culturile. Oamenii se intorc unul la celalalt cu rugaciuni, implorand ceva. Rugaciunea poate fi directionata catre oameni sau catre Forta Superioara (asa cum si-o imagineaza fiecare persoana).

Rugaciunea contine o mare putere pentru ca, atunci cand o persoana simte ca este intr-o situatie fara iesire, o adevarata rugaciune o ajuta sa iasa de una singura. Aceasta este o reactie naturala pe care o numim rugaciune, o rugaminte sau o plangere.

Mai exista, de asemene, o rugaciune de multumire care tasneste din inima noastra. Aceasta actiune trezeste rezerve interioare enorme si aduce, in ceea ce priveste vindecarea, abilitatea de a depasi obstacolele care pareau insurmontabile.

Totusi, in Cabala, rugaciunea nu este doar o simpla rugaminte ci o cerere pentru corectie, pentru dobandirea scopului creatiei. Inainte de caderea noastra din a-L simti pe Creator, nu am avut carti de rugaciuni, pentru ca oamenii credeau in Creator si fiecare persoana se adresa Lui, din inima, conform versetului, Sufletul unei persoane il invata. Fiecare persoana stia ce trebuie sa discearna si ce ii trebuia pentru a se apropia de scop, de a se uni cu Creatorul si de a dobandi echivalenta de forma cu El.

Asta s-a intamplat inainte de distrugerea Templului, pentru ca intreaga natiune traia senzatii marete si simtea ce este nevoie sa ceara. Senzatia din inima oamenilor era, de fapt, rugaciunea. Oamenii traiau dupa principiul Orice simte cineva in inima este si ceea ce vorbeste.

Oamenii simteau in inimile lor aspiratia catre daruire, iubirea de semen, iubirea pentru Creator si echivalenta cu El. Acestea erau simtite din inima si de aceea cuvintele nu erau necesare. Exprimarea acestor sentimente verbal, o facem adesea, pentru a ne auzi si intelege ceea ce inima simte.

A fost un timp in care eram in stare corectata. Totusi, cand Templul a fost distrus in inimile noastre, datorita caderii generale a oamenilor din iubirea pentru semeni, la ura nefondata dintre ei. Astfel, am incetat sa mai fim similari Creatorului si am pierdut echivalenta cu El. De aceea, El a disparut din senzatiile noastre si noi am inceput sa cerem lucruri pentru egourile noastre, in loc sa cerem pentru corectia noastra.

Cerem lucruri care sunt necesare noii dorinte care ne-a acaparat, egoismul nostru. Si ce poate dori acest egoism? Doreste sa se simta bine, iar ceilalti sa se simta rau, deoarece atunci, s-ar simti chiar mai bine comparativ cu ei!

In acest mod opereaza, noua noastra inima, inima de piatra. Evident, nu obtinem rugaciunea adevarata decat atunci cand ne corectam dorintele. Dar, pe de alta parte, trebuie sa stim ce inseamna, cu adevarat, rugaciunea, pentru a intelege, cel putin cu mintea (daca nu cu inima), si sa avansam in aceasta directie, corectandu-ne calitatile.

De aceea Cabalisii au realizat o carte de rugaciuni, ca sa stim ce trebuie sa cerem.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 12.07.10, Importanta rugaciunii celor multi

Timpul pentru studiu si timpul pentru dans

Intrebare: Spui ca Lumina care Reformeaza poate fi atrasa doar din lectie. Atunci ce rost au cantecele, dansurile si imbratisarile de la adunarile prietenilor, la apropiatul Mega-Congres?

Raspunsul meu: Toate sistemele naturii vin de la cele patru faze ale expansiunii Luminii Directe. Si ce se intampla acolo, este combinatia a doar doua forte: primire si daruire sau, respectiv, Lumina Hasadim si Lumina Hochma.

Ele lucreaza ca un piston: o parte este umpluta in timp ce cealalta este goala, si asa mai departe, una dupa alta. Aceste secvente de umplere si golire au loc in fazele Alef (1), Bet (2), Gimel (3) si Dalet (4). Toate sistemele din lumea noastra opereaza conform cu acest principiu, de asemenea, similar cu pulsatia inimii. Nu exista nicio miscare fara alternarea umplerii si golirii.

Acelasi lucru se intampla si in progresul nostru spiritual: intr-o perioada studiem si, in alta perioada ne unim, dansam si cantam. Cele doua perioade trebuie sa alterneze.

Lumea noastra este construita in asa fel incat o persoana trebuie sa munceasca, sa manance si sa creasca copii. In esenta, ce facem in toate aceste actiuni? Comunicam cu noi insine si cu Creatorul, fara se realizam ca, de fapt transferam aceste doua forte, primire si daruire, de la o calitate la alta. Keter, Hochma, Bina, Zeir Anpin si Malchut, Lumina Hochma si Lumina Hasadim, una devina plina in timp ce cealalta se goleste (vezi Partea a cincea din Talmud Eser Sfirot, Mati Ve Lo Matiintrarea si iesirea Luminii din suflet).

De aceea, este un timp pentru unificare si un timp pentru studiu. Asta este ceea ce Cabala face. De aceea tinem o adunare a prietenilor o data pe saptamana, o unitate regionala o data pe luna si un Congres mondial o data la sase luni.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala 11.07.10, Zohar

Cabala: Un sistem simplu al legilor de baza ale naturii

O persoana care nu intelege inca stilul scrierilor Cabaliste, experimenteaza dificultati in timp ce incearca sa le inteleaga. In timp ce citeste cuvinte cum ar fi Mitzva, Creatorul, sa se faca placut Creatorului, teama de pacat si asa mai departe, o persoana obisnuita, moderna nu intelege unde este ea si despre ce vorbeste textul, cu adevarat.

De fapt, toata problema este, ca noi nu stim cum sa citim textul corect. Cabalistii au folosit acest stil al exprimarii din generatie in generatie, inca din timpul lui Abraham care a fost primul care a raspandit intelepciunea Cabala (cu toate ca Adam HaRishon a fost primul care a descoperit-o).

Aceia care percep spiritualitatea inteleg despre ce vorbesc cartile, inteleg ca exista o vointa de a primi, a carei singura tinta este de a castiga pentru ea insasi si ramanerea in aceasta stare este un pacat pentru ca acest comportament este unul opus Creatorului. Pe de alta parte, primirea in scopul daruirii te face similar Creatorului si asta se numeste o Mitzva.

Totusi, nu are nimic de a face cu actiunile fizice din aceasta lume. O Mitzva (lege spirituala) nu se relationeaza la corpul fizic. Se refera la dorintele noastre interne privind Lumina Superioara, Creatorul si nu lumea corporala.

Toate acestea au fost evidente inteleptilor care au scris Torah si au trait conform legilor ei, acum 2000 de ani, pentru ca ei au dobandit, stapanit si perceput spiritualitatea. Ei au inteles ce a fost scris si nu le-au confundat cu actiuni corporale. Dar dupa distrugerea Templului, a fost un declin general; senzatia Creatorului a disparut din fata omului.

De atunci, oamenii au inceput sa interpreteze cartile (ale Torei) din perspectiva lor, care era numai materialista si au atribuit-o lumii noastre. Ei au tradus-o in cuvinte si fraze, gandind ca ele se refera la actiuni si relatii din lumea noastra.

Aceasta a fost perioada exilului spiritual, dar acum se apropie de sfarsit. Trebuie sa ne intoarcem si sa relevam Forta Superioara din nou, prin conexiunea noastra cu ea si prin daruire reciproca. Astfel, trebuie sa intelegem ca atunci nu a fost nicio o alta cale de a scrie aceste carti.

A urma legile Torei inseamna sa folosesti Lumina Superioara pentru a corecta cele 613 dorinte ale mele, adica sa am grija sa indeplinesc cele 613 Mitzvot ale Torei. Daca o persoana isi aduce aminte sa traduca tot ceea ce citeste (toti termenii auziti din copilarie – Torah, Mitzvot, pacat, etc.), in limbaj spiritual si definitii spirituale, nu va avea nicio problema in a intelege despre ce vorbeste Cabala.

Limbajul si definitiile includ un sistem simplu al legilor de baza ale naturii; de fapt, cuvantul Creator inseamna Natura. De aceea, Cabala este o stiinta care implica intreaga realitate, incluzand lumea noastra.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 9.07.10, Shamati, Art. 108

Secretul nasterii spirituale

Intrebare: Intr-o stare de cadere, cum pot sa ma tin de scop, asa de ferm, incat sa transform caderea in urcare si sa cad de unul singur, mai degraba decat sa ma arunce Creatorul?

Raspuns: Trebuie sa controlez aceasta cadere si sa decid eu faptul ca o cadere este necesara. Trebuie sa ma pregatesc pentru cadere dinainte, asa cum ne pregatim pentru o operatie chirurgicala. Ce ma va ajuta sa nu-mi pierd capul intr-o cadere si sa cad sub autoritatea dorintelor mele? O conexiune la scop ma va ajuta sa simt caderea si sa ma ridic, in loc sa ma pierd. Sunt incapabil sa garantez asta pentru mine, de aceea am nevoie de mediul inconjurator potrivit care sa ma sustina atunci cand pierd controlul ca o consecinta a dorintelor prea mari pentru mine, ca sa le pot face fata.

Cand vine timpul pentru ca embrionul spiritual sa se nasca, sa treaca la gradul de hranire, el pierde complet starea curenta intorcandu-se cu capul in jos. Atunci cum este capabil sa conecteze aceste doua grade in timpul nasterii? Cum se poate proteja sa nu devina un fetus avortat ci,  in loc de asta, sa adere la Creator pe un nivel mai inalt, pentru a se naste intr-o noua lume? Pentru aste ne sunt date diferite Reshimot (inregistrari spirituale, gene): de Aviut si de Hitlabshut (de la dorinta si de la Lumina).

Inseamna ca eu oricand sunt capabil sa conectez aceste doua grade, simultan! Asta ma ajuta sa ma nasc.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala 7.07.10, Introducere la Cartea, Panim Meirot uMasbirot

Nu iti pierde capul

Creatia este o dorinta goala, in timp ce Creatorul este Lumina. Cum pot aceste doua stari opuse – spatiul gol si Lumina – sa se conecteze? Daca nu face asta creatura, a carei natura este o dorinta goala, va ramane goala pentru totdeauna. Cum se pot reconcilia aceaste doua stari opuse? De fapt, conform legii echivalentei formelor, care guverneaza natura, ele nu se atrag si nu se alipesc, asa cum nici polul nord si cel sud nu o pot face.

Deci, apare necesitatea de a amesteca dorinta de a primi cu dorinta de a darui. In cap (Rosh), o intentie de a primi pentru a darui apare, iar in corp (Guf), apare o forta egoista de a primi, nu de dragul daruirii, ci de dragul de sine. Astfel apare ruperea intre cap si corp. Exista o pierdere de conexiune intre ele, intre abilitatea de a gandi si actiona la unison. Este un gand in cap, dar o dorinta complet diferita in corp. Inima si mintea nu sunt una.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala 7.07.10, Introducere la Cartea, Panim Meirot uMasbirot

Prinzand valul potrivit

Ce instrument ma poate ajuta sa ma conectez la unda purtatoare, care vine de la Creator? Ar trebui sa-mi sensibilizez antena mea la emitatorul Lui?

Conectarea la frecventa Creatorului se poate face doar prin grup. Fara grup, nu am niciun contact cu lungimea de unda a daruirii Sale. Trebuie sa ma pun in gama corespunzatoare de frecvente. Aceasta se poate gasi numai intre prietenii din grup, unde aceasta unda purtatoare este transmisa. De indata ce ies din aceasta gama a grupului, incetez sa mai primesc ceva; acelasi lucru se intampla si in lumea corporala, atunci cand parasesc zona de acoperire emisie radio a telefonului meu mobil.

Ce imi transmite Creatorul pe aceasta frecventa? Imi transmite implinirea sufletului meu. Exista o unda purtatoare principala (frecventa daruirii), care imi este necesara pentru a dobandi similaritatea cu Creatorul. Atasat la aceasta unda purtatoare principala este o unda minora, care transporta implinirea sufletului meu; este un semnal care imi aduce inteligenta si perceptia, intelegerea planului Sau, ca si indemanarea si puterea de a urma intentia Lui.

Imi trebuie doua frecvente pentru a dobandi daruirea urmata de implinire, o teava intr-o teava, atat Lumina Hasadim, cat si Lumina Hochma. Daca numai o Lumina vine, imi va anula vointa mea de a primi. Dar daca tanjesc numai dupa daruire, Creatorul ma poate umple fara limite. Numai sub aceasta conditie, un vas spiritual poate deschide receptia infinita a Luminii

Unda purtatoare este Lumina Hasadim; unda care o acompaniaza (semnalul valid) este Lumina Hochma. Aria de acoperire este furnizata de grup. Daca ies din ea, voi inceta sa mai receptionez frecventele spirituale, pentru ca eu singur nu ma pot acorda la daruire, oricat as incerca. Trebuie sa intru intr-un loc unde exista o asemenea daruire.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 8.07.10, Introducere la cartea, Panim Meirot uMasbirot

Cum sa dobandim ceea ce nu exista in natura

Intrebare: De ce spui ca la inceput observam doar ceea ce difera in calitati fata de noi; asta inseamna ca nu vom observa pe cineva care este egal cu noi, ci doar pe cineva care este, fie deasupra, fie sub noi? Si dupa aceea ai spus ca echivalenta calitatilor este o conditie necesara, pentru a prinde unda spirituala cu receptorul tau.

Raspuns: Egoismul nu observa pe cel ce e egal cu el. Si, daca vrem sa percepem egalitatea, trebuie sa ne ridicam deasupra egoului.

Imi trebuie un grup pentru a dobandi echivalenta cu Creatorul in calitatea daruirii. Acordandu-ma la echivalenta cu prietenii, ma aliniez astfel cu Creatorul. Altfel, nu voi fi in stare sa fiu egal cu El. In loc de asta, ma voi apleca in fata Lui, asteptand un profit sau dorind sa ader la El ca un copil, pentru ca El sa ma conduca. Cu alte cuvinte, il voi plasa pe El deasupra sau sub mine, dar nu egal cu mine.

Pot deveni egal numai prin grup. Grupul este acel transformator. Numai cu ajutorul grupului pot dobandi echivalenta sau similaritatea calitatilor cu Daruitorul. Grupul exista de fapt, numai in imaginatia mea, pentru a ma invata sa ating echivalenta cu Creatorul, acel tip de echivalenta care nu exista in natura!

Din partea a ptra a Lectiei zilnice de Kabbalah 8.07.10, Introducere la Cartea, Panim Meirot uMasbirot