Category Archives: Munca interioara

Sa fii impresionat si dependent in acelasi timp

Mediul inconjurator ma va tine pe mine sa ma gandesc la scopul spiritual, daca eu, in schimb, am grija ca toti sa se gandeasca la unitate si sa nu abandoneze aceste ganduri. Astfel, toti vor primi aceasta impresie, vor creste mai puternici si vor avansa. Asta se numeste garantie reciproca, prin care toti au grija de ceilalti, avand tot ce este necesar pentru avansarea spirituala. Daca in loc sa ne facem griji pentru primirea de la mediul inconjurator, imi fac griji cum sa intaresc legaturile dintre prieteni, ca o mama care are grija de copilul ei, atunci asta este suficient pentru ca mediul inconjurator sa inceapa sa ma influenteze pe mine.

Mai intai de toate, trebuie sa  actionez in directia daruirii, conectarii si grijii. Trebuie sa ma vad pe mine  ca fiind mai mare decat ei in aceasta privinta, pentru a-i influenta, a-i intarii; ar trebui sa caut cai aditionale privind modul prin care sa le furnizez asta. SI dupa aceasta, trebuie sa fiu capabil sa ma umilesc eu insumi, pentru a primi de la ei.

Asta va veni la tine, pentru ca punand efort in ceva, el iti devine drag si important si astfel te influenteaza. Este similar cu parintii care sunt amandoi impresionati si dependenti de copilul lor.

Din partea a patra a  Lectiei zilnice de Kabbalah 6/6/10, Articol, Privitor la Importanta Societatii

O bariera psihologica in calea spre daruire

Exista o bariera psihologica in calea scopului spiritual. Daca doresc sa dobandesc daruirea, nu trebuie sa cer nimic altceva decat daruire. Mai mult, aceasta nu este daruire asa cum este definita de mintea mea egoista si de dorinta mea curenta. Asta inseamna ca nu pot cere nimic din ceea ce exista in intelegerea mea curenta; ar fi opus adevaratei daruiri si starii spirituale. Numai cand intru in starea spirituala si primesc attribute spirituale voi incepe sa ma examinez cu noua mea minte si noua mea inima. Apoi, voi simti si voi intelege in interiorul dorintei de daruire.

Pur si simplu nu pot sti despre daruire in dorintele mele egoiste; nu va merge. De fapt, prima faza a intrari in spiritualitate se numeste, chiar din acest motiv, trecerea Machsom (bariera catre lumea spirituala). Perceptia calitatii de daruire este complet separata de tot ceea ce are loc in dorintele mele actuale. De aceea, este deasupra ratiunii (deasupra intelegerii mele actuale) faptul ca cer aceasta calitatea a daruirii. Vreau doar sa stiu cum pot sa primesc acest atribut, chiar daca nu inteleg ce inseamna. In prezent, nu am nicio conexiune cu el, niciun punct de contact sau vreo abilitate ca sa il testez. Il accept, pur si simplu, in orice forma imi va fi trimisa de Sus.

O asemenea atitudine nu pare sa se potriveasca unei persoane serioase, evoluate, inteligente. Totusi, este chiar invers. Aceia care poseda perceptii avansate, intelegere a tuturor proceselor prin care trecem, isi examineaza egoismul si vad cum suntem controlati si inrobiti de el. Ei inteleg ca nu avem nicio sansa decat sa ne ridicam deasupra lui prin scoaterea noastra din dorintele actuale, perceptia si mintea egoista limitata.

De aceea, in timpul lectiei, eu cer numai ca Lumina sa lucreze asupra mea. Nu conteaza ce face cu mine. Sunt ca un copil care nu intelege nimic, dar sta in bratele mamei, complet increzator in orice ii face ea. Trebuie sa dobandesc o asemenea devotiune si sa ma anulez in fata Celui de Sus. Implor, Vindeca-ma! In afara de asta, nu mai cer nimic altceva.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 2.06.10, Zohar

Nimeni nu poate merge singur

Daca stau singur, chiar si pentru un moment, fara suportul grupului, voi cadea imediat. De unul singur nu am sprijin in spiritualitate, catre Creator, sau daruire. Eu pot sa fiu in interiorul vasului meu spiritual in timp ce sunt conectat cu altii si primesc suportul lor, fie in fara acestuia. De indata ce pierd suportul lor, eu cad.

Cineva nu poate avansa si obtine ceva de unul singur. El nu va putea sa se mentina de unul singur in spiritualitate, fie si pentru o secunda. Daca o persoana crede ca poate avansa de unul singur prin citirea cartilor de Kabbalah, facand anumite actiuni, si urmand calea spirituala, atunci va fi deceptionat. Cineva se va minti singur si va spera in zadar sa avanseze. Fara participarea si conectarea cu grupul, numita garantie reciproca, nu avem nici o sansa sa  stam in spiritualitate, nici pentru un moment.

In plus, pentru a fi prezent in mediul spiritual nu inseamna sa fie fizic acolo. Ce conteaza este- cat de puternica este dorinta persoanei pentru ca acest mediu sa il influenteze, de vreme ce marturiseste dorinta lui de a se pune pe sine sub influenta Fortei Superioare sau a Creatorului. Dar daca o persoana, citeste texte Kabaliste, de unul singur, el nu va fi sub influenta Creatorului deoarece tot ce citeste este trecut prin propriul filtru egoist. O persoana va percepe cartea  asa cum o intelege, simte, si doreste el sa o vada!

Astfel, sunt sub influenta Creatorului, doar daca ceea ce eu citesc vine catre mine prin grup. Creatorul sau Lumina locuieste printre oamenii sai, adica in grup, ansamblul de suflete.

Nu avem sansa avansarii spirituale in mod individual. Trebuie sa intelegem foarte clar, ca singurul nostru instrument prin care il dezvaluim pe Creator este unitatea.

Din partea 4 Lectia zilnica de Kabbalah 06.06.10, Articolul Cu privire la Importanta Societatii

De la punctul din inima la Malchut al Infinitului

Nu exista Lumina fara vas si nici implinire fara dorinta. Lumina Superioara este intr-o stare de repaus total; ea umple si inconjoara creatia intreaga. Totul depinde numai de dorinta noastra, de vasele noastre de perceptie. Daca dorim aceasta implinire o vom percepe. Totusi, daca dorinta noastra nu corespunde precis frecventei sau calitatii implinirii (adica nu este nicio echivalenta a proprietatilor intre dorinta si ceea ce o umple), atunci nu vom simti implinirea. Multiple exemple ale lumii corporale atesta asta.

Trebuie sa aducem dorinta noastra Luminii Superioare pentru a fi umpluta. Pentru a face asta corect, dorinta trebuie sa corespunda cu Lumina, sa fie in daruire. Cum putem dobandi aceasta forta a daruirii? Kabalistii spun ca puterea daruirii exista in fiecare persoana, dar este foarte mica si ramane asa intr-o singura persoana.

Poate creste numai daca o persoana se uneste cu ceilalti. Daca doreste sa dobandeasca daruirea si este dispusa sa faca orice este necesar pentru a primi de la grup si prieteni dorintele lor de daruire, atunci ea dobandeste de la ei multe asemenea dorinte. Face asta in masura in care se anuleaza ea insasi si creste prietenii in propriii ochi. In acest fel este capabil sa primeasca de la ei o dorinta de daruire mai mare,  atat in cantitate cat si in calitate. Si daca o persoana poseda dorinta de a darui, atunci Lumina, in timpul citirii Zohar-ului va lucra asupra ei; va incepe sa-si organizeze dorintele si sa le umple.

De aceea, pregatirea pentru citirea in Zohar trebuie sa aiba loc in grup, in incorporarea reciproca in fiecare, pentru a forma o dorinta puternica. In acest caz, vom reusi. Putem accelara timpul si sa-l scurtam, fara nevoia de a ne supune la suferinte corporale prelungite. Putem transforma suferintele pamantesti in chinuri ale iubirii, ceea ce inseamna suferinte pentru ca nu avem calitatile daruirii, ca nu avem dorinta de a da, pe care trebuie sa o dobandim. Putem lucra cu grupul si prietenii si astfel sa dobandim o asa vointa.

Dupa cum vedem, totul este in mainile noastre. Putem, de fapt, concetra timpul la zero. Creatorul a creat doar un punct existenta din absenta. Restul, El ni le-a dat pentru ca noi sa ne crestem dorinta de la punctul din inima pana la dimensiunea intregului Malchut al Infinitului. Asta este posibil numai daca ne unim. De aceea, avem doar o singura oportunitate de a dobandi dorinta pentru Lumina: sa ne straduim impreuna cu micile noastre dorinte de daruire.

Din prima parte a  Lectiei zilnice de Kabbalah 6.06.10, Zohar

Kabbalah: Stiinta cea mai intima

Intrebare: Daca, Kabalistii doresc sa ne spuna noua despre Lumea Superioara, atunci de ce o descriu folosind cuvinte ale lumii noastre, inducandu-ne in confuzie?

Raspuns: Kabalistii comunica cu noi in limbajul ramurilor. Stiinta Kabbalah este scrisa pentru aceia care au un punct in inima, adica pentru oamenii care doresc sa descopere spiritualitatea, Lumea Superioara. Ei nu stiu ce inseamna asta, dar chiar si asa aspira catre ea.

Poti lua o carte de Kabbalah si o poti citi, ca si cand citesti ceva care exista in aceasta lume. Totusi in timp ce faci asta, incearca, constant sa-ti imaginezi ca tot ceea ce citesti exista in Lumea Superioara, sub forme de forte, proprietati, primire si daruire si nimic altceva. De aceea Baal HaSulam defineste fiecare cuvant din lumea noastra, prin furnizarea intelesului din Lumea Superioara.

Daca aspir sa vad aceasta imagine, atunci unde este ea? Nu este undeva in ceruri; este in mine. Asta este, o carte de Kabbalah vorbeste despre fortele mele interioare, despre lumea din mine. In general, cartile vorbesc numai despre mine; totul exista in mine: oamenii si animalele, soarele, luna si Partzufim spirituali.

Totusi, atunci cand imi imaginez toate astea in mine, trebuie, de asemenea, sa imi doresc ca Lumina sa vina si sa corecteze imaginea aceasta din mine, sa ma lase sa vad si sa simt aceste forte ale iubirii si daruirii. Imi doresc sa descopar nu numai aceasta daruire, dar si forta care guverneaza totul: Creatorul.

Pentru a dobandi asta, trebuie sa-mi imaginez ca oamenii din jurul meu, din aceasta lume, exista, de asemenea, in mine. Nu exista nimic altceva; doar fortele mele interioare. Incepe sa-ti imaginezi ca acum esti conectat cu toti acesti oameni, asta este, cu toate aceste forte din tine. Cand vei incepe sa lucrezi constant cu cartea, in acest fel, ea te va indrepta direct catre daruire. In acest fel vei trezi adevarata imagine si o vei trage mai aproape de tine. Asta se numeste atragerea Luminii care Reformeaza.

O carte de Kabbalah, nu numai ca ne ajuta sa descoperim ceea ce exista in fiecare dintre noi, dar ne si invata cum sa ne ascutim viziunea, astfel incat sa descoperim toate lumile, intregul univers si toate realitatile in interiorul nostru. Nu exista nimic in afara. De aceea Kabbalah se numeste o stiinta interioara.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Kabbalah 7.06.10, Introducere la Studiul celor zece Sfirot

Cum imi pot influenta propriile mele stari?

Intrebare: Daca suntem incapabili sa ne controlam starile noastre, atunci, cum le putem schimba?

Raspuns: Trebuie sa rugam Lumina Superioara sa ne dea noua abilitatea de a invata ce inseamna daruirea. Nu cer nimic altceva. Nu putem sti, discerne sau conduce stari, in sensul in care ne imaginam in mintea noastra. Este posibil numai in masura in care ma ridic deasupra ratiunii, deasupra evaluarii pe care sunt obisnuit sa o fac. Ma pot ridica la daruire pura atunci cand nu cer nimic altceva in afara de asta. Trebuie sa exist in daruire, mai degraba decat sa cer sa inteleg sau sa simt.

Vasul spiritual perfect si complet este o singura si unica dorinta. Trebuie sa cer numai proprietatea de daruire (credinta deasupra ratiunii), pentru a sti ce este si pentru a exista in ea. Apoi, odata ce primesc aceasta proprietate, voi simti si voi conduce totul.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 2.06.10, Zohar

Trimite tapul ispasitor in desert

Zohar, capitolul Tetzaveh (Porunca), Paragraful 102:… Cand s-a spus, Adu doi tapi, unul pentru Mine si unul pentru acel informator, Sitra Achra, asa incat el va crede ca a mancat din propria Mea mancare si nu va sti de bucuria  celeilalte mancari a noastra. El va lua acea parte. GAR din stanga, care este trimis in desert, in locul ruinii, ca sa dea inapoi stapanirea, adica punctului din mijlocul lumii ruinate…

Citim in toate cartile de Kabbalah despre actiuni pe care trebuie sa le facem ca sa revelam adevarata lume, avand o viziune si o perceptie corecta. De exemplu, cand nu stiu unde sunt, incerc sa imi ascut simturile, imi sterg ochelarii pentru a risipi ceata din fata ochilor mei. Incerc diferite lucruri ca sa ma ajute sa ma orientez in locul strain din care nu pot iesi.

Kabalistii ne dau acelasi gen de recomandare: lucrurile pe care trebuie sa le facem pentru a ne curata canalele senzoriale: vederea, gustul, mirosul si pipaitul (cinci Sfirot), pentru a ne orienta in spatiul nou si ca sa fim capabili sa-l discernem. De aceea Zoharul ne spune ca, daca este vreo tulburare in perceptia noastra, este cea numita GAR din stanga, apoi trebuie sa incetam sa o mai folosim si sa o trimitem in desert.

Cu alte cuvinte, Zohar -ul descrie modul in care lucram cu simturile noastre si ce ne trebuie ca sa ne apropiem de orientarea corecta in spatiul in care existam. In mod esential, intreaga intelepciune a Kabalei vorbeste doar despre obtinerea perceptiei unei noi realitati, in locul perceperii acestei lumi iluzorii.

De altfel, noi nu plecam nicaieri, nu zburam si nici nu ne deplasam, ramanem in acelasi loc si in aceeasi stare. Noi, doar ne autoperfectionam, De aceea Kabbalah este numita stiinta receptiei, stiinta perceptiei (in ebraica, cuvantul Kabbalah vine din cuvantul Lekabel – a primi).

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah, 6.03.10, Zohar

Jucandu-ne in umbra pentru a gasi Lumina

Pentru a intelege si simti unde suntem, trebuie sa crestem spiritual. In lumea materiala, o picatura de samanta incepe sa creasca in pantecul mamei si, apoi, dupa ce vine in aceasta lume, continua sa traiasca intr-un spatiu mai larg, devenind in final o fiinta omeneasca. Un proces similar are loc in dezvoltarea noastra spirituala interna. La un stadiu anumit al vietii noastre pamantesti, incepem sa simtim o picatura de samanta spirituala, care se numeste punctul din inima, o dorinta catre dezvoltarea spirituala. Asta inseamna ca punctul s-a deschis singur. Nu am existat in aceasta lume, inainte ca parintii nostri sa ne dea nastere. Similar, suntem adusi la nasterea spirituala de tatal si de mama noastra (numite de asemnea Abba ve Ima in Kabbalah).

Cresterea spirituala se intampla sub influenta unei forte numita Lumina Superioara. Ne conduce prin ascunderi si relevari ale Luminii. Ne scutura relevandu-se noua si aratandu-ne realitatea si apoi ascunzand-o de noi din nou. Se joaca cu noi si ne creste sau descreste aspiratia noastra catre ea. Lumina ne influenteaza alterand starile prin care trecem: bine sau rau, claritate sau confuzie. Daca reactia noastra este corecta, ne dezvoltam, inca un minunt, inca o zi, inca o saptamana.

Dezvoltarea noastra poate dura mii de ani sau o putem completa intr-un an sau doi. Totul depinde de individ. Tot ceea ce trebuie sa stim este cum sa reactionam la fortele care conduc dezvolatarea noastra si sa incepem sa conectam totul la o singura sursa: Nu exista nimeni in afara de EL. El se ascunde in spatele realitatii vizibile.

Incep sa-L discern si sa sap adanc in aceasta realitate. Fac asta pentru a simti puterea si pentru a intelege cum lucreaza prin toate cortinele din aceasta lume, incluzand: prietenii apropiati, strainii, natura si chiar eu cand ma schimba intern.

Cu schimbarile interne, incep sa ma simt ca o cutie neagra care intelege si simte la un nivel mic schimbarile pe care le sufera. Incep sa inteleg ca singura mea sarcina este de a reactiona la ce mi se intampla. Impulsurile vin de la o realitate vizibila, de la cei care sunt aproape de mine, de la straini, prieteni si inamici; toti sunt umbre care blocheaza Lumina Superioara sa ajunga la mine.

Daca reusesc sa ma conectez cu Creatorul prin aceasta ascundere, se numeste o umbra a sfinteniei deoarece eu imi construiesc relatia cu Creatorul prin rezistenta ascunderii. In acel moment incep sa inteleg teatrul pe care el il joaca pentru mine si, prin el, sa-L descopar.

Din prima parte a Lectiei zilnice Kabbalah 4.06.10, Shamati, Art. 8

De la o minciuna, spre Lumina

Intrebare: Cum putem pretinde corectare in prezent, cand noi ne aflam cu totul in dorintele egoiste?

Raspuns: Bineinteles, nu putem pretinde corectare in prezent. Daca sunt un egoist absolut, cum as putea pretinde corectare? Oricum, ce se pretinde de la mine este sa cer un pic de altruism, in masura in care sunt in stare sa cer, aflandu-ma inca in egoism. Asta inseamna ca, atata timp cat te afli in Lo Lishma (asta este, intr-o minciuna, in ego, in dorinta ta pentru placere si in ganduri despre tine insuti) scancesti un pic, ca sa ti se ofere.

Desigur, este o minciuna si tu nu vrei sa-i iubesti pe ceilalti, sa le daruiesti si sa devii asemanator cu Creatorul. Pur si simplu nu stii ce este altruismul si, din aceasta cauza, poti rosti aceste cuvinte. Daca stiai ce era, te-ai fi indepartat imediat. Adevarul este ascuns de tine, de aceea nu stii ce ceri. Altruismul este intr-atat de opus fata de natura ta, incat este o adevarata moarte pentru dorintele si calitatile tale din prezent.

In stiinta Kabbalah studiem legatura dintre Lumini si dorinte. Exista un vas, sau dorinta. cu Lumina opusa lui/ei. Dincolo de asta, este o alta stare in care dorinta nu este adevarata, ci falsa si Lumina care-i este opusa nu este Directa, ci Inconjuratoare. Aeasta este exact starea in care ne aflam noi acum. Oricum, de acum, noi cerem ca aceasta Lumina sa vina  si sa ne aduca aceasta dorinta de a darui, ca si cum am vrea sa devenim daruitori, si functioneaza, din acest motiv.

Sistemul este creionat astfel, din starea noastra actuala in care noi nu ne dorim urmatoarea stare dar, oricum, o cerem, putem sa mergem in aceasta viitoare stare, putem incepe sa o vrem, sa o primim si sa fim in ea. Asta se intampla prin Reshimot, genele spirituale, care raman in noi din starea corectata care, pe urma, s-a sfaramat. Aceste Reshimot trezesc Lumini in Lumea Atzilut, care sunt departe de noi. Noi le putem atrage pentru a ne influenta si apoi ele sunt numite Lumini Inconjuratoare.

Desigur, noi suntem intr-o minciuna si nu vrem altruism sau sa ne iubim semenul. Este adevarat. Torah nu ascunde acest lucru de noi. Dimpotriva, ne spune ca, Creatorul este ascuns si lumea spirituala este ascunsa pentru ca, daca ai vazut-o, nu ai mai dori-o niciodata.

Astfel, spiritualitatea este ascunsa, asa incat iti poti imagina ca este buna pentru tine, chiar si in dorintele tale egoiste. Cand iti imaginezi o oarecare recompensa egoista pentru tine, ca si cum vrei lumea spirituala, Lumina inca te influenteaza si iti modifica dorintele si gandurile de la primire, spre daruire. Asa functioneaza. Sistemul a fost proiectat exact pentru acest proces.

Functioneaza in acest mod, nu doar in starea noastra, cand urcam de la la acest nivel de primire la primul nivel de daruire, dupa trecerea Machsom-ului (bariera spre spiritualitate), noi urcam de la o stare la alta, in concordanta cu acelasi principiu: dorind ceea ce e de nedorit. Desi, in acele stari sufletul unei persoane se educa pe sine si avem ceva sprijin pentru ca suntem deja in lumea spirituala.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah, 2.06.10, Zohar

Ce o sa iau cu mine?

Intrebare: Sufletul meu isi va aminti tot ce am invatat in aceasta viata? Voi continua sa invat Kabbalah si sa vin catre grup, in urmatoarea viata?

Raspuns: Singurul lucru pe care o persoana il ia cu ea din aceasta viata este calea spirituala pe care a mers, aceasta nu va dispare. De altfel, referitor la spiritualitate, noi suntem si continuam sa fim in aceeasi realitate, insa este usor ascunsa de noi.

Eu ma aflu tot timpul in interiorul sufletului meu, in ciuda faptului ca nu il simt, continui sa lucrez cu el si sa trec prin diferite stari. Toate astea se petrec  in sufletul meu etern. Faptul ca acum vad trupul fizic si aceasta lume in jurul meu este un miraj al starii mele spirituale.

Daca lucrez acum in interior, voi incepe, apoi, urmatoarea mea reincarnare de la un stadiu spiritual mai inalt si ma voi alatura unui grup de Kabbalah, mai repede, si voi avea mai mult succes in studiile mele. Intreaga mea cale anterioara va ramane cu mine in forma genelor spirituale (Reshimot), ea nu va dispare.  In lumea spiritala nimic nu dispare, lucrurile dispar doar in lumea noastra pentru ca aceasta intreaga lume va dispare, in cele din urma. Intre timp, nimic din ceea ce am obtinut prin dorinta mea egoista nu va ramane, caci dorinta insasi va dispare, doar vesmantul extern va ramane.

De fiecare data cand sufletul trece la o noua reincarnare, cladeste un mediu pentru sine, in concordanta cu abilitatea sa si cu necesitatea corectarii personale. De ce ma aflu in acest mediu si nu in altul? Pentru ca sufletul are nevoie de el. Nu se face niciun calcul care sa priveasca trupurile, ele exista in conexiunea dintre ele, in aceasta lume, in toate situatiile care sunt necesare  pentru  corectarea sufletului.

Intre timp, trupul nu este luat in calcul. De fapt, el nici nu exista, este o iluzie virtuala care ni se prezinta in aceasta forma. Acum, doar sufletul exista, insa noi suntem incapabili sa-l simtim. Si dezvoltarea sa determina, in mod clar, ce se intampla cu trupurile.

Astfel, la sfarsitul  cartii Prefata la Cartea Zohar, Baal HaSulam scrie ca doar corectia sufletelor  ne va ajuta sa ne corectam lumea si sa percepem aceasta viata corporala ca fiind mai buna. Toate relele care apar in aceasta lume sunt o consecinta a necesitatii sufletului de a fi corectat. In acelasi timp, nu exista nicio actiune sau corectie in aceasta lume, schimbarile sunt posibile doar prin suflet.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Kabbalah 2.06.10 Articolul Ce grad trebuie sa atinga cineva?