Category Archives: Munca spirituala

Ce înseamnă a fi Creator?

Întrebare: Spuneţi că, la final, fiecare persoană trebuie să dezvăluie formula echilibrului cu natura.

Cabala vrea să facă din fiecare persoană un cercetător, forţăndu-l să descopere formulele naturii?

Răspuns: Dar este o formulă foarte simplă! Fiecare dintre noi este în natură şi tinde spre confort.

Echilibrul este soluţia ecuaţiei, descoperirea formulei celei mai confortabile stări, genul de lucruri de care ai nevoie: căldură, umiditate, hrană, locuinţă, familie şi copii, un loc de muncă sigur, salariu, etc. În lumea noastră asta este pentru a atinge un echilibru cu natura şi a satisface toate dorinţele.

Dar, natura mă dezvoltă, deci, deranjez acest echilibru constant şi trebuie să-l regăsesc atunci când avansez. Noi căutăm, în mod constant, echilibrul. Chiar şi atunci când oamenii aspiră la putere sau tind să obţină milioane de dolari, ei fac asta deoarece simt această nevoie şi, dorind să o împlinească, ajung la echilibru pentru a se calma.

Din acest motiv, dezvoltarea despre care vorbeşte Cabala este dezvoltarea cea mai normală şi naturală pentru oricine în această lume. Singurul lucru este că, fiecare persoană are o formulă individuală pentru a atinge acest echilibru. Echilibru înseamnă că mă simt atât de bine, astfel încât mai bine nu se poate!

Atunci când toate dorinţele sunt corectate, cu alte cuvinte, când ele sunt complet umplute cu tot ceea ce doresc a fi umplute, acesta este numit sfârşitul corecţiei (Gmar Tikkun)!

Nu am nevoie să caut o formulă neobişnuită a naturii! Când ating o stare absolut confortabilă, în care nu aş dori să schimb nimic, aceasta înseamnă că am descoperit formula comună de echilibru cu natura!

Cu alte cuvinte, descopăr că pot fi mare şi de succes şi, această formă în care mă dezvălui astăzi, este numită “Creator” sau natura. Ca şi cum am crescut, în cele din urmă am încetat să cresc şi am devenit un rege şi văd: Aici este castelul meu, aici este armata mea şi aici sunt oamenii.

Atunci când o persoană simte că a atins împlinirea completă, înseamnă că ea a descoperit formula a ceea ce înseamnă a fi Creator.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, Scrierile lui Baal HaSulam

Două rugăciuni: o rugăciune individuală şi una de grup

Există două tipuri de rugăciuni: Prima rugăciune (MAN) este pentru a se încorpora în AHP al superiorului, care este grupul, care este conectat într-un întreg. GE al inferiorului sunt încorporate în partea superioară atunci când intru în grup, ca într-un uter şi funcţionează asupra mea şi îmi dă toată grija de care am nevoie, mă face să simt că nimic nu-mi lipseşte.

Există sisteme care au grijă de mine în interiorul acestui uter. Nu am nevoie să mă gândesc la nimic, doar să ştiu cum să fiu absorbit în interiorul acestei matrice. Cele trei zile de concepţie sunt cel mai important lucru.

Prin dorinţa mea de a fi integrat în superior, îl evoc şi îl forţez pentru a atinge măreţia. Mă adresez întregului grup şi înţeleg că nu există niciun mijloc ca să pot reuşi de unul singur. Deci, evoc grupul şi îi solicit: să primim Lumina, forţa, corecţiile de la Creator, care se va revela în noi. Dar, El se va revela pentru a stabili conexiunea între noi şi a dezvolta această conexiune. Ca şi cum am opera incubatorul nostru şi am cere pentru el, împreună cu toţi ceilalţi.

Primul MAN este rugăciunea individuală prin care sunt încorporat în grup. Al doilea MAN (rugăciune) este MAN general, când ne întoarcem spre Creator ca un grup şi Creatorul începe deja să se reveleze. Răspunsul pentru al doilea MAN este imediat – MAD.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala, 13.10.2013, Talmud Eser Sefirot

Forţa vasului se află în fisurile sale

Întrebare: Cum se pot susţine reciproc prietenii atunci când sunt în cădere?

Răspuns: Prietenii se pot susţine numai prin Creator. Noi nu suntem conectaţi. Din momentul în care dorinţa spartă de primire a fost revelată, noi nu mai suntem în conexiune directă unii cu alţii. Dar Creatorul intră în vidul dintre noi.

Numai El ne leagă. Nu vom fi niciodată conectaţi în acelaşi mod, aderând ca picăturile de apă care sunt încorporate într-o singură picătură. Creatorul intră în vidul dintre noi ca forţă de dăruire reciprocă şi forţa de primire este prezentă acolo, Klipa. Deci, intensitatea conexiunii dintre noi devine de 620 de ori mai puternică decât era înainte. La urma urmei, forţa Klipa, dorinţa de primire şi forţa Luminii trebuie să lucreze împreună pentru ca noi să ne conectăm şi să atingem aceeaşi unitate care era în Adam HaRishon (primul om), când el era un suflet, un vas fără fisură internă. Acum, noi trebuie să lipim bucăţile împreună. Fiecare dintre ele a crescut de 620 de ori prin ego-ul său, dar noi trebuie să le lipim împreună. Aceasta înseamnă că un suflet, un vas, de o nouă intensitate, este creat.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala, 16.10.2013, Zohar

Trenul nu aşteaptă!

Corecţia rupturii nu poate fi decât atunci când noi ne conectăm. Înainte de ruptură, exista un suflet general, un vas general şi o Lumină care umplea acest vas. Totuşi, sufletul (vasul, dorinţa de dăruire), nu putea suporta această plăcere şi a început să primească pentru a primi, în loc de a dărui şi apoi, ruptura a avut loc.

Din acest suflet, acest vas general, îşi schimbă forma, Lumina îl părăseşte conform legii echivalenţei de formă, adică datorită incompatibilităţii atributelor. Datorită acestei incompatibilităţi, Lumina s-a îndepărtat cu mai multe Parsa de suflet. Acum, trebuie să efectuăm mai multe acţiuni care vor atrage Lumina pentru a ne apropia din nou.

Am fost aruncaţi într-un abis de la înălţimea la care eram în partea de jos a scării şi chiar mai puţin decât asta. Acum, trebuie să încercăm să facem ce putem cu instrumentele care ne-au fost date, pentru a corecta acest vas spart şi a ne conecta. Făcând acest lucru, vom atrage Lumina care Reformează, care ne va ajuta să ne conectăm astfel că vom fi demni de Lumina care se va îmbrăca în vasul nostru comun şi se va revela în el.

Când Lumina se dezvăluie în noi, simţim că încântăm sursa Luminii, Creatorul. Este, de fapt, corecţia rupturii pe care trebuie să o facem. În final, trebuie să revenim la aceeaşi stare în care nu exista decât un singur suflet, un singur vas şi toate părţile vor fi unite pe deplin şi integral. Lumina va fi revelată în vas în consecinţă şi sursa, Creatorul, se va revela în el. Vom profita de faptul că îi aducem Lui mulţumire, ca un oaspete şi o gazdă care se iubesc.

Corecţia se face prin iubirea de prieteni, prin unitatea lor şi prin apropierea de drepţii generaţiei, adică cabaliştii şi sfaturile care ne-au fost date pentru a face munca noastră. Uneori, cineva are gânduri care îl pot izola şi atinge intenţia de “în scopul de a dărui” şi învaţă să se menţină curat, atât interior, cât şi exterior, pentru a fi sfânt. O persoană nu înţelege de ce ar trebui să se amestece cu alţii pentru executarea unor acţiuni corporale. Ea crede că este de preferat a se îngropa în munca interioară “spirituală” şi a adera la Creator prin ea însăşi.

Totuşi, a fi izolat şi a efectua o muncă internă individual nu duce la niciun rezultat. Nu este cel mai bun mijloc pentru a se corecta, decât conexiunea între prieteni. Noi atragem Lumina care ne influenţează şi ne apropie de adevăr prin diferite acţiuni pe care le facem împreună.

Am auzit multe plângeri ca acestea de la oameni: că o persoană vrea să facă acest lucru de una singură. Totuşi, este o mare eroare. O persoană nu va corecta nimic prin ea însăşi. Dimpotrivă, ea va rata trenul şi nu va avea timp să se conecteze la grupul care avansează deja pe acest drum. Deci, îi va fi foarte dificil să se alăture acestui tren în mers şi îi va lipsi această viaţă actuală. Deci, ea trebuie să asculte sfaturile marilor cabalişti şi să se angajeze numai în iubirea pentru prieteni.

Din pregătirea Lecţiei zilnice de Cabala, 15.10.2013

Fantoma care aranjează scaunele

Există un anumit număr de verificări pe drum, destul de clare, cu privire la semnele fizice prin care este posibil să se evalueze dacă avansaţi sau nu. Primul semn este dacă vă străduiţi să vă simţiţi în centrul grupului. Nu în centrul atenţiei lumii, prezentându-vă ca cel mai important, ci în centrul speranţelor comune, în centrul unităţii, al dăruirii şi al interesului comun, la temelie, “în echilibru într-un picior”, adică stâlpul pe care este aşezată unitatea: “nu face altuia ce ţie nu-ţi place să ţi se facă”.

În primul rând, nu deranja pe alţii! Cu alte cuvinte, limitează-te la starea “Tzimtzum Aleph”, ca şi cum nu ai exista sau nu ai folosi dorinţa ta de a te bucura, astfel că va exista un loc pentru alţii înaintea ta şi tu nu vei ocupa niciun loc, nicăieri, te vei transforma în zero, ca o fantomă. Vei oferi un loc pentru alţii, ca un plasator, aranjând scaunele şi având grijă ca fiecare să aibă un loc. Este ceea ce numim: “nu face altuia ce ţie nu-ţi place să ţi se facă”.

Aceasta înseamnă că nu vei ocupa spaţiu deloc, dar o vei face pentru prietenii tăi: este prima condiţie şi de aceea este numită “a sta într-un picior”. Într-adevăr, trebuie să stea pe acest principiu şi diferite acţiuni se pot produce mai sus, dar ca o consecinţă a acestuia. De aceea, dacă vei ajunge la acest sentiment, când te ridici dimineaţa sau înainte de orice acţiune, aceasta înseamnă că avansezi în direcţia corectă.

Din pregătirea Lecţiei zilnice de Cabala, 16.10.2013

Lasă poporul meu să plece!

“Şapte ani de saţietate” este starea în care o persoană aspiră, mereu, să obţină tot ceea ce vrea pentru egoismul său. Deşi este pregătită să muncească din greu pentru acest lucru şi să depună mult efort, pentru moment o împlineşte şi satisface ego-ul său. Ea crede că există o satisfacţie în Egipt şi îi va aparţine: toate plăcerile acestei lumi şi plăcerile lumii spirituale. Ea crede că va putea să realizeze asta prin şi pentru sine şi nu defineşte scopul de a încânta pe Creator. Ea nu se gândeşte decât la propriul interes.

Acest lucru poate fi evaluat prin modul în care o persoană percepe problemele. De îndată ce apar dificultăţi şi probleme, ea începe imediat să se gândească la sine. Cu alte cuvinte, “şapte ani de saţietate” nu se termină pentru ea. Ea simte că-i lipseşte ceva, că ego-ul său este în pericol şi simte, brusc, incertitudine, îşi face griji pentru sine.

Aceştia sunt “şapte ani de saţietate”. Deoarece o persoană examinează totul în dorinţele sale egoiste: Asta va fi bun sau rău pentru ea ? Ea începe să se îndoiască şi să întrebe dacă ar fi util să părăsească această cale. Şi dacă suferă ? Este modul de a verifica dacă ea este în perioada celor şapte ani de saţietate.

Cei “şapte ani de foamete” încep din momentul în care este indiferentă la ceea ce va face în dorinţa ei de plăcere, ea se ridică deasupra acestui sentiment. În măsura în care este pregătită şi capabilă de a se ridica deasupra senzaţiei sale de foame, în această măsură ea avansează spre dăruire. Este momentul în care începe munca serioasă.

Cred că vom intra în aceşti şapte ani de privaţiuni acum. Să sperăm că vom simţi această suferinţă de foame şi ne vom întări reciproc. Întreaga lucrare în Egipt stă în unitate. Cu cât vom avea critici, duşmani şi ură, cu atât ne vom întări pe cheltuiala lor. Ca lupii în jurul turmei de oi care le forţează să se adune mai aproape.

Putem să ne unim numai datorită acestui lucru. Ego-ul nostru nu ne permite să ne apropiem unul de altul. Doar lupii răi ce aleargă spre noi, ne înconjoară, încercând să ne muşte, ne forţează, ca pe nişte oi, să ne apropiem şi să ne unim în interior. Israel este ca o turmă de oi şi se consolidează doar datorită lupilor. Să sperăm că vom fi destul de puternici pentru a ne asigura că, Creatorul ne trimite mulţi duşmani care ne vor ajuta să devenim mai puternici, să ne conectăm şi, prin unitatea noastră, să dezvăluim necesitatea de a ieşi din robia dorinţei noastre de plăcere, spre dorinţa de dăruire.

Acestea sunt stări necesare care trebuie să fie trecute pe drum. Lumea cere asta de la noi şi nu avem de ales, trebuie să o facem. Suntem într-o stare foarte specială înainte de ieşirea din Egipt. Despre aceasta vorbeşte Tora.

Cele “49 porţi impure” ale egoismului nostru se dezvăluie în noi şi ne împing să fugim şi să ne ascundem undeva, într-un colţ liniştit şi chiar să ne oprim şi să devenim invizibili. Dar, noi nu suntem de acord cu ele! Noi vom veni înaintea Faraonului pentru a-i spune: “Lasă poporul meu să plece!” Şi vom deveni muncitorii Creatorului.

Discurs din timpul mesei, 18.10.2013

Când Lumina expune răul

Întrebare: Când vom atinge, cu adevărat, nivelul “Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi”?

Răspuns: Imediat. Cine te împiedică? Primul om a descoperit acest drum, alţi cabalişti l-au adaptat pentru noi şi astăzi, avem tot ce ne trebuie. Mulţi au ajuns la nivelul “Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi” de-a lungul istoriei. Toţi elevii lui Rabbi Shimon au fost la acest nivel.

Întrebare: Dar, conform scrierilor lor, există o ură aprinsă între ei.

Răspuns: Este adevărat. În acelaşi mod, naţiunea Israel a fost în starea “49 porţi de impuritate”, înainte de ieşirea din Egipt. Deci, cum a fost posibil ca ei să poată ieşi dintr-o astfel de stare teribilă şi să intre în răscumpărare, dintr-un salt?

Adevărul este că “Cel care este mai mare decât prietenul său, dorinţa sa este mai mare decât a prietenului său”. Dacă încerc să ating lumea Ein Sof (Infinitului), atunci dorinţa mea de primire devine mai mare şi mai puternică la toate nivelurile pe care le ating. Dăruirea în mine este confruntată cu primirea, ego-ul, coaja, înclinaţia rea de fiecare dată. Este motivul pentru care, Creatorul, Regele regilor, a fost dezvăluit naţiunii Israel în “49 porţi de impuritate”.

În general, copiii lui Israel avansează de-a lungul liniei din mijloc. Lumina a fost simţită în coajă ca întuneric şi a dezvăluit răul în ei (1). Pe de altă parte, dacă ei cer, atunci ei primesc Lumina Înconjurătoare, care este Lumina care Reformează, adică Tora, metoda corectării (2). Prin urmare, ei au atins linia mediană (3).

Este întregul proces: recunoaşterea răului în linia din stânga, cererea în linia din dreapta şi tranziţia spre linia mediană. Astfel, răul creşte de fiecare dată şi, prin urmare, binele creşte de asemenea, şi apoi apare linia din mijloc, care este media celor două (S). Deci, îti promit că, cu cât vei avansa, cu atât mai rău vei deveni.

Acest lucru este partea negativă. Linia din stânga va fi echilibrată, de fiecare dată, de partea pozitivă, linia din dreapta.

 

Este o mare problemă pentru o persoană şi necesită multă muncă. Mai întâi, ea este disperată şi nu ştie ce să facă, ea oboseşte şi vede că asta nu duce nicăieri. Ea nu poate justifica avansarea pe linia din stânga în niciun fel şi nu înţelege că aceste noi atribute trebuie să se dezvăluie negativ. Acest lucru se datorează faptului că o persoană corectează numai ceea ce este în ea…

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 18.10.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

O garanţie de egalitate

Întrebare: După lecţia de dimineaţă începem o nouă zi. Cum este posibil să folosim această zi cât mai eficient? Cum este posibil să avansăm fără întârziere şi fără amânare?

Răspuns: Noi trebuie să reflectăm la garanţie, la condiţiile de garanţie, astfel că, acest concept să fie cât mai aproape de noi.

Într-un suflet colectiv, fiecare este inclus în toţi. Includerea mutuală nu indică control, ci mai degrabă egalitate. Şi egalitate, în care fiecare se anulează în raport cu ceilalţi. Numai atunci suntem egali.

Fiţi atenţi numai la asta şi concentraţi-vă pe aceasta. Astfel vom câştiga şi nu în altă formă. Toate celelalte victorii se vor transforma în pierderi.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala, 10.10.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Nu încălcaţi legea

Atunci când o persoană studiază legile sistemului integral, devine clar că ea nu poate schimba nimic. Tot calculul pe care îl efectuează se bazează pe faptul dacă este în măsură să ia asupra ei legea garanţiei mutuale.

Şi, dacă nu poate, atunci diferenţa dintre modul în care sistemul funcţionează în starea de garanţie mutuală şi modul în care a presupus să-l folosească independent, se simte ca o suferinţă, o presiune care vine de la acest sistem. Nu există milă pentru un individ aici, doar un calcul al întregului sistem.

Dacă o persoană nu respectă aceste legi, în măsura în care trebuie să le pună în aplicare în beneficiul întregului sistem, atunci ea primeşte un efect retroactiv negativ din sistem. El se opreşte aparent, aşteptând să fie pornit. Şi, asta o face să simtă tot soiul de nenorociri şi suferinţe.

Dar, dacă ştii ce este acest sistem, poţi să vezi sub ce formă şi în ce mod problemele şi necazurile vor veni la o persoană. Asta depinde de conexiunea dintre suflete şi în ce măsură trebuie să le pună în aplicare.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 15.10.10, Scrierile lui Baal HaSulam

În fluxul nesfârşit de Lumină

Întrebare: Dacă doresc să devin un partener cu Creatorul în muncă, ce trebuie să fac pentru El, pentru a îndeplini asta?

Răspuns: Dacă eşti de acord, înseamnă că  eşti, deja, partenerul Lui. Nu trebuie să faci altceva, Creatorul este mereu de acord. Totuşi, nu Îl vei alege pentru că El este partenerul cel mai puternic, inteligent şi profitabil. Tu doreşti să fii adevăratul Lui asistent, adică a face acelaşi drum spre scop, pe care El l-a definit, conform regulilor Sale. Asta înseamnă că eşti, deja, în dăruire (Hafetz Hesed).

Dacă merg spre Creator şi cer să fiu partenerul Lui, înseamnă că am depăşit întreg ego-ul meu şi am intrat pe deplin, în starea de dăruire în scopul de a dărui. Am lăsat dorinţele lumii corporale la nivelul necesităţilor vitale şi m-am ridicat deasupra lor cu punctul meu din inimă. În afară de asta, un munte de ură (muntele Sinai) a împins ego-ul meu şi l-am escaladat cu punctul meu din inimă.

Acum stau în partea de sus ca  Bina perfectă, Hafetz Hesed şi, fiind atins acest punct, pot spune Creatorului că vreau să fiu partenerul Lui. Sunt gata. Acum, dă-mi o muncă. Şi El spune: “Vrei o muncă ? Mergi! Noi vom lua tot acest munte de ură şi vom începe să alegem dorinţele şi le vom folosi pentru a dărui celorlalţi.”

 A fi partenerul Creatorului înseamnă să tindem să fim ca El. Creatorul îmi dă Lumina şi spune: “Foloseşte-ţi ego-ul pentru a dărui celorlalţi şi vei fi ca Mine şi Eu voi ridica dorinţa ta, o voi extinde, astfel că vei urca la poziţia Mea, nelimitată pentru a dărui, aşa cum o fac Eu. Apoi, vei fi un partener în tot ceea ce este.”

Dorinţele aparţin altora, dar Lumina este a mea. Prin urmare, trebuie să mă retrag din dorinţele mele care îmi fac plăcere, să mă angajez în dorinţele altora şi să le folosesc pe ale mele numai pentru a le umple pe ale lor. O mamă are propriile ei dorinţe şi totul este la dispoziţia sa. Ea are lumea întreagă, dar o foloseşte doar pentru a dărui copilului său, a cărui dorinţă dictează.

Din partea patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 09.12.2010, Scrierile lui Baal Hasulam

Pagina 276 din 304« Prima...274275276277278...Ultima »