“Ceea ce face deșertul frumos”, a spus micul prinț, „este că undeva, ascunde o fântână …” Antoine de Saint-Exupéry, Micul Prinț

Izvoarele sunt ascunse sub nisip. Există peste tot. Rădăcina vieții este peste tot, în orice. Cel mai important lucru este ca noi să ne raportăm la sensul vieții, la rădăcina vieții și nu la ceea ce vedem în afară.

Întrebare: Spune-mi, deșertul arde în mine? Mulți oameni de azi au senzația că nu există viață.

Răspuns: Pur și simplu descoperiți ceva care oricum nu era acolo. Nici înainte nu era viață, doar că acum îți dai seama. Și deci ceea ce descoperiți acum este mai bun decât ceea ce a fost înainte.

Întrebare: Cum pot eu, arzând în interior, să înțeleg sau să cred că dacă depășesc această stare, o fântână va fi acolo? Ce fel de gândire este asta?

Răspuns: Că există un sens al vieții, există un scop, există mari forțe ale naturii care ne pot ridica și ne pot reînvia, ne pot conduce la sursa vieții, doar dacă o dorim în mod serios.

Întrebare: Cum pot înțelege această idee într-o stare atât de dezolantă?

Răspuns: Numai dacă vă adunați împreună, cu restul prietenilor. Trebuie să veniți împreună, trebuie să înțelegeți că acest lucru se face doar împreună. Numai într-un mediu.

Întrebare: Mediul, sunt la fel ca mine, pustiiți în interior; ei caută o fântână?

Răspuns: Exact asta trebuie să înțeleagă, că această fântână este ascunsă în conexiunea dintre voi.

Din emisiunea de pe KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 31.12.2020

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Tu ești ghidul nostru spiritual în această lume. Există vreo explicație pentru faptul că profesorul unui astfel de grup global vorbește limba rusă?

Răspuns: Faptul este că astăzi publicul vorbitor de limbă rusă este cel mai receptiv din lume, din mai multe motive.

În primul rând, majoritatea națiunii evreiești a trăit pe teritoriul Rusiei țariste și în Europa de Est, care a impregnat această zonă cu ideile sale cabaliste. Este foarte important. Cabalişti au început să fie crescuți de pământul în sine.

În al doilea rând, în timp ce înțelepciunea Cabala  a fost dezvăluită treptat începând cu secolul al XVI-lea, din timpul lui ARI care a trăit în țara Israelului, în Safed, ea s-a dezvoltat în principal în Rusia în zonele în care evreii din Lituania, Belarus și Ucraina au trăit, unde au locuit cabaliștii.

Multe cărți de Cabala, care sunt și astăzi celebre și pe care le studiem destul de des, au fost scrise în aceste locuri în secolele XVII-XIX. Deci, dintr-o perspectivă teritorială, Rusia este locul de naștere al Cabalei moderne. Este motivul pentru care o parte a națiunii evreiești, și nu numai națiunea evreiască, care a crescut acolo, percepe atât de bine înțelepciunea Cabalei și este atrasă de realizarea spiritualității.

Văd o înclinație de a studia Cabala la acești oameni și îi primesc cu căldură și mă asigur că le satisfac dorul spiritual.

Înțelepciunea Cabalei este realizarea sensului vieții și a întregii structuri a creației. Aceasta explică modul în care funcționează sistemul, cum operează el și modul în care o persoană îl poate afecta.

Deci, se pare că nu este o coincidență că vorbesc rusește. Cunosc ebraica doar în cadrul studiului înțelepciunii Cabalei, dar limba mea maternă este rusa și cred și simt în rusă. Este imposibil să mă despart de asta, deși am venit în Israel în 1974. Aceasta este soarta mea.

Din emisiunea de pe KabTV “Fundamentele Cabalei” 02.12.2018

Filed under: Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Nu este un secret faptul că oamenii vor să fie fericiți. Unii spun: „Fericirea este atunci când ești înțeles. Fericirea este atunci când iubești. Fericirea este atunci când ești iubit. Fericirea este atunci când toată lumea din jurul tău este sănătoasă.” Fiecare are propria înțelegere a fericirii.

Marele cabalist Baal HaSulam o spune în așa fel încât oamenii sunt uimiți: „Nu există o stare mai fericită în lumea omului decât atunci când ajunge la disperare, cu propriile sale forțe. Adic- el a muncit deja și a făcut tot ce și-a putut imagina că ar putea face, dar nu a găsit niciun remediu. Atunci este momentul pentru o rugăciune din toată inima pentru ajutor, pentru că știe cu siguranță că munca sa nu-l va ajuta.

„Atâta timp cât simte că are forță proprie, rugăciunea sa nu va fi întreagă, deoarece înclinația rea ​​se grăbește și îi spune:„ Mai întâi trebuie să faci ce poți, apoi vei fi demn de Creator ”

Răspunsul meu: Da. Fericirea este atunci când am dat tot ce am putut până la capăt și m-am asigurat că nu mai am putere. În general, nu sunt nimeni și nimic, niciunde și nicăieri. Și  din cauza asta, am ocazia să mă întorc către Creator.

Asta vine din gândul creației. După ce omul este convins că nu are nimic în mână, dar are un drum lung prin care a venit, a căutat și a suferit, a încercat să facă ceva din el însuși și vede că nu este în stare, se întoarce către Creator .

Simți că nu mai ai nimic în afară de Creator. Trebuie să faci apel la El și să îl convingi, să implori, să pledezi sau pur și simplu să forțezi, să forțezi, să ceri dezvăluirea.

Întrebare: Este acest moment un moment de fericire?

Răspuns: Da. Întregul drum a fost pentru revelația Creatorului, pentru că tot ce ți-ai dorit pe calea ta spirituală a fost să dobândești proprietatea dăruirii și iubirii. Doar că nu te-ai putut întoarce corect spre Creator. Acum ai făcut-o.

Astăzi, oamenii suferă déjà și este posibil ca ei să audă asta. Dacă nu ne-am păcăli cu mass-media și cu restul, atunci am putea explica în liniște ce este fericirea.

Tot drumul înseamnă că o îndreptarea spre rugăciune. Pentru că mai întâi, noi înșine nu avem această proprietate și, în al doilea rând, avem doar proprietatea egoistă de primit (minus). Nu avem a doua proprietate – a da altora (plus). Pentru a exista în întregul univers în mod normal, corect, avem nevoie de aceste două proprietăți. În plus, există un echilibru între ele, astfel încât să înțelegem cum să acționăm.

Apoi, cu ajutorul minusului și al plusului, primind și oferind, la fiecare nivel, în fiecare stare, ne vom putea regla în mod corespunzător și ne vom simți într-o stare de echilibru absolut.

Întrebare: Drumul nostru constă doar să câștigăm un plus? Avem un minus?

Răspuns: Cumpărați un plus. Dar, în timp ce dobândim un plus, trebuie în același timp să dobândim o metodologie pentru utilizarea acestor două forțe – așa-numita linie de mijloc.

Întrebare: Este aceasta ceea ce se numește o mișcare spre proprietatea dăruirii și a iubirii? Este chiar această corecție mondială?

Răspuns: Da.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 21.04.2021

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Odată, un student european, campion mondial la box și lupte, a venit la un vechi profesor de arte marțiale și a întrebat: „Ce mă poți învăța?”

Bătrânul a spus: „Imaginează-ți că te plimbi prin oraș și intri accidental pe o stradă în care te așteaptă mai mulți interlopi care vor să te jefuiască și să îți rupă coastele.” Elevul spune: „Și tu mă vei învăța trucuri despre cum să-i înving?” „Nu, te voi învăța să nu mergi acolo.”

Întrebarea este: Dacă ești puternic, mergi înainte să-ți învingi dușmanii sau te îndepărtezi de ei? Ce vei face? Ne confruntăm astăzi cu tot felul de pericole. Cineva intră în pericol și spun că este curajos. Cineva  evită, spun că este un laș. Cum ar trebui să se comporte omul?

Răspuns: Există oameni cărora le place să se implice în tot felul de jocuri periculoase, certuri și confruntări. Pentru ei, tocmai această situație, chiar acest eveniment oferă un asemenea fior încât, pentru asta, cred ei, trebuie să trăim. Toate aceste petreceri, toate acestea sunt absolut inutile.

Și există oameni care nu vor acest lucru; sunt interesați de rezultate. Dacă pot realiza ceea ce am nevoie fără să mă implic în explicații și relații generale cu aceste nonentități care se rotesc în toate aceste întâlniri, atunci de ce ar trebui să o fac?

Atitudinea ar trebui să fie după cum urmează: mai aproape de scop și departe de toate aceste confruntări. Ei te vor forța, te vor atrage în societățile lor și va trebui să le răspunzi. Se vor lipi de tine și nu vor da drumul. Te vor face să te învârți în cercurile lor. Nu ai decloc nevoie de asta. Vei intra în confuzie pe parcurs și nu vei atinge scopul.

Deci, cel mai bine este să nu aveți nevoie de aceste tehnici pentru a lupta cu adversarii. Absolut delco! Nu aveți nevoie de cunoștințe despre nici o tehnică. Trebuie să știți cum puteți atinge scopul într-un mod scurt și simplu. Acest lucru se face de obicei prin simularea stării pe care doriți să o atingeți.

Întrebare: Cum poți totuși să ocolești această stradă? Nu este de fapt această înțelepciune pe care trebuie să o înveți să te deplasezi?

Răspuns: În ce scop mergi acolo sau ocolești sau mergi altundeva?

Comentariu: Scopul este poate pur și simplu să învingă acest bandit sau acest politician.

Răspunsul meu: Aceasta este o altă problemă. Atunci trebuie să mergi acolo și să faci ceva acolo.

Și dacă scopul tău nu este pentru a fi om, ci pentru a face un fel de schimbare în natură – natura societății sau a statului, atunci nu ai nevoie de tot felul de certuri cu gangsteri meschini.

Întrebare: Ce scop ar trebui să aibă omul pentru a nu se implica deloc în aceste confruntări, pentru a înțelege că toate acestea sunt prostii?

Răspuns: Dacă vorbim despre un scop pur, atunci trebuie să-l stabilesc pentru mine și să realizez că acesta poate fi atins numai cu ajutorul unei forțe superioare. Și așa, trebuie să merg în zona în care operează această forță superioară, să stabilesc contactul cu ea și să negociez cu ea, astfel încât să facă ceea ce este necesar.

Nu intrați în zone egoiste, ci altruiste. Și trebuie să găsesc contactul cu Creatorul acolo și să-L conving, să-L implor, că este necesar să schimbăm omenirea.

Întrebare: Și ce fel de trucuri există în zona altruistă?

Răspuns: Opusul este adevărat. Nu egoismul cu care intru și încerc să le arăt tuturor cât de tare sunt, ci altruismul, când intru și le arăt tuturor cât de mult mă pot anula de dragul celorlalți.

Întrebare: Aceasta se numește curaj real?

Răspuns: Da, desigur.

Întrebare: Și te duci și tu acolo să lupți? Este și asta o luptă?

Răspuns: Este o altă bătălie, trebuie să lupți cu tine însuți. Pentru că simți că întreaga ta natură este împotrivă.

Observație: Adică, principalul lucru este să stăpânești tehnicile de luptă împotriva ta și nu împotriva altcuiva?

Răspuns: Și acest lucru nu este atât de departe.

Întrebare: Va ajunge omul la asta?

Răspuns: Va ajunge.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 15.02.2021

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Încercăm să implementăm munca spirituală în grupul de zece acum. Cât de importantă este partea formală a acestei lucrări? Fac parte dintr-un grup de zece virtual și nu știu exact cine este în grupul meu. Este important să știi asta?

Răspuns: Ar trebui să încerci să te conectezi în senzație. Nu contează dacă este vorba despre un grup de zece virtual sau fizic. Important este cât de mult încerci să te conectezi prin eforturile inimii.

Nu trebuie să ști exact cine este în grupul de zece, care este statutul lor civil, social etc. Singurul lucru important pentru tine este dorința lor spirituală prin care li te alături și avansezi împreună cu ei. Toate acestea au loc în spațiul spiritual și nu există deloc parametri fizici în el.

Din „Fundamentele Cabalei” KabTV din 04/04/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Care este semnificația spirituală a Pesahului?“

Pesah înseamnă o tranziție de la ieșirea din controlul lumii noastre corporale, egoiste și divizive și intrarea în controlul lumii spirituale, altruiste și armonios conectate.

O astfel de tranziție necesită apariția și dezvoltarea unei dorințe spirituale. Cu alte cuvinte, Pesah se referă la procesul spiritual pe care îl poate suferi orice persoană, cu condiția să-și dezvolte dorința de a dărui, să iubească și să se conecteze pozitiv cu ceilalți deasupra înclinaţiilor egoiste.

Tranziția este marcată de exodul din Egipt, adică ieșirea din ego-ul uman. Perioada din Egipt a poporului Israel (adică oamenii care au o dorință de spiritualitate, „Israel” din „Yashar Kel” [„direct la Dumnezeu”]) înseamnă o etapă a dorințelor egoiste în creștere, care nu lasă poporul Israel să se unească.

Faraonul înseamnă controlul ego-ului. El este gata și dispus să furnizeze pentru fiecare orice împlinire egoistă pe care am putea-o dori. Cu toate acestea, Moise, care marchează dorința de a se conecta deasupra ego-ului, conduce dorința oamenilor lui Israel spre a descoperi Creatorul, adică atributul iubirii și al dăruirii, în conexiunea lor. Când constatăm că nu ne putem conecta, simțim că suntem în întunericul Egiptului. În această stare, devenim gata să facem aproape orice pentru a ne elibera de controlul ego-ului. Această stare este ieşirea din Egipt.

În legătură cu o persoană aflată pe calea spirituală, aceasta descrie o etapă în care o persoană devine pregătită să facă orice pentru a se elibera de ego, pentru a se ridica deasupra lui și pentru a atinge calitatea Creatorului, adică iubirea și dăruirea. Ne aruncăm în mare, care se despică, și o traversăm, adică ne deconectăm de ego și, făcând acest lucru, fiind deasupra ego-ului, devenim gata să lucrăm cu el și să-l transformăm în altruism.

Acesta este exodul din Egipt pe care îl sărbătorim de Pesah.

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Mulți tineri se simt confuzi. Li se spune că sunt deprimați și cred că pur și simplu nu pot face față lumii și nu își pot da seama ce să facă cu ei înșiși.

Răspunsul meu: Depinde ce trebuie luat pentru depresie. Poate că este căutarea a ceva special, mai înalt, iar omul se află într-un fel de așteptare, poate în anticipare, în contemplare interioară.

Îi spun din exterior: „De ce te uiți în tine? Iesi afara. Uite cât de interesantă și de bună este lumea. ” Dar ceea ce vede aici este doar zgomot și duhoare.

Cred că nu ar trebui să fim deosebit de impresionați de lume prin modul în care reacționează la noi. Lăsați lumea să fie singură și omul să fie singur. Trebuie doar să se gândească serios la viitorul său, pentru că astăzi, acum, în acești ani, își decide viitorul.

În primul rând, trebuie să se gândească concret, pragmatic, sobru la ce va trăi. Ar trebui să fie mai mare decât un hobby, decât poate unele impulsuri altruiste și tot felul de tendințe.

Principalul lucru este de a oferi tinerilor o direcție, astfel încât să aibă o specialitate, datorită căreia vor putea câștiga bani mâine. Mai mult, o specialitate clară, cerută.

Din emisiunea de pe KabTV „Lumea integrală 17.12.2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: În lumea noastră, în general se crede că dragostea este atunci te dărui pe tine persoanei pe care o iubești. În timp ce în exemplul cu oaspetele și gazde, se propune un fel de relație rațională, foarte asemănătoare cu familiile occidentale care acceptă independența: „Acesta este al tău și acesta este al meu”.

Răspunsul meu: Nu, nu este așa. Adevărul este că există o iubire absolută din partea Creatorului. El ne-a creat cu toate dorințele noastre și vrea să le îndeplinească fără nicio condiție. Și este același lucru de partea noastră. Vreau să-mi folosesc toate dorințele pentru a-l împlini pe EL. Vreau să mă dăruiesc complet pentru a-I aduce mulțumire. Nu este iubire? Aceasta este dăruire completă.

Chiar dacă există un egoism extraordinar în mine, dorințe uriașe interioare, calități teribile, le actualizez exact folosindu-le pentru a dărui, mă ridic deasupra lor în realizarea lor în dăruire.

Și se dovedește că mă ridic mai presus de toate aceste dorințe în iubire completă și predare, mai degrabă decât în ​​calculul iubirii occidentale, deoarece calculul se face numai cu ego-ul meu: ce pot folosi mai mult pentru a dărui gazdei? În timp ce gazda folosește egoismul meu pentru a mă „hrăni” cât mai mult posibil.

Întrebare: Dar această abilitate trebuie dobândită deoarece nu este dată atât de ușor la naștere. Cum pot obține capacitatea de a discerne unde să folosesc sau nu această putere și cum să o folosesc?

Răspuns: Lumina care reformează, care vine de la Creator, ne dezvăluie sinele nostru interior în așa fel încât să încep să-mi simt toate trăsăturile, calitățile, punctele forte, gândurile și dorințele. Încep să combin toate trăsăturile din mine, astfel încât de fiecare dată Hesed, Gevura, Tifferet, Netzach, Hod, Yesod și Malchut să se ridice la Keter, Hochma și Bina.

Încep să lucrez în interiorul meu, cu instrumentele mele interioare și astfel îmi dezvolt sufletul. Acestea sunt părțile sufletului meu. Lucrez cu ele, literalmente, ca şi cu penseta, folosesc puțin mai mult din asta, mai puțin din asta și îmi dau seama cum mă pot aplica într-un mod diferit pentru a maximiza dăruirea pentru Creator în fiecare moment.

Și treptat ajung într-o stare în care mă fixez pe El. El devine ca partenerul meu, El se îndreptă spre mine, în timp ce eu mă îndrept spre El.

Încep să elaborez strategii pentru a obține realizarea reciprocă maximă în acest cerc de interacțiuni, când El se manifestă pe deplin ca sursă de plăcere și eu mă manifest pe deplin ca sursă de primire a acestei plăceri pentru a-I face plăcere, bucurându-l.

Adică îi transmit practic Lui numai gândul meu: motivul pentru care mă bucu. Din punct de vedere fizic, primesc toată împlinirea din mine.

KabTV „Puterea cărții Zohar” # 6

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cartea Zohar: El a spus: „Trebuie să existe trei conducători de popoare care stau în orașul Roma, deoarece se întind de la HGT de ZA și sunt destinați să declare decrete rele asupra Israelului de către romani. Cu alte cuvinte, păcatul pe care Israel l-a făcut în HGT le-a dat romanilor puterea de a distruge Templul și de a declara decrete rele. ”

Zoharul vorbește alegoric despre cele două forțe care guvernează lumea. Puterea dăruirii este numită „Israel” (Israel, Yashar-El) – direct către Creator. Aceștia sunt oameni, forțe îndreptate către Creator și nu contează cine sunt prin naționalitate, deoarece toate acestea provin din Babilonul Antic și se aplică absolut întregii umanități.

Și forțele care se străduiesc să-și umple propriul egoism sunt numite „Roma”. În principiu, întreaga civilizație actuală europeană și, în general, mondială provine din Roma.

De-a lungul istoriei, aceste două forțe complet opuse s-au aflat într-un anumit contact una cu cealaltă, mai mult sau mai puțin în echilibru, completându-se reciproc. Cu cât forța de atracție către Creator este mai puternică, cu atât Roma este mai slabă, forța egoistă a lumii. Nu doar lumea noastră și nu doar civilizația occidentală, ci componenta sa egoistă. Cu cât este mai mică această componentă egoistă, cu cât Roma scade, cu atât Israelul se ridică, în termeni alegorici.

Vorbim doar despre starea interioară a omului și în niciun caz despre lumea noastră. Nimic nu se va schimba în lumea noastră, deoarece suntem deja într-o stare de corectare finală, pe care toată lumea trebuie să o atingă.

Trebuie subliniat faptul că Israelul nu este ceea ce înțelegem astăzi printr-o anumită națiune a lumii, cu destinul, cultura și tot ceea ce este în ea, despre care toată lumea știe ca despre nicio altă națiune mică.

Adevărul este că această națiune este specială. A fost separat de toată omenirea din Babilonul Antic prin calitatea sa spirituală, când Avraam a început să recruteze un grup cabalistic din vechii babilonieni și să unească într-un întreg acei oameni care au simțit dorința de a ajunge la Creator. De aceea, el a numit acest grup Israel (Yashar-El), direct la Creator. A existat de atunci.

Timp de cincisprezece sute de ani, înainte de distrugerea celui de-al Doilea Templu, a existat la nivel spiritual așa cum a fost creat de Avraam. Și acum, în ultimele două milenii, a fost deconectat de tot ceea ce este spiritual și nu există absolut nicio înțelegere în el de ce este numit așa pentru că nu simte și nu își cunoaște scopul.

Astăzi, dacă vorbim cu evreii, descendenții vechilor cabaliști din grupul lui Avraam, vom constata că nu-și înțeleg deloc misiunea și nu o cunosc. Ei doar trăiesc, asta este tot.

Din emisiunea de pe KabTV „Puterea cărții Zohar” # 8

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Romanul lui Thomas Mann Doctor Faustus ridică problema principală a secolului al XX-lea, un acord cu diavolul. Protagonistul romanului spune că acest tratat a definit întreaga cultură a secolului XX.

Crezi că este real? Sau face diavolul totul pentru a nu fi considerat că există?

Răspuns: Nu! Cred că „diavolul” există! Mai mult, există într-un contract cu forța superioară ca parte inversă, opusă celei integrale.

Aceste două forțe, pozitive și negative, ca și cum ar fi Dumnezeu și diavolul, care se completează reciproc, îl îndreaptă pe om la realizarea liberului arbitru și abilitatea de a se schimba chiar și independent de fiecare dintre ele. Așa interacționează între ei.

Întrebare: Diavolul este întotdeauna spiritual? Vorbim despre depășirea egoismului, dar nu trebuie să uităm că răul are un farmec colosal. Acest farmec vine și el din lumină, din spirit?

Răspuns: Desigur. Nu poate exista rău absolut și bine absolut, ele se completează reciproc și se susțin reciproc numai astfel încât să ne găsim între ele. Între ele! Am lua de la o forță și de la alta tot ce avem nevoie. O astfel de combinație corectă și armonioasă a două forțe va face din noi un om.

Din emisiunea de pe KabTV „Împreună despre lucruri importante” 18.07.2018

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→