Category Archives: Munca spirituala

Fizica şi cuvintele lumii spirituale

Folosim limbajul emoţiilor sentimentelor în dorinţa noastră de primire, relativ la creaţie. Dar, dacă am putea utiliza limbajul forţelor, precum înţelepciunea Cabala: în ceea ce priveşte Masachim (ecrane), Aviut (grosime) şi forţele de atracţie şi respingere, aşa cum funcţionează natura şi nu cum simţim, ca urmare a acestor forţe ce lucrează asupra noastră, atunci am vorbi mai concret.

Ce este “importanţa Regelui”, de exemplu ? Este o forţă care permite unei persoane să efectueze acţiuni într-un anumit sens, este forţa de atracţie a Creatorului, măreţia Lui, importanţa, puterea credinţei, forţa dăruirii sau forţa primirii. Şi, dacă am putea utiliza acest limbaj specific, nu am filozofa şi nu ne-am înşela.

Cabaliştii explică faptul că, este posibil să se vorbească despre realitate în patru limbi, care sunt corelate cu cele patru niveluri ale materiei noastre, pentru că totul este doar în ceea ce priveşte cabaliştii şi revelaţia lor. Condiţiile precum, a adăuga sau a scădea în muncă şi credinţa în măreţia şi importanţa Creatorului, se traduc în limbajul vectorilor de forţe, relaţiile dintre forţe şi modul în care ele interacţionează. Prin conectarea în diferite forme, ele generează fenomene diferite.

Dar, dacă ne referim la atingerea noastră, la a pătrunde mai adânc şi a folosi aceste forţe şi nu la studiul nostru extern, atunci nu avem de ales. Nu putem folosi aceste concepte în mod automat, ca în lumea noastră, unde suntem la acelaşi nivel de acţiune aşa cum sunt. În lumea spirituală, întâi trebuie să începem să utilizăm aceste forţe şi deci, avem nevoie de un alt limbaj, limbajul sentimentelor, limbajul pentru a lucra cu ele.

Trebuie să ne ridicăm la nivelul în care forţele spirituale operează în sentimentele noastre, pentru a şti cum să le folosim. Această înţelepciune este numită înţelepciunea Cabala, primirea. Când începem să studiem adevărata realitate ca un ansamblu de forţe de operare, descoperim că, în spatele celor două forţe: forţa de dăruire şi forţa de primire, nu există decât o singură forţă, forţa Creatorului şi că nu este nimeni în afară de El.

Creatorul foloseşte aceste două forţe pentru a conduce creaţia şi, dacă noi dorim să ajungem la Cel care este deasupra acestei naturi de primire şi dăruire, trebuie să dezvoltăm aceste două forţe în combinaţia corectă, într-un real echilibru şi astfel să ajungem la El. Apoi, fizica lumii de Sus, înţelepciunea Cabala, care vorbeşte despre aceste forţe şi noi, care atingem aceste forţe în limbajul lucrării Creatorului, adică limbajul emoţiilor, sunt conectate în noi. Prin aceste două limbaje, extindem vasele noastre de percepţie şi suntem capabili de a simţi adevărata realitate.

Din pregătirea Cursului zilnic de Cabala, 22.09.2013

Regulile sunt aceleaşi pentru toţi

Întrebare: Regulile atelierelor noastre sunt potrivite pentru atelierele pe care le facem pentru 99% din umanitate?

Răspuns: Absolut. Regulile tuturor nivelurilor sunt aceleaşi, numai expresiile ar trebui să fie selectate, astfel încât să nu îndepărteze oamenii. Legea este aceeaşi în toate lumile, inclusiv lumea noastră. Şi totul, legăturile dintre noi sunt aceleaşi. Doar că nu vorbim de Lumină, Kli (vas), MAN, MAD, etc. Noi vorbim în termeni obişnuiţi: conexiune, iubire, înstrăinare, convergenţă.

Înţelepciunea Cabala a fost considerată secretă şi nu a fost dezvăluită până ce oamenii nu au început să aibă nevoie de ea. Şi, de îndată ce a apărut necesitatea şi lumea s-a arătat ca un întreg dezasamblat şi rupt, înţelepciunea Cabala a fost dezvăluită imediat şi acum trebuie să vorbim tuturor, dar numai în termeni obişnuiţi ai lumii noastre.

De la Congresul Stockholm, “Bucuria în unitate”, 31.08.2013, Lecţia 4

Munca este vastă, dar recompensa este mare

Din articolul lui Rabash: „Credinţă”: „Rabbi Tarfon obişnuia să spună: Ziua este scurtă, munca este vastă, muncitorii sunt în pauză, dar recompensa este mare iar Stăpânul casei este insistent. Dacă cineva crede că nu există capital fără un Conducător şi este confident că Stăpânul există, acela se simte constrâns.

Nu putem să ne trezim noi singuri, decât dacă ne trezeşte Creatorul, pentru că suntem făcuţi din material care nu are spirit al spiritului vieţii. De aceea, ne numim creaţii; adică suntem conduşi de sus. Numai după ce ne trezeşte Creatorul, vedem că munca este vastă, muncitorii sunt în pauză, dar recompensa este mare iar Stăpânul casei este insistent. Apoi, începem să muncim.

În acest moment, apare liberul nostru arbitru. Creatorul ne ia de mână şi ne îndreaptă spre o soartă bună şi spune: „Luaţi-o”. În alte cuvinte, acţiunea Creatorului este prima; apoi este rândul nostru să continuăm munca, adică să luăm ceea ce ne dă Creatorul. Trebuie să ne organizăm mediul şi să studiem astfel încât fiecare zi să fie structurată astfel încât să ne permită să facem eforturi ambii.

În ciuda încărcării obişnuite cu sarcinii pentru grup şi cu responsabilităţi privind diseminare, nu trebuie niciodată să întrerupem conexiunea cu sursele originale. Numai dacă suntem constant în conexiune cu sursele, vom ajunge la rezultatul dorit şi anticipat. Munca este vastă, dar recompensa este mare, deci trebuie să ne pregătim vasele pentru a o primi.

Toate astea ne obligă pe noi să ne împărţim timpul în câteva segmente: viaţa normală, studiul şi diseminarea. Trebuie să participăm consistent la toate trei şi niciodată să nu evităm sau să trecem peste vreuna dintre ele. Dacă neglijăm chiar numai una, nu vom ţine linia de mijloc. Chiar dacă nu alocăm timp egal între ele, tot trebuie să avem grijă de toate cele trei părţi.

Ar trebui să acordăm o atenţie deosebită acestor probleme. Chiar dacă cineva are o foarte importantă angajare în diseminare, nu ar trebui să uite de studiu. Nu există nicio scuză să lipsească de la lecţii, doar pentru că este ocupat cu diseminarea. Este cu adevărat foarte rău, deoarece este spus: „Dacă Mă abandonezi pentru o zi, Eu te voi părăsi pentru două”. Este periculos. Dacă studiaţi cu întreruperi din cauza diseminării, câştigurile noastre se vor transforma în pierderi.

Din pregătirea pentru  Lecţia zilnică de Cabala 9/10/13

Misiunea Combat: vă agăţaţi şi nu-i mai daţi drumul

Întrebare: Textul din Cartea Zohar pe care-l citim în clasă, descrie numeroase stări. Cum le putem sorta?

Răspuns: Nu este nevoie să le sortaţi, nu este necesar să memoraţi nimic. Dacă în timpul lecturii, sunteţi un pic conectaţi, acordaţi pe frecvenţa corectă, este suficient. Gândiţi-vă numai la Lumina care Reformează care vine din centrul grupului, astfel încât să aduceţi plăcere Creatorului. Asta-i tot ceea ce trebuie să faceţi.

Întrebare: Totuşi, cum apar stările pe drum? Sunt generate de dorinţa mea, un vas?

Răspuns: Nu, eu nu fac nimic, văd că, în fiecare secundă, ca un invitat, am cea mai bună oportunitate de a mulţumi gazda. Aspir mereu la acest lucru, „păstrez nasul în vânt” şi caut această oportunitate. Cum pot pune în aplicare în intenţie, gând şi acţiune ?

În acest caz sunt doar şansele pe care le folosesc. Eu însumi nu înţeleg toate opţiunile, pentru că, de fiecare dată, văd o lume nouă în faţa mea, cu noi condiţii. Nimic nu se repetă şi nu ştim nimic în avans. Drumul nostru este plin de schimbări, de surprize în curs de desfăşurare. Cele zece Sefirot sunt aceleaşi dar, de fiecare dată, ele vin cu noi Reshimot.

Se pare că nu am ales nimic şi accept cu bucurie fiecare stare ca o oportunitate pentru a realiza dăruirea. Totul este util, urcări şi coborâri, linia dreaptă şi linia stângă, interacţiuni şi conexiuni pe acest drum deluros. Nu contează ce schimbări sunt pregătite pentru mine, este bine deoarece ele îmi permit să înţeleg dacă intenţiile mele sunt reale, dacă pot să menţin şi să consolidez ataşarea, pe orice vârf sau vale, în orice cotitură.

Munca mea este, de fapt, foarte simplă: să prind ca un „buldog” şi să nu dau drumul. Menţineţi intenţia de a fi „concentrat” pe gazdă, adaptând în permanenţă mediul vostru, stările voastre la asta. Şi, chiar dacă trăiesc suişuri şi coborâşuri, mă folosesc de aceste „umflături” pentru a mă agăţa şi mai puternic.

Din partea a doua a Cursului zilnic de Cabala, 17.09.2013, Zohar

Un sfat în care Lumina este ascunsă

Baal HaSulam (O poruncă): Nu este pentru a servi Creatorul sau pentru a păstra Mitzvot (porunci) cu excepţia cazului în Lishma (în numele Lui), aducând astfel mulţumire Creatorului.

“A servi Creatorul” este dăruire pură şi “a păstra Mitzvot (porunci)” este auto-corectarea pentru dăruire prin Lumina care Reformează sau “Tora”.

Voi acţiona în scopul de a dărui, fără niciun interes personal. De aceea, am nevoie de Lumina Superioară, graţie ei, voi putea efectua acţiuni nu asupra “combustibilului” meu egoist sau pe baza unui interes personal. Am nevoie de forţa superioară care-mi va da posibilitatea de a dărui fără niciun motiv, fără o justificare în ceea ce priveşte natura mea, logica mea. Apoi, pot să dăruiesc pentru a aduce plăcere Creatorului.

“Creatorul” este ceva în afara mea, fie că este o persoană, umanitatea sau Creatorul. Nu-mi pasă cine anume.  Tot ceea ce ţine de “corpul” meu aparent dispare şi nu mai există în ochii mei. Asta-i ceea ce simt. Se pare că “a aduce plăcere Creatorului” este ca a arunca ceva, a pierde ceva pentru totdeauna.

Totuşi, înţelepţii noştri au introdus deja practica de a se angaja în Tora şi Mitzvot chiar şi în Lo Lishma (nu pentru numele Lui), deoarece “de la Lo Lishma va veni la Lishma”…

Cu alte cuvinte, chiar dacă sunt incapabil să dăruiesc acum, trebuie să acţionez cât pot de bine, să fac tot ce pot în grup, în clasă, etc. Şi atunci, după ce au trecut o serie de stări, voi ajunga la dăruire. De ce? Deoarece acţiunile pe care înţelepţii mi le recomandă, chiar şi fără intenţia mea corectă, atrag la mine Lumina care Reformează.

Cum este posibil? De ce, aplicând sfaturile înţelepţilor, pot atrage Lumina? De fapt, citesc într-o carte şi aud de la profesor că am nevoie să fac asta şi asta. Cum poate această forţă să mă schimbe? Cum funcţionează, mai exact, acest mecanism?

Faptul este că, urmând sfaturile marilor înţelepţi, stabilesc o legătură cu ei şi apoi, obţin realizarea spirituală din partea lor. Simt acest lucru ca Lumina Înconjurătoare deoarece, eu nu o pot tolera, încă, în dorinţele mele. De fapt, ea mă umple, este cu mine, dar nu o pot “procesa” în vasele clare pentru a munci, cu adevărat, cu ele. Totuşi, ele mă corectează şi mă “formatează”.

Astfel, urmând sfaturile profesorilor, mă conectez prin intermediul lor la Malchut a lumii Infinitului.

Din partea a patra a Cursului zilnic de Cabala, 22.09.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Sub o umbră temporară

Sukkot simbolizează bucurie. Este o sărbătoare minunată, agreabilă, luminoasă, simplă şi pe care oamenii o iubesc mult. Adevărul este că ea necesită o pregătire în avans, totuşi este veselă. De ce ?

În primul rând, după toate clarificările după primirea Torei în Shavout, după 9 Av, când am văzut cum am fost rupţi – deoarece simbolizează ruperea tablelor celor zece Porunci – simbolizează în mod egal separarea tablelor. Apoi, ajungem la recunoaşterea răului în Noul An evreiesc (Rosh Hashanah, începutul noului an) şi luăm o decizie care trebuie să ne corecteze. Şi apoi vine Ziua Ispăşirii (Yom Kippur), care, în termeni cabalistici, este descrisă ca îmbrăţişarea dreptei şi a stângii, ca dezvăluirea proprietăţilor curţii Dinim (judecăţi) şi Hassadim (milă), blândeţe.

Apoi, vine sărbătoarea de Sukkot, care înseamnă corecţiile speciale, când pot deja să dezvălui toate dorinţele mele de dăruire. Sukkah simbolozează tot acest proces. Este foarte simplu. Utilizez dorinţele mele simple sub formă de ramuri şi frunze pentru a construi o casă temporară. Ele nu valorează nimic, dar, cu ajutorul lor, construiesc casa mea temporară, o Sukkah, care oferă o umbră deasupra capului meu. Schach (acoperişul Sukkah) este făcut din materiale fără valoare care pot fi găsite peste tot.

După ce am stabilit această stare temporară, mă bucur de ea. Astfel, simbolizează vasul spiritual în care primesc Lumina. Schach simbolizează Masach (ecran) deoarece nu vreau să primesc direct Lumina şi umbra trebuie să fie mult mai mare decât Lumina, “Umbra este mai mare decât Lumina Lui”.

Sunt mulţumit deoarece am reuşit să construiesc un Masach deasupra mea care îmi permite să ascund abundenţa superioară şi să rămână în umbră. Eu, pe de altă parte, cu ajutorul Luminii care Reformează, desigur, pot ascunde plăcerile în vasul spiritual. Acest proces continuă şi eu mă corectez tot mai mult în vasele mele atunci când ele se dezvoltă. Rămân în Sukkah cu ele, adică pot să le deschid şi să le folosesc graţie Schach.

Apoi, ajung la Simchat Torah (Bucuria Torei). Tora este Lumina care Reformează pe care am primit-o în ziua de Shavuot. Utilizez această forţă pentru a corecta vasele mele şi acum, ies din Sukkah. Cu alte cuvinte, am deja un Masach nelimitat şi nu am nevoie să-mi fac griji cu privire la Schach (acoperiş).

Ieşirea din Sukkah (“colibă” – “adăpost”) simbolizează faptul că acum, sunt liber să rătăcesc în întreaga realitate a lumii întregi. Nu mai este necesar să plasez un Masach deasupra capului meu, deoarece acum este în interiorul meu. Mă găsesc, acum, în vasul meu corectat.

Din partea a patra a Cursului zilnic de Cabala, 18.09.2013, Lecţia privind Sukkot

Un loc pentru revelarea Creatorului

Întrebare: (Tora, “Exodul”, Truma, 25:10): “Ei au făcut o arcă de lemn de salcâm ; de doi coţi şi jumătate lungime…” Cum pot fi astfel de desene atât de precise? Ce este aurul din care a fost făcută coroana din aur în afara templului?

Răspuns: Este vorba despre cele zece Sefirot principale, fiecare cu propriile sale zece Sefirot şi apoi încă zece Sefirot în fiecare şi aşa mai departe. Este modul în care sunt împărţite în anumite atribute şi discernăminte şi conexiunea dintre ele.

Există în natura vegetală şi animală şi om, părţi care participă pentru a fi asemenea Creatorului. Fiecare parte trebuie să fie realizată din principalele sale atribute. Un preot, de exemplu, trebuie să se căsătorească. Anumite tipuri de animale trebuie să fie cuşer, adică trebuie să aibă copite despicate şi să rumege.

De ce arca din lemn de salcâm sau cedru din Liban şi de ce este acoperita cu aur, argint sau cupru ? Pentru că aceste materiale speciale există în natură în forma lor naturală în natură, nu este nevoie să fie făcute în mod artificial.

Sunt utilizate într-o anumită combinaţie, realizând o formă sau alta. Aceasta deoarece nu luaţi un anumit atribut ci, mai degrabă, îl schimbaţi şi îi daţi o anumită formă prin acţiunea voastră. O persoană iritabilă şi lacomă, de exemplu, devine generoasă şi amabilă. Asta înseamnă că trebuie să ne unim toate atributele în mod corect, deoarece fiecare trebuie să fie asociat, într-un anumit fel, cu alte atribute. Astfel, se construieşte locul dezvăluirii Creatorului.

Din kab.tv, “Secretele cărţii eterne”, 29.07.2013

Un templu în inima unei persoane

Tora, Exodul, Truma , 25:8-25:9 : „Şi ei Mi-au făcut un sanctuar pentru ca să trăiesc în mijlocul lor. Potrivit a tot ceea ce v-am arătat, modelul Mishkan  şi modelul tuturor vaselor sale, aşa veţi face”

Un sanctuar este o dorinţă puternică egoistă care este corectată astfel încât să poată lucra în opoziţie cu sine pentru a dărui Creatorului, atunci când Creatorul este mai important pentru ea decât ea îsăsşi Aceasta determină nivelul ei.

Un „sanctuar” există în fiecare.  Este în cea mai intimă parte egoistă, în a patra parte a ego-ului, pe care Sfânta Sfintelor a stabilit-o marea dorinţă egoistă. Astfel, marele preot care poate intra în sanctuar este cel mai mare egoist. Înainte de distrugerea Templului în sanctuar oamenii erau obişnuiţi să cumpere un loc în Templu, pentru mari sume de bani. Marele preot a vândut acest loc deoarece nu a putut să depăşească ego-ul său, deşi ştia că va muri de Yom Kippur din cauza aceasta. Acest lucru vine pentru a ne arăta cât de mare a crescut ego-ul său.

Aceasta înseamnă că Sfânta Sfintelor este locul în interiorul unei persoane unde Creatorul este revelat. Este cea mai mare dorinţă egoistă care a fost corectată şi devine în scopul de a dărui. Este într-un ego incredibil şi de neînţeles şi, în acelaşi timp, de asemenea, atributul de dăruire şi dragoste, în opoziţie cu ego-ul.

Aceasta înseamnă că există un punct mic alb în centrul întunecat al ego-ului, care luminează întunericul. Există diferite structuri în jurul lui: o curte, un cort (sanctuar), cercuri, etc.

Există multe desene cu privire la acest subiect, care au fost făcute conform modelului lumilor superioare. Atribute precum sud, est, nor si vest au fost create în lumea noastră conform atributelor lumilor superioare, ca această structură indicată.

O persoană care poate citi desenul şi care-l poate traduce atributelor proprii, poate imagina cum să combine aceste forţe, atribute şi intenţii, pentru a atinge o stare numită revelarea Creatorului, adică locul pentru revelarea Creatorului.

Din „Secretele Cărţii eterne”, kab.tv, 27.05.2013

Totul depinde de pregătire

Cel mai rău lucru cu privire la starea fizică şi spirituală este frivolitatea. Anumite zâmbete, un gest sau un act de lipsă de respect şi asta-i tot. Totul în mine cade. Trebuie să ne temem de acest lucru, aduci un prejudiciu unui prieten, dar îţi faci ţie mult mai mult rău.

Trebuie să fii mereu într-o “bucurie serioasă”, din inimă. Chiar dacă starea ta este cea mai rea, dacă aspiraţia vine din inimă, aceasta va ajuta. În niciun fel nu ar trebui să arăţi nimic, doar dacă joci intenţionat pentru a încuraja un prieten. Acest lucru este esenţial pentru a menţine nivelul nostru şi a fi constant preocupat de creştere, din ce în ce mai mult, tot timpul. Nu uita lucrul cel mai important, pregătirea.

Îi sfătuiesc pe cei care au posibilitatea, să se conecteze la transmisia în direct a lecţiei de dimineaţă. Deşi eu spun că nu este nicio diferenţă atunci când o priveşti, este posibil să o priveşti mai târziu, dar dacă poţi, acesta este momentul potrivit. Are o importanţă psihologică pentru o persoană. Energia spirituală care  există în lume se găseşte aici.

Dar atunci când cineva simte că în acel moment nu este nevoie să se agaţe de această stare şi să se teamă că va trece, adică este într-o stare de relaxare, se ridică de la calculator, bea o cafea şi aşa mai departe, ea nu este lipită de ecran. Prin urmare, vă îndemn imperios, vă recomand, dacă este posibil, să urmăriţi cel puţin o parte din transmisia în direct a lecţiei şi nu rataţi conexiunea noastră şi unitatea de duminică seara.

Veţi vedea ce înseamnă pregătirea: suntem gata să ne pregătim pentru starea de corecţie finală, de adeziune a lumii întregi cu Lumina. Toate vieţile noastre, toată ascensiunea spirituală se numeşte “Pregătire” şi, prin urmare, trebuie să preceadă toate activităţile noastre. Înainte de curs, am nevoie de sfert de oră pentru a citi ceva. Trebuie să fac ceva cu mine. Am nevoie să aud ceva în direcţia cursului.

Citiţi Psalmii sau părţi din literatura noastră, ceva ce nu este conectat la nimic, ceva ce te face să faci o actualizare pe drum. Un violonist sau violoncelist îşi acordează instrumentul indiferent ce melodie va cânta mai târziu. Deci, noi trebuie, de asemenea, să ne reglăm “instrumentele” noastre apoi, în timpul lecţiei, vom interpreta.

Nu mă pot imagina venind la lecţie fără să mă pregătesc. Nu contează să ştiu ce voi spune. Credeţi-mă, mă aşez acum, privesc la subiectul cursului şi încep. Asta nu face nicio diferenţă pentru mine, dar eu trebuie să mă reglez înainte!

Înainte de lecţia de noapte, Rabash mergea pe stradă timp de o jumătate de oră. Mă ridic o jumătate de oră înainte de curs, chiar dacă trebuie să merg doar cincizeci de metri. Am nevoie să fac un duş cald, să mă trezesc, să citesc ceva din materialul său care nu-mi distrage atenţia de la lecţie, ci dimpotrivă, mă reglează în mod corect.

Uneori, se întâmplă că ai citit un anumit material şi apoi, îţi este dificil să te regrupezi şi să vii. Ajungi şi brusc, un subiect total diferit ţi-a fost pregătit. Este vorba de responsabilitate, în faţa mea există zeci de mii de studenţi din întreaga lume!

Astfel trebuie să se simtă fiecare din noi, deoarece lucrăm într-un kli comun. Nu sunt acordat la ceva anume. Mă ajustez la această conexiune pe care puteţi să mi-o daţi în orice moment, iar dacă nu se poate, atunci lecţia este inutilă.

Uneori, starea voastră, conexiunea voastră, mi se deschide astfel, că vorbesc liber şi cu uşurinţă şi asta nu depinde de numărul de persoane. De fapt, aceasta depinde de calitatea conexiunii. Uneori, voi reuşiţi apoi şi apare un minunat material. Prin urmare, este necesar să luăm în considerare toate acestea şi să fiţi copii buni.

Din Congresul St Petersburg, 13.07.2013, Lecţia 4, Ziua 2

Când va veni mântuirea?

Întrebare: Într-unul din mesajele de pe blog aţi spus: După ce oamenii au atins o disperare completă asupra a tot ceea ce au încercat, putem să le spunem că avem o metodă care le va aduce sănătate, control, respect, bani şi aşa mai departe. Ei vor avea tot ceea ce au nevoie în această lume, o grădină a Edenului pe pământ, dar pentru asta au nevoie de conexiune.

Cum putem să le explicăm acest lucru dacă, în ciuda tuturor eforturilor noastre pentru a ne conecta, nu avem încă nimic?

Răspuns: O persoană nu poate, niciodată, să îndeplinească o acţiune spirituală dacă nu este “în disperare completă a propriilor acţiuni” şi nu strigă la Creator, când ea se află la ultimul nivel şi încă un pic mai mult, ea va cădea într-un abis. Numai atunci salvarea vine de la Creator. Altfel, ea nu are kli (vas) care să fie pregatit.

Cum putem ajunge la asta în această lume ? Dacă nu facem nimic, atunci Creatorul ne trimite lovituri, Lumina va străluci pe noi tot timpul şi ne vom simţi tot mai mult în opoziţie cu El, adică în stările care sunt cele mai rele. Este drumul suferinţei. În timp ce nu am atins încă stadiul final al morţii, nu putem devia de la asta. Dar putem atinge o stare de nevoie pentru a primi ajutorul Creatorului conştient, fără a ajunge la o stare de neputinţă. Cum putem realiza acest lucru conştient? Va fi atunci când sunt opus Luminii. Totul depinde de condiţiile în care se găseşte persoana. Să presupunem că sunt născut într-un sat sărac din Africa şi primesc o jumătate de ceaşcă de orez şi câteva grame de pâine pe zi. Brusc, un grup de la Organizaţia Naţiunilor Unite soseşte şi începe să distribuie un kilogram de pâine şi o sticlă de lapte pentru toată lumea, spunând că, în cazul în care copiii se vor purta bine, vor primi de mâncare. Şi oricine mănâncă, va vedea şi un film. Adică, o lume complet diferită le va fi revelată, condiţii complet diferite.

Pot să obţin condiţii ca acestea ? Când trăiam în Africa cu un kilogram de pâine pe zi mi se părea că sunt în grădina Edenului. Dar, dacă eram în ţările avansate, dacă ziua nu se termina la un restaurant cu prietenii, era o zi pierdută. Eram mai deprimat decât atunci când aveam numai un kilogram de pâine pe zi în satul african.

Adică, totul depinde de condiţiile în care se găseşte persoana. Deci, nu există niciun sens absolut al suferinţelor.

Eu sunt o persoană comună, de acord. Brusc, am câştigat un milion de dolari la loterie. Am verificat cifrele de zeci de ori, totul este în ordine, totul este conform a ceea ce este în ziar: “imi cresc aripi”. La sfârşitul săptămânii, au prezentat premiul, am mers pentru a-l primi şi mi-au spus că a fost o eroare în ziar. Ce pot să fac? Sunt disperat, dar este artificial, deoarece înainte nu aveam nimic. Disperarea a apărut ca urmare a gândului că am câştigat la loterie, dar mi-au spus că a fost vorba de o eroare.

Adică, ne putem aduce într-o astfel de situaţie artificial, atunci când sunt extrem de deprimat pentru că doresc cu ardoare Lumina Superioară şi nu o am. Cum pot face aceasta? Cu ajutorul mediului. Cu ajutorul prietenilor, mă pot grăbi atât de mult şi strig că vreau asta acum, imediat! Şi cu asta ating conştient că nu am nimic, doar “un pumn în faţă”. Depinde de noi să facem acest lucru pentru noi. Nu este uşor. Sigur, suntem un pic infantili când o facem, dar astfel, ajungem la o stare de disperare imensă a propriilor forţe şi voi cere Creatorului că aici, El trebuie să mă ajute! El nu are de ales, pentru că eu cer de la El!

Depinde de noi să dorim cu adevărat şi disperarea va veni. Şi atunci, totul va reuşi.

Din cursul zilnic de Cabala, 25.08.2013, Întrebări şi răspunsuri cu Dr. Laitman