Category Archives: Munca spirituala

Spre noua conexiune

Baal HaSulam, „Un discurs pentru completarea Zohar-ului”: Aceasta au spus înțelepții noștri: „Să fie toate acțiunile voastre pentru Creator”, adică alipirea (Dvekut) cu Creatorul. Nu faceți nimic care să nu promoveze acest obiectiv al alipirii. Acest lucru înseamnă că toate acțiunile voastre. vor fi de a dărui și de a aduce beneficii semenului. În acel moment, veți obține echivalența de formă cu Creatorul – întrucât toate acțiunile Lui sunt de a dărui și de a face bine, așa că și voi, veți face toate acțiunile voastre doar pentru a dărui și pentru a face bine celorlalți. Acesta este Dvekut complet.

Și am putea să ne întrebăm despre aceasta: „Cum poate fiecare acțiune să fie în beneficiul altora? La urma urmei, omul trebuie să muncească pentru a susține pe altul și familia aceluia”.

Întrebare: Spunem că sectoarele economice inutile, ocupațiile inutile și excesul pe care îl producem vor dispărea în curând. Cum poate o persoană să înțeleagă această situație? Unde se poate reprofila dacă profesia sa devine inutilă?

Răspuns: Natura este formată din patru niveluri: mineral, vegetal, animal și uman. Care este diferența dintre natura umană și cea animală? La urma urmei, în conformitate cu structura corpului nostru, suntem cu siguranță animale, cu un mic adaos, trebuie să creăm o anumită societate și anumite condiții pentru noi înșine.

Nu putem trăi doar în „pielea” noastră; trebuie să ne îmbrăcăm. Nu putem mânca produse pregătite din natură, trebuie să le procesăm cumva, să le gătim. Suntem bolnavi și trebuie să fim tratați cu tot felul de medicamente. Cu alte cuvinte, deși omul este mult mai dezvoltat decât specia animală cea mai apropiată de el, este în același timp și în aceeași măsură sau chiar mai mult, imperfect.

Dacă ne uităm la cum se comportă animalele, acestea au un cerc social foarte mare. Doar că nu înțelegem pe deplin mediul lor.

Omul nu comunică cu semenul său fel. El este preocupat doar de propriile interese, comunică de exemplu despre fotbal și despre lucruri similare, despre orice altceva, în afară de îmbunătățirea relațiilor unul cu altul.

Fiindcă nu analizăm și nu ne apropiem unul de celălalt peste relațiile noastre rele, suferim. La urma urmei, de fapt, nu efectuăm ceea ce natura consideră că e necesar.

Mai mult de sută la sută din timpul alocat nouă în viață, îl cheltuim pentru lucruri complet inutile. De exemplu, în fiecare zi petrecem 10 ore la serviciu, iar în natură, să zicem că sunt programate două-trei ore.

Dar atunci, ce fac restul timpului? Animalele consacră acest timp relațiilor lor. Se odihnesc împreună, stau la soare, rătăcesc pe cărări, stau în copaci. Noi ce facem? Nu dedicăm timp la așa-numitul „timp liber”, deși nu este liber, nu îl folosim la clarificarea relațiilor cu natura și unul cu celălalt și, prin urmare, starea noastră este deplorabilă.

Trebuie să ne gândim cu atenție și să decidem cum vom trăi când acest virus complex, global și integral se va retrage și ne va oferi posibilitatea de a ne apropia unul de celălalt într-un mod nou.

Natura este integrală, nu face nimic în zadar, totul în ea este prevăzut. Prin urmare, tot ceea ce se întâmplă acum este menit să clarifice interacțiunea ulterioară a tuturor părților sale.

Nu se îndreaptă decât către o interacțiune și mai mare. Se dovedește că ar trebui să fim atenți la nepotrivirile noastre și la modul în care putem să ne îndreptăm către relații mai corecte și mai bune. Sper că umanitatea va fi pregătită pentru acest lucru.

Din KabTv „Fundamentele Cabalei” 12/04/20

Contrar avantajului tuturor

Întrebare: Există ceva în oameni care îi împiedică să își dezvăluie dependența lor unii de alții. Aceasta este ceea ce noi numim egoism. Ce consideri tu, ca un cabalist, ca este egoismul?

Răspuns: Egoismul este iubirea pentru sine, ceea ce este opus iubirii pentru orice altceva: elemente minerale, vegetale, animale și umane ale naturii.

Întrebare: O definiție a acestui concept este aceea că „egoismul este un comportament care este determinat în totalitate de dorința unei persoane care vizează propriul său beneficiu și avantaj.” Esti de acord cu asta?

Răspuns: Aici trebuie adăugat că, de regulă, aceasta este o aspirație contrară intereselor și beneficiilor tuturor celorlalți. Adică nu mă împlinesc doar eu, o fac folosindu-i pe alții.

Observație: Mai mult decat atat, aceasta umplere duce la devastare.

Răspuns: Desigur, pentru că atunci când cineva se împlinește cu ceva, ajunge imediat la un sentiment de gol și o dorință și mai mare de a fi satisfăcut.

Observație: In plus, egoismul nostru nu este controlat de noi, ci de o societate care ne definește valorile.

Răspuns: Obținem aspirații egoiste din afară, fie într-un mod simplu, când comparăm averea noastră cu ceea ce are aproapele nostru, sau vin de sus, nu se știe de unde. Dar în fiecare moment apar noi impulsuri egoiste, ego-ul se dezvoltă și suntem creați cu o dorință generală de a-l satisface.

Din emisiunea KabTV „Post-Coronavirus Era”, 4/2/20

 

Sclavii secolului 21

Întrebare: Fără revoluția științifică și tehnică, oamenii din secolul 19 au lucrat 16 – 18 ore zilnic, doar pentru a se hrăni. Dacă nu ar fi fost nicio revoluție tehnologică, de unde ar fi venit acum oportunitatea de a lucra 2 – 3 ore și de a avea tot ce ai nevoie?

Răspuns: Nu spun că sunt împotriva dezvoltării tehnologice și a tuturor oamenilor de știință. Eu spun că ceea ce crează o persoană este ceea ce îl controlează. Dintr-un proprietar el devine un sclav.

Uită-te la ce au devenit băncile și instituțiile noastre financiare. Ele au înrobit o persoană. Omul nu trebuie să muncească atât de mult.

Tu îmi aduci secolul nouăsprezece ca exemplu și eu iți voi aduce secolul douăzeci și unu că exemplu. Ce s-a întâmplat cu o persoană astăzi? Lucrează mai puține ore? Nu. Se simte mai liber? Nu.

Și ce s-a întâmplat cu performanța sa? Este folosită în special pentru a înrobi omul tot mai mult și să arunce produsele muncii sale în mare. Altfel, dacă el nu ar munci, ce ar face?

El ar avea foarte mult timp liber! Este periculos. Ar începe grandirea libera, ar începe tot felul de întâlniri care ar fi inadecvate și obiective pentru autorități, vor apărea noi tendințe și așa mai departe. Nu avem nevoie de asta!

Lasă oamenii să muncească de la 15 la 20 de ore pe zi sau cel puțin 10. Dar dacă o persoană muncește 10 ore, noi le vom da peste acestea alte două ore să ajungă la muncă și două ore de la muncă și va funcționă în regulă. El ar veni acasă, ar lua cina, s-ar uita jumătate de ora la TV și s-ar băga în pat. Iar asta s-ar întâmpla tot timpul.

Îi vom rezerva un concediu undeva departe. Așa că se va învârti și noi îl vom inunda cu reclame: Nu ai văzut asta încă, nu ai cumpărat asta încă, etc. Așa că el va lucra așa pentru restul vieții sale. Omul a fost un sclav în secolul nouăsprezece și va fi un sclav în secolul douăzeci și unu.

Dar este o problemă: Asta este ceea ce ar vrea proprietarii nostrii însă natura nu este de acord cu asta. Și astfel sunt tot felul de coronavirusi și alte lucruri.

Am intrat într-o stare numită “ultima generație” când trebuie să obținem o dependență integrală, corectă, prietenoasă și înțelegerea reciprocă între noi. Dacă asta nu se întâmplă, noi vom fi pedepsiți nu numai cu viruși ci cu orice altceva.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 4/12/20

 

Cum putem verifica dacă Creatorul este binevoitor?

Baal HaSulam, „Shamati”, 34, „Profitul pământului”: Se știe din cărți și de la autori că Creatorul este binevoitor. Aceasta înseamnă că îndrumarea Lui apare celor inferiori ca bună și care face bine, şi acest lucru trebuie să-l credem.

Noi nu simțim asta, dar aceasta este o precondiție dacă dorim să avansăm.

Prin urmare, atunci când cineva examinează comportamentul lumii și începe să se examineze pe sine sau pe alții, cum suferă ei sub Providență în loc să se încânte, așa cum se potrivește Numelui Său – Bunul care face bine – în această stare, îi este greu să spunǎ că Providența se comportă într-un mod bun și face bine și o împarte din abundență.

Întrebare: Cum putem simți asta?

Rǎspuns: Nu ar trebui să blestemăm nimic în lume și nici pe Creator, din cauza răului pe care îl vedem, ci să stabilim de ce îl vedem și atunci vă veți da seama că vedeți lucrurile în acest fel în funcție de corupția voastră. Acesta este un paradox. Când văd că oamenii se raportează la mine sau unii la alții într-un mod rău, trebuie să spun că este pentru că eu nu sunt corectat. În general, trebuie să văd o imagine absolut ideală în fața mea, care este făcută doar din atribute de bunătate, iubire și conexiune reciprocă.

Cum poate fi asta? Mi se spune pentru că am atributele opuse, contrare și ar trebui să le schimb, iar atunci lumea cumplită în care trăim se va transforma în rai.

Întrebare:  Nu te deranjează că trebuie să crezi că Creatorul este binevoitor?

Rǎspuns:  Sǎ crezi nu înseamnă că închid ochii și cred că această lume este absolut ideală și că numai eu o văd ca fiind coruptă. Trebuie să accept că Creatorul este binevoitor ca o precondiție a activității mele, ca să mă corectez, astfel încât să fiu sigur că voi atinge această stare.

Întrebare: Aceasta înseamnă că există o stare și există îndoieli? Și toate acestea trăiesc în interiorul meu?

Rǎspuns:  Da, așa avansăm.

Din KabTV “Fundamentele Cabalei” 12/15/19

Să examinăm legile naturii

Baal HaSulam, „Pacea”: Acum este de o importanță vitală pentru noi să examinăm legile naturii, să știm ce ne cere, ca să nu ne pedepsească fără milă. Am spus că natura obligă omenirea să ducă o viață socială, iar acest lucru este simplu. Dar, în acest sens, trebuie să examinăm legile pe care natura ne obligă să le respectăm, adică pe cele referitoare la viața socială.

La o examinare generală, descoperim că există doar două legi care trebuie urmate în societate. Acestea pot fi numite 1) „primire” și 2) „dăruire”. Aceasta înseamnă că fiecare membru al societății trebuie, prin natura lui, primește de la societate ce are nevoie și trebuie să aducă prin munca sa beneficiu la bunăstarea societății. Și dacă omul va încălca una din aceste două legi, va fi pedepsit fără milă.

Întrebare: Cum poate omul să construiască în sine acest echilibru?

Răspuns: Trebuie să ne uităm la ceea ce se întâmplă în natură.

Natura este un sistem global, închis, integral. Pe de o parte, suntem partea sa cea mai înaltă. Pe de altă parte, suntem partea sa cea mai înțeleaptă, care are liber arbitru.

Nu acționăm numai în funcție de instinctele noastre, ci ne schimbăm pe noi înșine schimbând mediul din jurul nostru. Ne putem educa pe noi înșine.

Totuși, nu suntem doar animale, ci suntem ființe create deasupra animalelor. Trebuie să luăm în considerare acest lucru și să încercăm să acționăm într-un mod care este bun pentru noi și pentru copiii noștri.

Din KabTv „Fundamentele Cabalei” 12/04/20

 

La cine se referă porunca “Iubește-ți prietenul că pe tine însuti”?

Întrebare: La cine se referă porunca “Iubește-ți prietenul ca pe tine însuti”? Se referă la toți aceia din jurul meu sau la prietenii din grupul de zece?

Răspuns: Întâi și întâi se referă la tine personal. Când lucrezi în grupul de zece, tu încerci să îi iubești pe alții, ceea ce înseamnă că încerci să iubești prietenii din grupul de zece ca pe tine însuti, iar încercările de a încercă să dobândești acest atribut vă aduce pe toți la o stare numită sufletul.

În alte cuvinte, atunci când zece oameni revelează fiecare atributul spiritual de a se conecta ca și cum sunt un singur corp comun, care nu este comun, desigur, deoarece este egoul dintre ei, dar atunci încearcă să se conecteze deasupra egoului, încercările lor de a se uni crează o imensă putere potențială.

Așa că pe de-o parte, egoul este revelat între ei și pe de altă parte, unitatea puternică este revelată. Aceste două atribute coexistă unul deasupra celuilalt, ceea ce înseamnă că este despre crearea unui obiect numit un Partzuf, în care este un ego imens și deasupra lui este imensa forță spirituală a Creatorului care îi conectează.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei” 12/29/19

Iubirea și grija într-o singură sticlă

Baal HaSulam, Shamati, articolul 34, “Profitul unui pământ”: “Prin urmare, este imposibil să dobândești ceva într-o claritate completă dacă paralela sa este absentă. De exemplu: este imposibil să estimezi și să spui că ceva este bun dacă opusul său lipsește, indicând răul. Este la fel cu amărăciunea și dulceață, iubirea și ura, foamea și sațietatea, setea și saturația, adeziunea și separarea. Rezultă că este imposibil să ajungem să iubim adeziunea înainte de obținerea urii separării.

Dacă vrem să fim înțelepți și capabili să apreciem orice stare, noi trebuie să fim în starea opusă și apoi putem să apreciem ce avem. Într-un asemenea caz noi simțim frica de a pierde ce avem, apreciem ce avem și nu ne dăm drumul.

Acesta este adevăratul sentiment al apropierii.

Întrebare: Avem nevoie să simțim constant această trepidație?

Răspuns: Trebuie. Iubind pe cineva, menținând un sentiment constant de anxietate, frică de a pierde această iubire, asta este o mare îndemânare. Altfel această iubire este copilăroasă, fără valoare.

Întrebare: De ce nu este suficient să trecem pur și simplu peste separare pentru a dobândi iubirea ci trebuie să urâm separarea?

Răspuns: Ce înseamnă să trecem peste ceva? Treci peste și uiți? Nu! Atunci tu nu vei simți iubirea ci doar un sentiment plăcut ușor. Este spus despre asta că “nu este nimeni la fel de înțelept ca cel cu experiență”, că trecând prin toate stările și apreciind bucuria a ceea ce are în comparație cu teama că el ar putea de asemenea să îl piardă, atunci el gradual păzește ce are. Altfel totul va fi pierdut.

În principiu, multele vieți care ne sunt date astfel încât să acumulăm experiență, noi vom începe să apreciem ce avem și vom găsi fericirea adevărată. Și ea va consta din opusul stării rele. Așa am fost creați; suntem ființe create și suntem opuși față de Creator.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 12/15/19

Sus pe 125 de trepte ale credinței

Credința deasupra rațiunii este etapa spirituală pe care trebuie să o construim deasupra etapei noastre prezente care este numită “rațiune”.

Pe nivelul superior, nu eu conduc dorințele, senzațiile și rațiunea mea; doar Creatorul conduce. Acesta este cel mai înalt nivel pentru mine în care “Nu este nimeni în afară de Creator, binele care face bine”. Este numit nivelul credinței. Eu mă pot comporta față de ce a furnizat el, că eu “cred”, adică eu obțin proprietatea dăruirii sau Bina.

Mă ridic deasupra mea și spun: “Am ochi, dar nu văd. Am urechi, dar nu aud”; adică eu accept autoritatea Creatorului. Și în măsura în care pot decide pentru mine însumi că doar Creatorul acționează în toată realitatea, nivelul meu spiritual de credință este mai înalt decât rațiunea.

Prin urmare, toată munca mea, din acest moment până la sfârșitul corecției, este să obțin un nivel tot mai mare de credință deasupra rațiunii. Sunt un total de 125 de trepte de urcat astfel încât de fiecare dată puterea noastră de dăruire, care este numită credință, depășește puterea primirii, care este numită rațiune.

Până la urmă noi nu înțelegem Creatorul și nu Îl simțim. De fiecare dată noi trebuie să Îl înțelegem de la capăt, venind de la o stare de necunoscut complet și insensibilitate, la o stare de rațiune și senzație, adică de la o stare inconștiență într-o stare de conștiință.

Și, prin urmare, eu trebuie să accept pe deplin guvernarea Creatorului, conducerea sa peste întreaga mea lume. Asta se numește credință. Eu dețin, în măsura în care pot, în cunoaștere și în simțire că Creatorul este singurul conducător în lume.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala 5/20/20, Scrierile lui Rabash “În ceea ce privește deasupra rațiunii”

 

Prin suferință și plăcere

Întrebare: Natura afectează dorințele noastre prin suferință și plăcere?

Răspuns: Da. Natura ne gestionează prin suferință și plăcere. Nu reacționăm la nimic altceva. Adevărul și minciuna sunt agenți de schimbare foarte slabi într-o persoană. Recompensa și pedeapsa, durerea și plăcerea, sunt stimulente foarte puternice.

Întrebare: Devenim mai vulnerabili cu cât dorințele noastre cresc mai mult?

Răspuns: Desigur. Atunci când o persoană este mai vulnerabilă, mai sensibilă, cu atât este mai ușor să o influențezi.

Întrebare: Dacă ne uităm la suferințele strămoșilor noștri care au trăit acum o sută de ani, problemele lor erau mult mai grave decât ale noastre. De exemplu, epidemii care au ucis sute de milioane de oameni. Astăzi, o mică problemă, chiar doar stând acasă, o persoană percepe ca o catastrofă.

De ce ne dezvoltă natura, făcându-ne și mai vulnerabili?

Răspuns: Pentru a deveni mai sensibili, a înțelege mai clar și a simți chiar cea mai subtilă instrucțiune a naturii.

Întrebare: Ce părere aveți despre faptul că lumea a inventat metode care neutralizează dorințele și atunci o persoană suferă într-adevăr mai puțin. De exemplu, toate practicile estice se bazează pe asta. Și chiar ajută: cu cât vrei mai puțin, cu atât suferi mai puțin.

Răspuns: Dar prin aceasta, te reduci la nivel animat, vegetativ sau chiar neînsuflețit.

Din „Post-Coronavirus Era” din KabTV, 23/04/20

Ce plăceri pregătește era post-coronavirus?

Întrebare: Poate o persoană să trăiască fără plăcere?

Răspuns: Nu. În fiecare minut de existență, o persoană caută plăcere.

Întrebare: Ce fel de plăceri noi, după părerea dumneavoastră, vor apărea în era coronavirus? Vedem că vechile forme de plăcere din adunările în cafenele și restaurante și din călătoriile în străinătate, cel mai probabil vor dispărea.

Răspuns: Pleacă treptat, dar nu pentru că ne dorim sau nu. Natura este programată astfel încât toate aceste plăceri din noi se schimbă treptat. Prin urmare, acele tipuri de plăceri de care ne-am bucurat în secolul XX dispar treptat în secolul al XXI-lea. Ce plăceri vin în schimb? Vom aștepta și vom vedea.

Cred că acestea vor fi plăcerile unei comunicări adecvate între noi, în care vom dezvălui următorul nivel de existență și vom începe să umplem mintea și inima cu o senzație de viață superioară.

Întrebare: Credeți că a sta împreună, a comunica și a dezvălui straturi mai profunde ale interconectării noastre este cea mai mare plăcere?

Răspuns: Vorbind în limbaj simplu, aceasta este o plăcere psihologică din faptul că simțim cum funcționează natura asupra noastră, cum interacționează cu noi, cum o influențăm și cum ne afectează.

Întrebare: Deci toate problemele pot fi rezolvate numai prin schimbarea relației dintre oameni? Și putem dovedi asta?

Răspuns: Nu este nevoie să dovedim nimic, o vom vedea din viață. Dar nu este așa astăzi? Dacă nu ar fi probleme între oameni, cât de bine ar fi  în lumea noastră?

Comentariu: Pe de o parte, pare a fi așa, dar, pe de altă parte, nu este clar pentru oameni că uniți, vom putea cumva să influențăm straturile inferioare ale naturii.

Răspunsul meu: Acest lucru trebuie explicat. Și din moment ce existăm într-o natură integrală, nu este atât de greu de explicat. Întregul cosmos și noi, corpul nostru, societatea noastră, totul este aranjat conform principiului interacțiunii integrale a părților.

Singurul lucru care se desprinde din cadrul sistemului global și integral este o persoană, nu fizic, ci cu un dispozitiv moral, o atitudine față de ceilalți. Această atitudine față de celălalt, față de „în afara lui însuși”, el trebuie să pună ordine.

Întrebare: Credeți că va fi posibil să demonstrăm că, dacă oamenii se unesc acum, vor vedea imediat un fel de efect benefic al naturii asupra noastră și invers, dacă se deconectează, atunci vor începe unele cataclisme? Sau nu se va întâmpla atât de explicit?

Răspuns: Acest lucru nu se va întâmpla atât de explicit, dar putem accelera acest proces cu explicațiile noastre. La urma urmei, în principiu, avem o astfel de oportunitate. Și tot felul de viruși ne vor ajuta.

Din emisiunea de pe KabTV „Era Post-Coronavirus” din 23/04/20