Vine o sărbătoare specială – Șavuot, sărbătoarea dăruirii Torei. Simbolizează pentru noi revelația din lumea Torei, adică legătura dintre Creator și oameni.

Acest lucru s-a întâmplat în urmă cu aproximativ trei mii și jumătate de ani, în deșertul Sinai, lângă Muntele Sinai. Astfel de simboluri există în lumea noastră, deoarece fiecare rădăcină spirituală este obligată să-și atingă ramura materială.

Această sărbătoare este semnificativă prin faptul că o persoană primește o legătură cu Forța Superioară. Altfel, am rămâne animale care există fără scop pe planeta Pământ, care se grăbesc undeva, într-un spațiu fără viață.

Și acum ne putem conecta cu însăși Forța care a creat universul, globul și oamenii de pe el și care a lansat întregul proces de evoluție. Putem afla ce se află în spatele acestui proces, care sunt formele relațiilor dintre noi și Forța Superioară.

Șavuot este o sărbătoare grozavă pentru că sărbătorim câștigarea legăturii cu Creatorul, ceea ce ne permite să ne ridicăm din această viață, lipsită de sens, deasupra acestei existențe animale. Nu există o sărbătoare mai mare decât dăruirea Torei; totul începe cu ea! Dacă nu ar fi fost, viețile noastre ar fi în zadar.

Am rămâne animale obișnuite născute pentru a trăi și a muri. Tora ne oferă posibilitatea de a ne ridica deasupra vieții noastre, de a înțelege o putere mai înaltă și de a intra în eternitate, perfecțiune, într-o altă dimensiune care se bazează pe dăruire, nu pe primire.

Lumea noastră nu există decât în egoism, în primire și lumea spirituală există de dragul dăruirii; prin urmare, este eternă și perfectă. Datorită acestui mijloc, care se numește Tora, avem ocazia să ne ridicăm din lumea inferioară la cea Superioară.

Prin urmare, sărbătorim Șavuot, în care nu există multe simboluri:doar hainele albe și mâncarea de produse lactate, simboluri ale dăruirii. Acestea sunt toate caracteristicile acestei sărbători.

Conform istoriei, dăruirea Torei s-a produs după ce poporul Israel a părăsit Egiptul, adică după ce a fugit de intenția egoistă și a traversat Marea Roșie (Yam Suf), ceea ce însemna ruperea de egoism și intrarea în deșertul Sinai, locul în care se dezvăluie ura (Sinaa) dintre dorințele altruiste și egoiste.

Și atunci omul se confruntă cu un munte de îndoieli. Har (munte) provine de la Hirhurim (îndoieli). Câte obiecții avem împotriva dorinței de dăruire ni se dezvăluie și trebuie să lucrăm la ele. Prin urmare, strigăm: „Unde este instrumentul care ne va permite să realizăm dăruirea? Nu avem așa o putere!”

Apoi obținem o putere de Sus numită „Lumina Superioară”, „Tora”, adică „Lumină” (Ohr), „program”, „tehnică” (Ora’a). Astfel, începem să ne dezvoltăm în mod intenționat.

De acum facem corectare după corectare în egoismul nostru, generație după generație, până ajungem la sfârșitul corecției. Toate acestea sunt posibile datorită puterii ascunse a Torei, care este numită „Lumina care se întoarce la sursă”, cea mai înaltă Lumină de corecție.

În zilele acestei sărbători există o forță specială în lume. Și dacă o studiem împreună, ne va înainta.

Din partea a treia a Lecției zilnice de Cabala 27/05/20, „Scrierile lui Baal HaSulam – Dăruirea Torei (Matan Tora)”

Filed under: Munca spirituala, Sarbatori, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cartea Zohar spune că nu există un singur fir de iarbă care să nu aibă un hotărâtor deasupra care să-l lovească și să-i spună să crească. Ce înseamna asta?

Răspuns: În primul rând, creșterea se produce numai sub presiunea de Sus.

Întrebare: Se face prin suferință?

Răspuns: Nu se face neapărat prin suferință. Dar, în principiu, da, pentru că presiunea înseamnă suferință. Este suferința creșterii.

Prin urmare, pe de o parte ceea ce este simțit ca suferință, Pe de altă parte,poate fi simțit și ca bucurie și plăcere, depinde de ceea ce identifică o persoană. Dacă mă gândesc doar la calmul corpului, atunci mă compar și mă măsoară doar în raport cu acest calm. Și dacă mă ridic deasupra calmului corpului și cred că ceva trebuie să fie atins, atunci mă bucur că merg mai departe, că produc ceva.

Întrebare: Adică natura ne dezvoltă și nu ne permite să fim în repaus?

Răspuns: Acesta este ideea. Dacă rămân în starea mea și nu vreau să înțeleg natura și să depun eforturi pentru a mă dezvolta, atunci primesc lovituri. Atunci, forța dezvoltării este resimțită ca ceva negativ pentru mine. Nu vreau să mă dezvolt; vreau doar să fiu lăsat în pace.

Dacă, dimpotrivă, vreau să mă dezvolt, atunci orice mi se întâmplă sub influența Forței Superioare este pentru mine o bucurie.

Din KabTv „Fundamentele Cabalei” 10/06/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Acest joc este un principiu bazat din punct de vedere social atât în lumea noastră cât și în munca spirituală a unei persoane? Trebuie să înțeleg ce este scopul spre care mă îndrept, să iau anumite principii și să le folosesc în acest joc?

Răspuns: Da, altfel este imposibil fără joacă.

Chiar și plantele au principiul jocului, doar că noi nu îl observăm. În lumea animalică vedem clar cum animalele mici se joacă între ele, altfel ele nu se dezvoltă. Părinții lor înțeleg asta, le dau oportunitatea de a se juca și tratează acest joc cu mare răbdare.

În ceea ce ne privește, noi în mod natural știm că o persoană poate fi dezvoltată prin joacă. Nu este nicio alta cale! Prin urmare, noi folosim toate elementele jocului. Vedeți cât de multe jucării diferite inventăm astfel încât copiii nostri să se poată dezvolta.

La fel este și pentru Cabala. Cabala deschide o lume complet nouă pentru noi în care o persoană trebuie să se dezvolte spiritual de la zero, indiferent cine este persoana în lumea noastră. Aceasta ar putea să fie o persoană în vârstă de treizeci sau patruzeci de ani, tânără, un on de știință, inteligent, dar absolut nedezvoltat în spiritualitate. Prin urmare, noi inventăm tot felul de acțiuni care pot dezvolta această persoană. Întâi de toate, acestea sunt acțiuni care au loc într-un grup.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 3/25/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Baal HaSulam scrie că dacă umanitatea nu vrea să se unescă și să se trateze amabil între ei, atunci noi ne vom confrunta cu războaie mondiale și dezastre naturale după care o mână de oameni vor rămâne pe pământ care vor trebui să includă toate sufletele și să ajungă oricum să își iubească aproapele.

De ce nu o facem chiar acum fără să așteptăm după lovituri? Haideți să ne întrebăm pe noi înșine.

Toată umanitatea trebuie să se unească precum un singur grup de zece și să includă Creatorul în el. Un grup de zece poate fi cuprins din zece miliarde de oameni; principalul lucru este ca ei să se conecteze ca un singur grup, un singur grup de zece.

Numărul de oameni nu este important; conexiunea este importantă. Dar ține în minte că cu cât mai puțini oameni rămân pe pământ, cu atât mai mult egoism va avea fiecare persoană. Adică ei va trebui să treacă printr-o suferință și mizerie mai mare pentru a primi o forță mai mare de sus pentru a corecta dorința lor egoistă. Creșterea populației lumii este cauzată de creșterea dorinței de a se bucura revelată care are nevoie de corecție.

Cu cât este mai mare numărul de oameni care vor să depășească egoismul lor, cu atât mai ușor este pentru ei să se corecteze pe ei înșiși. Dacă nu vrem să ne îmbunătățim, atunci natura pune presiune pe noi, ne distruge și ne omoară, dar în fiecare supraviețuitor rămâne mult mai multă suferință, probleme și bunăvoință de a renunța la egoismul lor. Totul depinde nu de numărul de oameni ci de bunăvoința lor de a se uni ca un singur grup de zece.

Când vorbesc despre cum va arăta lumea în era de după coronavirus, eu sunt acuzat că se presupune că sunt un socialist. Dar această stare a fost deja descrisă de Baal HaSulam și de profeți cu multă vreme în urmă.

Noi trebuie să ne ridicăm deasupra vederii noastre corporale și să ne vedem pe noi înșine că existăm într-o singură inimă. Și asta nu depinde de condiția în care sunt corpurile fizice sau de numărul lor: fie că vor fi zece miliarde de oameni pe pământ sau douăzeci de miliarde.

Noi trebuie să ajungem la o stare unde devine neimportant pentru noi în ce formă materială trăim și cel mai important, că existăm și că putem să fim uniți de sufletele noastre, prin urmare furnizând un loc pentru Creator să fie revelat. Nu contează cum trăiește corpul meu animalic; principalul lucru este că eu simt ca o singură inimă cu toți locuitorii acestei lumi.

Din lecția de Cabala 4/18/20, Baal HaSulam, “Iubirea pentru Creator și iubirea pentru ființele create”

Filed under: Grupul de zece, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Profesorul tău Rabash a dat următorul exemplu despre credința deasupra rațiunii: Un prieten a împrumutat 1.000 de dolari de la tine și apoi a returnat un plic cu un singur dolar. Când vezi acest lucru, trebuie să completezi cu credință că întreaga suma este acolo.

Răspunsul meu: Dacă deschizi plicul și vezi că ti-a dat un singur dolar, atunci aceasta este credința în rațiune.

Dacă verifici și găsesti un dolar acolo, dar il consideri ca fiind 1.000 de dolari, aceasta este credință deasupra rațiunii.

Dacă nu verifici deloc, având încredere în cuvântul său că întreaga sumă este acolo, atunci este credința sub ratiune.

Unei persoane i se spune ceva, își trăiește viața crezând, se roagă, face ceea ce a fost învățat. Aceasta se numește „executarea poruncilor din obicei”.

Întrebare: Pot fi numiți atei cei cu credință în rațiune?

Răspuns: Da. Pentru ei, întreaga lume se bazează pe cunoaștere. Nu iau nimic în credință.

Întrebare: Deci, Cabala este distinctă pentru că poți cerceta și verifica totul. Dar mai întâi, trebuie să o accepți ca pe o axiomă?

Răspuns: Da, verifici pentru a te ridica mai presus, în ciuda cunoștințelor tale. Astfel, esti conectat la gradul următor, superior.

Întrebare: Cunoașterea este necesară în Cabala? Pe vremuri, înainte de a studia Cabala, oamenii trebuiau să studieze cele șapte științe.

Răspuns: Acest lucru era necesar înainte, deoarece straturile sufletului din secolele trecute, generațiile trecute, aveau să fie corectate în acest fel. În vremurile noastre, acest lucru nu mai este necesar.

Comentariu: Vedem cât de mult a scris Baal HaSulam despre studierea filozofiei și psihologiei sale.

Răspunsul meu: Desigur, deoarece întreaga creație, care este dorința de a te bucura, a trebuit să fie pe deplin realizată. Pentru a face acest lucru, a fost necesar să te raportezi în diverse moduri la dorința ta – problema creației. A existat chiar și o perioadă în care, pentru a te ridica deasupra materiei, a trebuit să te chinuiești: sa dormi pe pământ, sa mănânci cea mai simplă mâncare, sa te îmbraci în haine vechi etc.

În general, cabaliștii au trecut prin diferite perioade în căile de înțelegere a lumii superioare, corectarea dorințelor.

Din emisiunea de pe KabTV „Fundațiile Cabalei” din 4/1/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Credința peste rațiune necesită un mod special de gândire. Adevărul este că oamenii din lumea aceasta, tu și eu, fiecare dintre noi, suntem construiți din egoism, din dorința de a primi, din interiorul căreia percepem toată realitatea.

Simțim doar ceea ce ne poate face plăcere sau invers, ne poate provoca suferință, adică în plus sau în minus față de dorința noastră egoist de a trăi o viață plăcută.

În acest caz însă, este necesar să ne însușim o abordare specială.

Nu doresc să simt ce îmi este plăcut sau neplăcut și încerc să mă eliberez de această dependență, să mă ridic peste ea pentru a evalua realitatea după ceea ce este bun sau rău pentru ceilalți. Astfel, voi începe să văd ce se află în afara mea. În caz contrar nu voi vedea nimic; beneficiul meu egoist hotărăște cum arată lumea întreagă.

În acest fel mă autolimitez; nu sunt mai mult decât un animal care se gândește doar la stomacul său sau un copil naiv care are înțelegere doar pentru propria sa plăcere și nu ține cont de nimeni altcineva.

Ulterior, copilul crește și este ca și cum ar începe să aibă grijă de alții, să vadă și să înțeleagă lumea ceva mai clar. Dar de fapt nu vedem lumea, ci pur și simplu ne extindem tot mai mult câmpul de interes și putem evalua ce ne va fi benefic și ce ne va face rău.

Senzorul cu care percepem realitatea este creat dintr-o singură dorință de a primi; trebuie să o implementăm. Trăim în interiorul dorinței noastre egoiste, acest lucru se numește crearea acestei lumi. În realitate, nu există „lumea aceasta, lumea viitoare, lumile superioare.” Există o singură realitate care depinde în întregime de percepția noastră, de atitudinea noastră față de tot ce se întâmplă.

Sunt și fenomene în această lume pe care nu le simțim deoarece percepția noastră este determinată exclusiv de ceea ce este bun sau rău pentru noi. Nu observăm nimic altceva.

Dacă un semnal nu este sesizat de senzorul meu egoist, dorința de a primi, ca pe ceva pozitiv sau negative, atunci nu îl simt. Poate că în jurul meu se întâmplă lucruri formidabile, dar eu nu voi vedea nimic.

Cabaliștii care au atins lumea superioară spun că ea este aici.

Nu trebuie să mergi altundeva, până la capătul universului, într-o altă galaxie. Toate lumile există deja aici, lângă noi.

Problema este că nu le percepem deoarece simțim realitatea doar printr-un parametru îngust: mă simt bine sau rău. Rezultă că realitatea este în întregime limitată de interesul meu primitiv, egoist.

Dar cum aș putea să văd mai mult, să înțeleg mai mult, să încep să ies din coconul meu? Toate acestea sunt posibile dacă mă ridic peste starea mea de „mă simt bine sau rău” și dobândesc calitatea de dăruire, calitate numită credință. Apoi nu voi mai simți totul relativ la beneficiul meu ci la al altora.

Începând să evaluez astfel realitatea, mă voi ridica peste mine însumi și voi descoperi un nou organ senzorial: credința peste rațiune. În acest fel pătrund într-o nouă percepție a realității, una externă și independentă față de egoismul meu. Voi putea simți ce simt cei aflați în afara mea și astfel, pe măsură ce mă separ de interesele mele personale, viziunea mea va deveni tot obiectivă.

Încep să văd realitatea obiectivă așa cum am reușit să o revelez: 125 de niveluri spirituale, cinci lumi superioare și pot treptat să-mi dezvolt viziunea până când voi ajunge să văd tot ce se găsește în afara mea. Iar ceea ce este în afara mea poartă numele de Creator sau Bore, cee ce înseamnă „Vino și vezi.” Acum, în dorința mea de a primi nu văd nimc, dar am oportunitatea de a-L atinge pe Creator, realitatea din afara mea.

Apoi voi înțelege unde trăiesc de fapt, ce este natura și ce mi se întâmplă.

Această metodă este numită Cabala (primire) pentru că ne învață cum putem primi senzația acestei realități nelimitate. O persoană care și-a dezvoltat astfel de simțuri este numit cabalist, deoarece percepe obiectiv realitatea, așa cum este ea și nu distorsionat, prin percepția sa egoistă.

Încă de la prima ta ieșire din egoism vei putea simți faptul că realitatea înaltă, spirituală, există cu adevărat! Încep să înțeleg unde mă aflu, de ce exist și în ce scop, dar și procesul prin care trebuie să trec și starea la care trebuie să ajung. La început suntem complet orbi, insensibili și nu avem mijloacele necesare pentru a privi dincolo de egoism. Credința peste rațiune este singura care ne poate ajuta să ne eliberăm.

Din partea întâi a Lecției zilnice da cabala 4/30/20, “Despre credința peste rațiune”

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Remarcă: Realitatea materială are o formă similară cu cea spirituală. Se diferențiază doar prin calitatea materialului. Nu există niciun detaliu în realitatea noastră care să nu aibă o rădăcină în lumea superioară.

Cu alte cuvinte, lumea noastră este lumea consecințelor iar lumea spirituală, sau lumea forțelor, este lumea rădăcinilor, a rădăcinii cauzelor.

Răspunsul meu: Totul este foarte simplu. Există cauze și există consecinte. Cauza este lumea superioară iar efectul este lumea noastră. Putem defini cele două lumi în funcție de aceste două concepte.

Întrebare: Ai afirmat că în lumile spirituale există anumite fenomene care nu au consecințe în lumea noastră. O gamă largă de senzații, care există acolo, nu se materializează și în lumea noastră?

Răspuns: Da. Ce înțelegem prin lumea spirituală și lumea noastră? Lumea spirituală este ceea ce simțim în dorințele noastre corectate în dăruire, în iubire pentru ceilalți. Lumea noastră este ceea ce simțim în dorințele noastre necorectate, egoiste.

Apare în mod natural o diferență în senzații, deoarece ambele lumi, limitele lor, calibrarea și tot restul sunt definite exclusiv relativ la o persoană. De aceea, putem vorbi fie despre ceea ce este simțit de o persoană obișnuită din lumea noastră, fie de o persoană care s-a ridicat deja peste egoism și simte ce se întâmplă în intenția de dăruire sau de iubire a aproapelui.

Din programul KabTV “Bazele cabalei,” 6/10/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Provocarea generației noastre

Întrebare: De ce a fost trimis în exil poporul Israel și răspândit pe de-a lungul pământului?

Răspuns: Pentru a absorbi rădăcinile tuturor popoarelor lumii, să le transmită tehnica de corecție și să se reconecteze ca în Babilonul antic, dar la următorul nivel.

Sursa exilului evreilor a fost ura nefondată. Prin urmare, doar depășind-o va deveni un motiv pentru unificarea poporului și împlinirea misiunii lor istorice în viitor.

Întrebare: Poate cineva să spună că ura proprietății unității este ura Creatorului Însuși?

Răspuns: Da. Acesta este felul în care este.

Întrebare: Creatorul, puterea cea mai înaltă sau natura, ne-a creat ca egoiști; prin urmare, nimeni nu este de vină pentru ce s-a întâmplat pe parcursul istoriei. Tot acest lucru este manifestația egoismului. Ce ar trebui să înțelegem din asta?

Răspuns: Doar ce ar trebui să fie făcut în generația noastră. Ce s-a întâmplat în trecut a trecut. În generația noastră, noi suntem obligați să ne unim și să unim restul lumii.

De pe KabTV “Analiza sistematică a dezvoltării poporului Israel”, 7/8/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Remarcă: Dacă facem o analiză comparativă a lumii spirituale și a celei materiale, atunci lumea spirituală a existat tot timpul, dar materia nu a existat tot timpul. A fost creată din nimic într-un anumit punct în timp.

Comentariul meu: Nu există niciun asemenea lucru precum materia. Materia este ceea ce ne este dat în senzațiile noastre, dar ea în sine nu există. Până la urmă, tot ceea ce vedem și simțim există în senzațiile noastre și nimic mai mult.

Dorința este cea care percepe ceva. Acest “ceva” este materia. Ar putea fi materială, ar putea fi spirituală, însă acest sentiment este în dorință.

Percepția în dorința de a primi pentru sine este numită materia materială. Percepția în dorința de a dărui, de a împlini, de a aduce bucurie cuiva este numită materia spirituală.

Remarcă: În principiu, oamenii de știință de asemenea spun că lumea noastră materială este o iluzie și există doar în senzațiile noastre.

Chiar și în timpul experimentelor când o persoană se uită la particule, le vede în forma de electroni, etc. În absența ochiului omului, de ex. când cercetarea nu este perturbată de dorințele, sentimentele și senzațiile umane, ele iau forma de energie și forță.

Comentariul meu: Da. Totul este doar în senzațiile noastre.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei, 6/10/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este suficient să-ți iubești aproapele și să-ți satisfacă dorințele pentru a atinge obiectivul?

Răspuns: Este suficient dacă îi iubesc grupul de zece. A iubi aproapele este un concept egoist. Dar dacă mă alătur grupului de zece, încerc să mă conectez cu prietenii mei și să mă anulez în fața lor, dacă mă așez complet, astfel încât să încerc să mă apropii mai mult de ei, atunci îmi fac treaba.

Încep să simt conversația Creatorului cu mine, ceea ce El face în mine: crește ura, o înlătură, trece în mod constant prin proprietățile mele și în acest fel eu simt.

Întrebare: Suntem aranjați în așa fel încât să ne simțim încrezători doar atunci când tot ceea ce este în jurul nostru este logic și explicabil, atunci când presupusul este confirmat de real, când doritul coincide cu posibilul. Cum muncește omul în grupul dezee dacă acest lucru nu se întâmplă?

Răspuns: Trebuie să ne stabilim un scop clar pentru noi înșine, să privim cum ne putem conecta cu acesta și să avem multe discuții în grupul de zece despre aceasta și cum să ne unim în progresul spre țel. Fiecare se transformă într-o singură persoană, într-o singură imagine în obiectivul spre care progresează.

Din „Fundamentele Cabalei” din KabTV, 29/12/19

Filed under: Grupul de zece, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→