Category Archives: Munca spirituala

Putem înţelege limbajul Creatorului?

Întrebare: Care este limbajul Creatorului?

Răspuns: Limbajul Creatorului este limbajul dăruirii, aşa numitul „limbaj sfânt”, adică linia de mijloc a Partzuf-ului.

Întrebare: Este posibil să înţelegem cum vorbeşte Creatorul cu o persoană?

Răspuns: În linia de mijloc! Atunci când tu ajungi la interacţiunea corectă dintre proprietăţile primirii şi dăruirii, tu obţii limbajul dăruirii, deoarece proprietăţile egoiste încep să se schimbe într-unele altruiste. Apoi, prin proprietatea dăruirii, pe care ai obţinut-o, începi să înţelegi limbajul Creatorului din tine însuţi (un egoist) şi tu începi să vorbeşti cu El.

Tu vezi tot ceea ce se întâmplă în lume ca şi cum se întâmplă pe baza unor motive și cu ce consecinţe.

Întrebare: Există vreo schimbare globală, ca de exemplu încălzirea sau criza, de asemenea, în limbajul Creatorului?

Răspuns: Absolut totul!

Întrebare: Cum pot înţelege ce vrea să-mi spună?

Răspuns: Tu trebuie să te afli la nivelul Creatorului. În lumea noastră tu poţi auzi ce spun oamenii prin intermediul undelor radio, de exemplu. Totuşi, în lumea spirituală a prinde undele înseamnă a fi la frecventa acestor unde.

Dacă îţi doreşti să înţelegi acţiunile Creatorului trebuie să te ridici la nivelul Lui.

Întrebare: Nu putea Creatorul să vorbească cu noi astfel încât să-L putem înţelege?

Răspuns: Şi de ce am revelat legea gravitaţiei în secolul al 18-lea şi nu acum 5000 de ani? Dezvoltarea este necesară pentru a înţelege Creatorul. O poţi obţine acum! Totul depinde de persoană! Dacă se ridică la acest nivel, atunci o va obţine astăzi, va depăşi timpul. Astăzi tu poţi să trăieşti în asemenea stări la care oamenii ar ajunge, să spunem în alţi 200 de ani.

Este la fel ca în lumea noastră – un copil, un adult, o persoană deşteaptă – oamenii diferiţi înţeleg diferit.

Întrebare: Finală corectare este atunci când eu înţeleg tot ceea ce se întâmplă cu mine?

Răspuns: Nu numai că înţelegi, ci este toată a ta, fiindcă totul este în tine!

Din lecţia de Cabala în limba rusă 8/12/18

Principiul de a da mai departe Lumea superioară

Rabash, „Agenda adunării -1”, articolul nr. 17, partea 2: … toţi ar trebui să se examineze pe sine şi să vadă cât efort oferă societăţii. Apoi, când ei văd că eşti lipsit de putere să faci orice pentru societate, acolo este loc pentru rugăciune către Creator pentru a te ajuta şi să-ţi dea puterea şi dorinţa de a te angaja în iubirea pentru ceilalţi.

… toţi ar trebui să se examineze pe sine şi să vadă cât efort oferă societăţii. Apoi, când ei văd că eşti lipsit de putere să faci orice pentru societate, acolo este loc pentru rugăciune către Creator, pentru a te ajuta şi să-ţi dea puterea şi dorinţa de a te angaja în iubirea pentru ceilalţi.

Întrebare: Rabash sfătuieşte să încerci constant să ai grijă de societate. Înseamnă că el ne aduce în mod intenţionat la zidul de neajutorare?

Răspuns: Indică spre nevoia de a se exercita toate eforturile unei persoane pentru beneficiul societăţii, Rabash ne conduce la înţelegerea că este imposibil să serveşti societatea lipsit de interes. Chiar şi dacă vorbim cu alţi oameni, ei vor spune „De ce nu? Asta este ceea ce facem.” Totuşi, în principiu, este imposibil.

Noi trebuie ca, gradual, să ne obişnuim cu descoperirea graniţei pe care nu o poţi străbate. Totuşi, aceasta graniţă trebuie să existe pentru ca tu să vrei să o treci, deşi nu poţi.

Problema noastră este că noi nu vrem această trecere, nu ne atingem de ea deloc. Profesorii de Cabala ne împing înainte, „Du-te! Încearcă! Treci peste acest obstacol, ca şi cum ai putea să ieşi din tine însuţi, ca şi cum tu poţi intra în societate, să te gândeşti la ea, să o iubeşti şi nu pe tine însuţi, să-i dai ei şi nu ţie însuţi. Încearcă din nou şi din nou!”

De ce? Pentru ca tu să cunoşti clar această graniţă marcată de egoismul tău: poţi acţiona în interiorul lui şi în afara lui, nu ai putere şi oportunităţi. Apoi, în acelaşi timp, tu vei înţelege că trebuie să depăşeşti aceasta graniţă, dar nu ştii cum. Aici începi să ceri, apoi o rugăciune apare.

Principiul este simplu: pentru a intra în lumea superioară, tu ai nevoie de ajutorul Creatorului. Creatorul dă ajutor numai atunci când tu Îi ceri Lui. Tu poţi cere doar atunci când o vrei cu adevărat. O poţi vrea numai când ai încercat de multe ori să o realizezi pentru că ţi-o doreşti, dar că încă nu poţi. De aici putem începe rugăciunea adevărată!

Acestea sunt toate acţiunile consecutive prin care trebuie să treacă o persoană înainte de intrarea în lumea superioară.

De pe KabTV „Ultima generaţie” 6/13/18

 

Împietrirea inimii – o oportunitate pentru urcare!

Întrebarea este: unde a fost Israel în Sufletul Comun al lui Adam HaRișon, înainte de Spargere (păcatul Pomului Cunoașterii)? A fost forța, adezivul care a conectat toate părțile Sufletului într-un singur sistem. De aceea, poporul lui Israel nu are niciun loc în lume; misiunea lui este să-i lege pe toți împreună. Acest adeziv este situat între Parțufim Spirituali și în interiorul fiecărui Parțuf (Față), adică între Sfirot -urile lui. Fiecare celulă este integrală și conexiunea dintre celule este numită „Israel”, adică „Direct la Creator” (Iașar El), fiindcă le dă viață.

După Spargerea Sufletului lui Adam, părțile lui au rămas așa cum au fost, dar adezivul numit „Israel” a fost deteriorat. Înainte, nu s-a manifestat, fiindcă a funcționat natural, instinctiv, corect. Dar, după Spargere, a devenit vizibil cât de necesar este acest adeziv care nu mai funcționează așa cum o făcea.

Evoluția naturii sparte, fără funcționarea corectă a lui „Israel”, s-a numit „dezvoltare egoistă”. (Minutul 31:50)

Dacă nu ar fi primirea Torei, Israel nu ar avea nicio modalitate să abordeze munca spirituală. Dar Tora a fost primită și va fi primită numai prin aceia care simt cât de multă nevoie au de ea. Scânteile din munca anterioară au rămas în ei, dându-le sentimentul că au nevoie să se conecteze cu toți, îndeplinindu-și astfel misiunea de corectare.

Ei simt nostalgia stării perfecte în care au existat odată și vor să se întoarcă la ea. Sunt atrași de perfecțiune, dorind să vadă și să simtă sistemul perfect, integral. Dorința de a simți sistemul integral și de a vedea acționând Forța perfectă, care leagă totul împreună, este numită Iașar El (Direct la El): fie în funcție de dorința de a se conecta cu toți, fie în funcție de Lumina care umple întreaga dorință.

Toată calea pe care au parcurs-o de-a lungul a mii de ani și până în timpurile noastre a fost forțată și inconștientă. Adevărata alegere liberă ne este garantată abia acum. (Minutul 34:10)

După Spargerea Sufletului Comun, numărul de părți a rămas practic același, dar adezivul dintre ele s-a schimbat în opusul lui. În loc de lipire, a început să se dilueze și să îi separe unii de alții. Din această cauză, fiecare parte a simțit că există de una singură, adică a simțit Spargerea și, instinctiv, a început să se dezvolte după aceste legi ale Spargerii, ale egoismului, fără nicio nevoie de conexiune.

Aceia care înainte au servit drept adeziv au rămas fără lucru și, astfel, lipsiți de funcționalitate. Peste timp, părțile egoiste ale Sufletului, numite „națiunile lumii”, au crescut și au simțit nevoia să se unească. Însă, toate conexiunile lor sunt posibile numai prin război. Atunci au început să se întrebe: „unde este adezivul adevărat?”. Ei simt că toate alianțele lor și toată dezvoltarea lor depind de conexiunea corectă. Dacă această conexiune nu funcționează, ei simt instinctiv că Israel, cel care nu își face funcția de corectare, este de blamat.

Națiunile lumii înțeleg că este cerută o conexiune corectă între toate părțile și că de ea depinde perfecțiunea lumii. Asta conduce la anti-semitism. (Minutul 37:20)

Noi, în acest moment, nu știm exact cum ar trebui să acționeze fiecare membru Israel. Dar, prin integrarea sa în grupul de zece și prin înțelegerea datoriei de a deveni adezivul care îi conectează pe toți împreună (adică pe fiecare din grupul de zece) în el, devine treptat inclus în muncă, într-un anumit mod. Un prieten poate munci diferit: fiecare își face misiunea lui dar, cu toții, jucăm rolul de adeziv. Fiecare grup de zece servește atunci ca lipici între grupurile de zece și, tot așa, zeci, sute, mii. Trebuie să devenim adezivul pentru toată omenirea!

Cu această atitudine sunt numit Israel, altfel nu! (Minutul 41:42)

Israel pot servi ca adeziv care unește omenirea, fiindcă este în ei Forța Creatorului. Este o formă specială a creaturilor. Însă, Israel a fost ”spart” și acum trebuie să se corecteze, aducându-i pe toți împreună. În acest fel, el se întoarce la funcția lui și, mulțumită acestei munci, dobândește o forță de 620 de ori mai mare, care îi conectează pe toți. Alte neamuri primesc de la Israel această înclinație pentru conexiune, după cum este scris: „Toți care îi vor vedea îi vor recunoaște, fiindcă ei sunt urmașii celor pe care Domnul i-a binecuvântat”!

Forța Creatorului există în forma ei directă sau inversă, în creaturile speciale numite „Israel”. În viitor vor fi revelate toate condițiile poporului lui Israel: Israel în Spargere, în exil și în procesul de reconstrucție, de restaurație. (Minutul 45:45)

Înainte de Spargere, Adam HaRișon a existat ca un singur sistem. Dar, după Spargere, conexiunea dintre toate părțile nu numai că s-a rupt, dar s-a și schimbat în ceva negativ, adică în forță de respingere reciprocă a unuia față de celălalt. Atunci, întregul sistem a început să se disperseze în toate direcțiile, ca în cazul Big Bang.

Fiecare parte a început să se simtă ca existând separată, de sine stătătoare, fără conexiune cu celelalte părți. Altfel spus, această conexiune a devenit egoistă, de dragul beneficiului propriu, în detrimentul altora.

De fapt, aceasta nu este ”Spargerea”, ci este revelarea în noi a forței anti-Creator. Acum, din această anti-forță, trebuie să ajungem la o forță similară Lui, de la respingere la conexiune. Totuși, noi nu înlocuim respingerea cu conexiunea, ci o construim peste ură. Atunci vom obține forța de 620 de ori mai mare.

Asimilăm și absorbim Forța Superioară de conexiune interioară cu care Îl descriem pe Creator.  În același timp, rămânem creaturi dar similare Creatorului. Creatorul locuiește în noi ca o prelungire, fiindcă „Toate oasele mele vor spune…”, toate părțile mele vor fi conectate în funcție de calitatea Creatorului. Prin conexiunea corectă a tuturor părților, care se completează una pe cealaltă, Îl obținem pe Creator. Creatorul este în interiorul conexiunii noastre și, de aceea, este scris că: Israel (acela care a dus la această conexiune), Lumina care ne conectează și Creatorul devin Unul.

Dorința de primire rămâne, egoismul care a crescut de 620 de ori rămâne și, de aceea, rezultă că și conexiunea obține de 620 de ori mai multă putere. (Minutul 1:15:30)

Israel, înainte de Spargere, este Forța Creatorului care conectează părțile dorinței egoiste, îmbracându-le pe toate părțile și lipindu-le împreună, ca o supă turnată în farfurie peste crutoane. Această supă turnată peste părțile dorinței este Lumina Superioară, care le leagă împreună și le ține prin puterea Ei.

După Spargere, „supa” rămâne, dar devine negativă, separatoare. Israel se schimbă în anti Israel și are nevoie de corectare. Părțile dorinței de primire , națiunile lumii, rămân la fel, nu se schimbă. Legătura dintre părțile dorinței este numită „Israel” și ea poate fi, de asemenea, ori pozitivă, ori negativă. (Minutul 1:21:00)

Israel nu este o națiune. El aparține întregii lumi, cosmopolit, întregii realități, fiindcă este destinat să o conecteze într-un singur sistem, în felul în care a fost înainte de ”Păcatul Pomului Cunoașterii”. Cel care are rafinamentul sufletului simte nostalgia pentru o unificare comună într-un singur suflet și vrea să îl obțină, simțind tendința „socialistă” pentru perfecțiune a tuturor neamurilor. (Minutul 1:24:00)

Israel, înainte de spargere, a fost adezivul care a funcționat corect, conectând toate grupurile individuale de zece într-unul, în adeziune cu Forța Superioară care îl umple. Nu sunt încă poporul lui Israel, ci Forța Creatorului. De aceea, Israel este numit „Neamul Domnului”, fiindcă înainte de Spargere el nu a existat. A apărut numai după Spargere.

În ceea ce privește toate celelalte dorințe, Creatorul a spus: „Am creat înclinația rea”. Totuși, Israel nu este inclus în asta. Creatorul a spus: „Am creat Înclinație rea și am creat Tora pentru a o corecta. Adică, acestea sunt calitățile Mele, care sunt incluse între toate părțile Creației sfărâmate și intenționat corupte, în funcție de dorințele egoiste ale tuturor neamurilor lumii. Acum, Israel trebuie să se corecteze și să servească toate cele 70 de neamuri ale lumii, conectându-le împreună”.

Israel este numit „națiunea Domnului”, fiindcă conține calitățile Lui, dar în forma inversă.

Înainte de Spargere, Israel a existat doar în potențial, ca forță a Creatorului, calitatea dăruirii care leagă la un loc toate națiile lumii, precum crutoanele în supă. El nu aparține la Parțufim și Sfirot, care formează Sufletul lui Adam, dorința de primire. Israel este conexiunea dintre aceste părți, forța de unificare.

Când Sufletul Comun s-a spart, a fost revelat egoismul: Israel în opusul lui, în forma negativă, incapabil să conecteze împreună părțile Sufletului. Părțile Sufletului, neamurile lumii, nu pot fi numite „egoiste”, fiindcă aceasta este tocmai natura lor – dorința de primire. Singurul care joacă un rol fie pozitiv, fie negativ, este Israel. Restul, nu au niciun fel de alegere liberă.

Intenția egoistă este născută numai cu spargerea lui Israel și se raportează doar la asta. Toate crimele și poruncile se aplică numai lui Israel. Cele șapte porunci ale fiilor lui Noah, pentru toate națiunile lumii, apar numai ca rezultat al integrării lor reciproce cu Israel. (Minutul 1:25:45)

Israel este forța care a conectat națiile lumii înainte de Spargere și după Spargere le împinge spre dezvoltarea egoistă. Putem vedea că oamenii care au avansat lumea în direcție pozitivă sau negativă, care au făcut descoperiri științifice sau au dezlănțuit un război, au avut indubitabil rădăcini evreiești.

Înainte de Spargere, Israel a fost Lumina care a conectat toate părțile dorinței și a dat o singură direcție, spre dăruirea reciprocă, care a avut ca rezultat dăruirea pentru Creator. Creatorul este Sistemul General.

După Spargere, conexiunea lor reciprocă a dispărut, Israel a încetat să mai acționeze ca adeziv de legătură și s-a schimbat în ceva opus, schimbându-se din drept, în păcătos. Israel însă nu este o nație, fiindcă în interiorul Israel nu este nimic din dorințele lumii. Toate dorințele pe care el le folosește acum vin din anti-conexiune, din anti-Creator.

Când este nevoie ca istoria să avanseze, apare o spargere și Israel întră în scenă, începe să descopere noi pământuri, scutură sistemul economic, etc.

Când Israel începe să-și îndeplinească misiunea, devine clar că acestea sunt sufletele care se ocupă cu corectarea și conectarea întregii realități într-un singur sistem.

Pe perioada Templului, Israel a existat ca națiune, dar acum trebuie să devenim adezivul, „supa” împrăștiată peste toate națiile lumii, pentru a le servi, conecta și pregăti. Adică, rolul nostru este de a fi instructori pentru conexiune. Poporul lui Israel sunt „o organizație dedicată corectării lumii”, un grup de oameni care înțeleg că misiunea lor este să-i educe pe toți în spiritul unității.

De aceea este scris: „la sfârșitul zilelor, țara lui Israel va fi răspândită pe întregul pământ”. (Minutul 1:31:00)

Templul a fost distrus, deoarece starea corectată a poporului lui Israel nu este să fie în izolare în interiorul sinelui lor, ci să se împrăștie ca o supă peste celelalte nații. Dar Israel nu se dizolvă în acele națiunii ale lumii, ci determină natura conexiunii și puterea ei. Când Creatorul, Forța Dăruirii, va domni peste întreaga lume, această stare se va numi „Casa mea va fi casă de rugăciune pentru toate națiile”. (Minutul 11:38:00)

Avraam i-a adunat în grupul lui pe aceia care au simțit că fac parte din această „supă” și nu din „crutoane”. În acest mod au continuat pe parcursul tuturor generațiilor. Tocmai acești oameni au ieșit din Egipt. Poporul lui Israel este, în primul rând, un concept spiritual, un grup care intenționează să aplice un program de vindecare a umanității după metoda Cabala, să educe toată lumea pentru conexiune. (Minutul 1:39:00)

Din partea întâi a Lecției zilnice de Cabala 25/12/18 – Subiect : „Împietrirea inimii – oportunitate pentru urcare”

Cum ne dezvoltă Creatorul?

Întrebare: Creatorul ne dezvoltă prin plăceri şi suferinţă?

Răspuns: O face prin suferinţă, deoarece eu sufăr atunci când nu ştiu, dar îmi doresc să ştiu, să ating, să simt şi să văd! Kli-ul (vasul), care este suferinţa, este baza realizării noastre. Totuşi, suferinţa poate fi suferinţă din iubire şi aspiraţia spre ce este dezirabil, ceea ce o face mai dulce decât realizarea prezentă.

Atunci când aspiri spre ceva ce-ţi doreşti, vasul în care primeşti împlinirea este nelimitat. Tu nu ştii ce este şi astfel exişti într-o căutare, într-un zbor. De îndată ce atingi ceva, pare să fie ceva foarte limitat. Asta este aşa, deoarece ai plasat o limitare asupra ei. Într-un final, noi ajungem la corectarea completă, acolo unde Kli-ul nu este limitat de nimic.

Întrebare: Cuvântul „suferinţa” este cheia atât pentru lumea noastră cât şi pentru cea spirituală?

Răspuns: Da, dar depinde de felul suferinţei, adică dacă este necesară pentru atingerea plăcerii, pentru împlinirea realităţii sau este o suferinţă fără răspuns.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 8/12/18

Care este diferenţa dintre integrarea reciprocă şi conexiune?

Întrebare: Care este diferenţa dintre integrarea reciprocă şi conexiune?

Răspuns: Conexiunea este o acţiune exterioară naturală de dragul scopului, în timp ce integrarea reciprocă este o acţiune interioară unde ne integram între noi prin calităţile noastre interioare. Este atunci când toată lumea, în îndreptarea spre ceilalţi, încearcă să se încorporeze şi să se integreze în ei.

Întrebare: Tu spui că atunci când ne unim, înclinaţia noastră rea va fi revelata. Te referi la integrarea reciprocă?

Răspuns: Înclinaţia rea se manifestă în ambele cazuri. Noi trebuie să o simţim.

Dacă ne împingem bine pe noi, înşine, ca să ne unim, atunci vom putea simţi că există o forţă interioară în această unitate și care ne respinge faţă de ea. Înclinaţia noastră rea, creată de Creator, este ca un ”șarpe” interior și pe care noi o putem revela numai dacă încercăm să ne unim! Apoi, va începe să împingă grupul nostru de zece din unitate cu toate cele zece ”gheare”.

Întrebare: Deci, noi trebuie să ne concentrăm asupra conexiunii dintre noi și nu asupra înclinației noastre rele?

Răspuns: Da. Noi nu trebuie să ne uităm la acest ”şarpe”, ci trebuie să ne gândim tot timpul numai la ceea ce este pozitiv, adică să fim preocupați doar de realizarea conexiunii noastre.

De pe KabTV „Ultima generatie” 6/6/2018

Învață din propriile tale trăiri

Întrebare: Tu spui continuu că o conexiune internă a punctelor din inimă atrage Lumina Superioară către om. Cum ajunge cineva la acest strigăt? Ce înseamnă conexiunea internă a punctelor din inimă ?

Răspuns: Aceata este o muncă treptată, conectându-ne într-un efort reciproc uriaș, care atrage Lumina. Ești coborât corespunzător, apoi ridicat și iar stors și, iarăși coborât, ridicat, stors iar. Se desfășoară în acest fel, de mai multe ori, până când, ca rezultat al acestui fel de exerciții ale Luminii Superioare asupra ta, începi să o simți în interiorul tău.

Este scris în cărțile de Cabala despre conexiunea interioară. Totuși, când o simți tu, îți aduci aminte că așa e descrisă de autor, simțind probabil și el același lucru. Ajungi mai aproape de el  și începi să înveți de la el, nu din carte, ci din felul în care încerci să simți în tine trăirile lui, astfel că, el te va conduce mai departe.

Din KabTv „Ultima Generație 6/06/18

 

Sclav al dorinței

Întrebare: Sunt un sclav al plăcerii sau al dorinței?

Răspuns: Sunt sclav al dorințelor mele. Dacă schimb o dorință pentru alta, atunci am să schimb mereu o dorință mai mică cu una mai mare, care mi se va părea mai bună. Totdeauna sunt doar în dorințele mele. Întrebarea este : „Cum pot să mă ridic peste ele?”. Pentru a le depăși avem nevoie de un grup și de Lumina Superioară care va implementa în noi această acțiune.

 

De ce este necesară importanța prietenilor?

Întrebare: Când cineva vorbește despre importanța societății (grupului) și a prietenilor, este deja o conexiune a punctelor din inimă?

Răspuns: Importanța societății și a prietenilor este necesară, fiindcă, pur și simplu, știm că acesta este sufletul nostru. Omul nici nu-și poate imagina, din amărâtul lui egoism, că nu este nimic altceva decât includerea în ei. Orice altceva este pură iluzie. Noi nu înțelegem asta.

Sufletul este includerea în ceilalți. Aici începeți, cu adevărat, să trăiți în afara sinelui din prezent.

Întrebare: Această conexiune este a punctelor din inimă?

Răspuns: Importanța este obținută prin conexiunea dintre noi.

Întrebare: Ar trebui să vin la lecții și la adunarea prietenilor cu această pregătire?

Răspuns: Da, în tot timpul în care ești în conexiune cu prietenii tăi va trebui să te gândești la asta, fiindcă acesta este de fapt modul în care vrei să te dezvolți, adică printre ei.

Din kabTv „Ultima generație” 6/06/18

Nicio lipsă de sfaturi practice

Întrebare: Când ai studiat cu Rabash, ai simţit o lipsă a practicii în metodologie în sine?

Răspuns: Am simţit-o deoarece, în general, încă nu era dezvoltată. Nu am ştiut exact cum s-o aplic pe mine, cum s-o realizez, unde să mă fac mic şi unde să ajut.

Aceasta metodologie nu este înţeleasă imediat. Durează luni şi ani. Prin urmare ni s-a dat toată viaţa pentru a o realiza. De exemplu, atunci când studiezi matematica, tu o înveţi cu mintea ta şi nu o schimbi deloc. Şi aici, pentru a da pagina mai departe în carte şi să o înţelegi pe următoarea, tu trebuie să te schimbi şi apoi să o citeşti pe cea anterioară. Dacă o persoană nu se poate schimba, atunci chiar şi prin a da mai departe zece pagini, nu va înţelege ceea ce este scris acolo.

Practica este îndeplinită numai într-un grup. Totul este foarte clar descris în articolele lui Rabash despre grup. Luaţi-le pe toate şi implementaţi-le. Nu este nicio lipsă de sfaturi practice. Numai implementarea lipsește!

Din lecţia de Cabala în limba rusă 8/5/18

Să revelăm Creatorul în conexiunea dintre noi

Subiectul de studiu al Înțelepciunii Cabala îl reprezintă acțiunile Creatorului care ne dau nouă posibilitatea să-L asamblăm din părți: din gândurile noastre, din dorințe, din tot felul de acțiuni, din diferențe ireconciliabile, din greșeli și succese. Lucrul principal este că, din toată această muncă de dezasamblare și asamblare, ajungem să-L înțelegem, să-L simțim și să fim ca El. Aceasta este unicitatea muncii noastre, spre deosebire de alte eforturi diferite ale acestei lumi.

Poate că și în ele este ceva similar analizei și sintezei, adică o înțelegere. De fapt, așa studiem toată natura minerală, vegetală și animală; disecăm, examinăm, înțelegem și înregistrăm. În Cabala, însă, noi nu ne disecăm corpurile noastre animalice, în schimb, ne conectăm și ne deconectăm unii de la alții. Numai prin conexiunile dintre noi vom fi în stare să înțelegem cine este Creatorul, fiindcă El este revelat numai în interiorul acestor conexiuni.

Aceasta este o muncă specială care nu are analogie în lumea noastră. Este numită munca pentru Creator. La urma urmelor, El ne-a încredințat-o pentru ca noi să putem ajunge să-L cunoaștem și să devenim ca El. Calea spre acest lucru stă numai în conexiunea dintre oameni. Totuși, conexiunea este imposibilă fără deconectare: obținerea unității nu se întâmplă fără rezistență. În acest fel se întâmplă în toate acțiunile: urcare – coborâre, convergență – distanțare, inspirare – expirare.

Cabala este știința conexiunii, obținerea unității. Nu există niciun Creator în afara noastră, fiindcă El este revelat numai în conexiunea dintre noi. Această conexiune nu există în natură prin ea însăși, există numai dacă noi o asamblăm. Învățăm că au fost prima și a doua resticție și astfel s-au format gradele pornind în Sus, din această lume: Lumile Spirituale, Parțufim Spirituale și Sfirot. Dar, toate acestea există numai în potențial, în cazul în care creaturile vin și încep să obțină aceste calități.

Vom trezi gradele care coboară de Sus în jos, dacă vrem să le trezim de jos. Dacă noi nu le trezim este ca și cum ele nu ar exista deloc. Nu avem despre ce vorbi fără acela care nu obține. Creatorul este revelat numai în interiorul conexiunii noastre, care nu este una forțată sau corporală, este atunci când simțim dependența unul de altul sau avem sentimente speciale unul față de altul.

Această conexiune se întâmplă într-un mod complet nenatural, chiar împotriva naturii. Numai în măsura în care îmi descopăr propria natură, răul ascuns în mine, împotrivirea la conexiunea cu alții, în partea pe care am reușit să o curăț de „eu-ul” meu în raport cu Lumina Reformatoare, poate exista revelată o măsură de dăruire. Nu este încă dăruire, ci o bunăvoință pentru ea, gradul Bina, Hanuka.

Odată ce am recunoscut răul meu, încep să îl urăsc și, atunci, pot să-mi folosesc dorința în beneficiul celorlalți. Nu poate fi niciun fel de bine fără revelarea răului și corectarea lui. Binele este revelat numai deasupra răului și, de aici, încep să înțeleg și să simt ce este Creatorul: Forța binelui absolut care umple atât întreg universul cât și pe mine. El mă ajută să înlocuiesc tot răul din mine cu bine. Munca mea stă numai în această alegere: să descopăr natura mea rea și s-o înlocuiesc cu una bună și, toate acestea, numai prin conexiunea cu prietenii. (Minutul 0.20)

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 10/12/18 – Subiect: „Revelarea Creatorului în conexiunea dintre noi” (Pregătire pentru Convenția virtuală 2018)