Category Archives: Munca spirituala

Creatorul și Ațmuto (El Însuși)

Întrebare: Dacă construim o rețea de relații corecte, atunci o astfel de comunicare aduce o stare similară sistemului numit „Creatorul”?

Răspuns: În lumea corporală, vederea sau auzul nostru capturează numai o anumită gamă de unde. Sunt unde peste și sub pragul vederii noastre, cât și unde sonice mai mari de 20 kHz și sub 20 KHz, dar noi nu le simțim. Totuși, știm că ele există și inventăm instrumente care ne permit să extindem gama noastră de simțuri.

Aici, nu doar extindem, ci creăm radical în noi un nou organ de simț care lucrează nu pentru primire, ci pentru dăruire.

Forța pe care o simțim în noul nostru organ de simț, similaritatea după care ne-am construit pe noi, înșine, este numită Bore, de la cuvântul Bo (vino) și Reh (vezi).

Există altceva peste acesta pe care noi nu-l putem percepe, numit Ațmuto (sinele Creatorului). Există o graniță definită până la care percepem ceva, dar nu deasupra ei, graniță pe care o simțim într-un mod clar.

Întrebare: Există vreo informație despre Ațmuto?

Răspuns: De-a lungul multor generații, timp de 6000 de ani, deja am avut numai obținerea Creatorului. Dar când toată omenirea va ajunge la obținerea Lui completă și va intră în organul de simț din afara ei, în plus față de cele cinci organe de simț corporale și când va simți prin cele cinci organe de simț spirituale, construite pe dăruire, atunci vom trece într-o dimensiune mai înaltă numită Ațmuto.

Din KabTv, „Esența Științei Cabala, Partea 5” 12/11/18

Gândurile mele pe Twitter 4/25/19

Nu există nimic în lume care să nu fie un mijloc pentru atingerea scopului.

Când aspir la țintă, totul mă împinge spre el. Atunci când sunt distras și acord atenție tulburărilor, în loc să le folosesc ca mijloc de atingere a scopului, atunci în loc de ajutor, ele devin perturbări.

Nu este nevoie să analizăm tulburările – nu le putem înțelege niciodată, cât timp suntem în gradul lor. Trebuie să ne ridicăm deasupra lor, gândindu-ne doar la scopul spiritual și să depășim tulburările, la fel cum apa deschide calea printr-o stâncă.

Toate perturbările sunt necesare – ele ne conduc, ajutându-ne să ieșim din egoism. La fiecare pas, trebuie să învățăm cum să ne întoarcem spre Creator. Pentru a face această ajustare, primim în mod constant semnale de la egoismul nostru și de la Creator – și, conform lor, putem ajusta direcția spre scop.

Indiferent de cât de mult încearcă omul să se raporteze la Creator ca fiind bun și drept, el va descoperi fapte care sunt opuse față de aceasta – tocmai pentru a nu avea altă posibilitate decât să accepte guvernarea Creatorului ca fiind bună și dreaptă, prin credință deasupra rațiunii. Nimeni nu mă va ajuta, decât eu însumi … să-l implor pe Creator să mă ajute!

Dacă vreau să văd în mod clar buna guvernare a Creatorului, pare a fi o cerere de dovadă a bunătății Lui și a lipsei de credință în perfecțiunea Lui. Dar doresc să-mi arăt credința în bunătatea Sa absolută și, prin urmare, am nevoie exact de perturbările împotriva Creatorului celui bun. Pentru a vedea nedreptatea și a merge deasupra ei.

Problema aderării la guvernarea Creatorului constă în faptul că trecem prin gânduri și dorințe „impure”, prin care nu ne putem referi la Creatorul absolut bun. Numai cei cu rezistență spirituală ajung la starea de a se uni cu Absolutul, mai presus de toate circumstanțele „impure”.

Planul Creatorului în creație este pentru om, punctul culminant al creației, ca acesta să-și dedice fiecare moment al existenței sale, Creatorului. În această dorință și așteptare, Creatorul este extrem de invidios! Întreaga noastră viață, în fiecare moment, este un lanț de împrejurări care ne îndrumă spre El.

Întreaga misiune a omului în această viață este mai presus de toate circumstanțele care există și, anume, să atingă dorința constantă de adeziune la Creator. El descoperă apoi, că toate acțiunile Creatorului vizează, de asemenea, crearea condițiilor pentru el de a-și dezvolta adeziunea, până la echivalența completă.

Omul nu poate primi în mod ostentativ rău de la Creator, pentru că este în detrimentul măreției Creatorului. Prin urmare, în măsura simţirii răului, omul poate simți lipsa Creatorului. Prin urmare, eforturile de a nu ne îndepărta de Creator, deși simțim răul, sunt răsplătite. Iar dacă el slăbește eforturile, va fi pedepsit.

Sunt fericit când răul este descoperit în mine. Și invers, regret răul încă ascuns în mine, deoarece nu se știe când și dacă va fi dezvăluit vreodată. Cu siguranţă, răul dezvăluit trebuie să fie corectat! De aceea, trebuie să aspirați să vă descoperiți tot răul!

Zohar, Bereshit, 159: Din spate se poate judeca faţa viitoare a stării spirituale. Partea din spate se înspăimântă și, astfel, presează pentru o revelare rapidă a feței. Deci, cineva se poate simți neglijabil și inapt într-o coborâre, dar el trebuie să o depășească și să se străduiască pentru revelare!
DinTwitter, 4/25/19

Înțelege forțele ascunse ale naturii

Întrebare: Ce este „revelația Creatorului față de ființele create în această lume”? Este posibil să comparăm revelația Creatorului cu revelația legilor magnetismului sau a electricității? Noi învățăm pur și simplu cum să folosim acele legi ale naturii care anterior au fost ascunse de noi?

Răspuns: Revelarea Creatorului înseamnă să revelăm forțele ascunse ale naturii, dependențele, legile, formulele și graficele, sensul lor, să înțelegem că existăm în interiorul lor, să înțelegem nu imaginea pe care o vedem acum, ci mai degrabă forțele din spatele ei.

Natura este controlată de anumite forțe. Relațiile dintre ele, impactul lor asupra noastră, impactul nostru invers asupra lor – avem nevoie de întreaga imagine pentru a continua existența noastră cel puțin mai mult sau mai puțin confortabil și cu încredere. Științele lumii noastre doar ne conduc spre conștientizarea că nu controlăm natura și forțele sale – noi putem cumva să ne ascundem de impactul lor negativ și nimic mai mult.

În același timp, este un sentiment în creștere că știința este în criză, într-un punct mort, iar următoarea descoperire ar trebui să fie dincolo de limitele lumii noastre, spre acele forțe care stau în afara sferei existenței noastre prezente, în afara sferei universului nostru.

Acestea sunt forțele ascunse ale naturii care sunt mai sus decât noi și care ne definesc întreaga noastră viață.

Întrebare: Putem să spunem că ele sunt cauza evenimentelor care ni se întâmplă în lumea corporală?

Răspuns: În mod natural. Absolut.

Întrebare: Reiese că dacă dobândesc această forță ascunsă, cât sunt în această lume, adică dacă o simt în cele cinci simțuri ale mele, asta este revelația Creatorului?

Răspuns: Da, poți spune așa.

Întrebare: Este o dobândire senzorială?

Răspuns: Este dobândită numai în sentimente, dar de asemenea și în minte.

Noi revelăm cum sunt interconectate forțele care ne influențează, dezvoltarea lor obișnuită și impactul lor consistent asupra noastră. În general noi vedem o imagine completă a lumii noastre, sub influența forțelor superioare, care guvernează: „superior”, adică încă ascunse de noi.

În plus, noi începem să vedem și să înțelegem posibilitatea influenței noastre asupra acestor forțe printr-o conexiune inversă, pentru a le aduce la o stare în care ele ne influențează într-un mod dezirabil și pozitiv.

De pe KabTV, „Esența științei Cabala, partea 2” 11/12/18

Ce înseamnă să-L obțin pe Creator

Întrebare: Cabaliștii spun că simțirea Creatorului nu este nimic mai mult decât simțirea conexiunii unul cu celălalt. Asta înseamnă că, Creatorul nu este revelat în mine, ci în conexiunea cu ceilalți oameni?

Răspuns: Este doar un instrument auxiliar de revelare a Creatorului. Adevărul este că, Creatorul este o Forță de dăruire, de împlinire și de dezvoltare. El acționează în afara Lui.

Pentru a-L simți, trebuie să dezvoltăm o forță adecvată, similară, care va dărui și va umple. În noi nu este nicio astfel de forță. Noi avem numai forța de a primi.

De aceea, cel mai important lucru pentru obținerea Creatorului este crearea în noi a forței de dăruire, ca adaos la forța de primire. În același timp, nu schimbăm nimic în noi, rămânem așa cum suntem, doar suplimentăm în noi alte forțe.

Dezvoltând forța de dăruire, începem să simțim totul în funcție de legea asemănării cu Creatorul. Ca urmare a aceste legi a asemănării, simțim ceea ce există în jurul nostru, în proprietățile noastre de primire, în același fel în care îl putem simți pe Creator în proprietățile de dăruire pe care le dezvoltăm.

Este posibil să formăm aceste proprietăți numai în anumite condiții de conexiune între noi, când ne adunăm împreună în grupuri și studiem Cabala, care ne explică cum putem fi interconectați. În această conexiune pe care începem să o construim există un sistem numit calitatea dăruirii. Numai el poate prinde proprietatea Creatorului și, în el, ca într-un nou organ al nostru de simț, începem să-L simțim pe Creator.

Din KabTv, „Esența Științei Cabala, Partea 4” 12/11/18

Viață nouă nr. 217 – Rivalitatea între rude, Part 2

Dr. Michael Laitman în discuție cu Oren Levi și Nițah Mazoz

Rezumat

Părinții pot să cultive comportamentul dorit în modul în care copiii lor să relaționeze unul cu celălalt, demonstrând copiilor prin modul lor de tratament, unul față de celălalt.

Adăugarea unei linii de judecată mai rece și mai mecanică ar trebui introdusă treptat la linia de milă/toleranță în abordarea părinților față de copii, dacă relația fraternă pare să se deterioreze, în ciuda faptului că ei au fost educați.

Copiii ar trebui să descopere nevoia de echilibru în relații. În acest fel, ei pot crește în mod corespunzător și să-și dea seama că viața lor proprie este în mâinile lor. Pentru ca o familie să devină integrală și rotundă, după cum se cere în natură, copiii trebuie să învețe să facă compromisuri și să trateze fiecare rudă ca fiind la fel de valoroasă.

 Video: Play Now | Download  Audio: Play Now | Download

Cereți ceea ce Creatorul dorește să ofere

Creatorul a creat creația cu dorința de a se bucura, ceea ce este opusul Creatorului. Toată natura minerală, vegetală și animală acționează prin instinct și nu poate schimba nimic. O persoană, totuși, are posibilitatea de a-și schimba natura dacă găsește o cale să se întoarcă spre Creator și să o ceară.

Dacă omul organizează un mediu prin care poate primi dorințe care sunt opuse naturii sale originare, atunci el poate formula o nevoie pentru Creator și poate cere dorința de a dărui. Creatorul îi va da apoi o a doua natură, pentru a-și putea folosi dorința de a se bucura, cu intenția de dragul dăruirii. Acesta este modul în care o persoană devine similară cu Creatorul.

Creatorul primește plăcere atunci când cerem de la El, deoarece dorința Lui este de a dărui: cu cât primim mai mult de la El, cu atât mai mult îi dăm Lui. Nu îi putem da nimic decât dorințele noastre care au nevoie de împlinire. Cu toate acestea, este nevoie să cereți numai de dragul de a aduce bucurie Creatorului, doar atunci intenția este corectă. Dacă cer pentru că mă simt rău, atunci aceasta este tot o cerere egoistă.

Cererea corectă este să cerem ceea ce Creatorul vrea să ne dăruiască. Este ca un copil care vrea o minge, dar știe că îi va face mai multă plăcere tatălui său dacă îi va cere o enciclopedie. Cu toate acestea, tatăl își simte fiul său bine și nu poate fi înșelat. Prin urmare, fiul trebuie să intre în mediul corect care îi va schimba dorințele, astfel încât, în loc să joace fotbal, ar fi mai interesat de studierea geografiei.

Apoi va veni la tatăl său și va cere cartea, din adâncul inimii sale, oferindu-i plăcere imensă, nu prin cartea însăși, ci prin faptul că s-a schimbat pe sine după exemplul tatălui său. Întreaga lucrare a unei persoane este de a cere, dar de a cere de fiecare dată lucrurile corecte, astfel încât Tatăl să se bucure de cererea noastră. Aceasta se numește „a face dorința voastră ca dorința Lui” (minutul 15:00 – 1:01:00)

Este scris: „Fiii mei m-au învins”. Aceasta înseamnă că trebuie să influențăm Creatorul astfel încât El să ne corecteze tot timpul, să ne atragă și să ne împingă înainte. Cu toate acestea, cineva poate influența Creatorul numai în măsura în care este asemănător cu calitățile Lui. Este imposibil să ajungem la El cu strigăte și cereri, ci este necesară o legătură între calitățile noastre. Astfel de calități apar numai cu condiția să fiu în mediul corect, într-un grup de zece construit pe asemănarea cu Creatorul. Dacă mutăm dorințele noastre spre dăruire către Creator, primim de la El puterea de a le realiza. Acesta este modul în care ajungem de la iubirea ființelor create, la iubirea pentru Creator. (minutul 1:18:00)

Dacă ridicăm cererea corectă către Creator, atunci începem să înțelegem răspunsul Său, să apreciem ceea ce primim de la El. Poate am cerut o minge, ca un copil, iar tatăl mi-a dat o carte despre geografie. Apoi văd cât de mult este mai utilă cartea pentru mine și cum ar trebui să mă schimb pentru a o percepe ca un dar de la Creator și să nu fiu supărat că nu am primit mingea. Dacă lucrez corect în grupul de zece, voi vedea că lumea se schimbă în bine pentru mine.(minutul 1:20:00)

Întreaga materie este o dorință de a ne bucura. Fiecare element, fiecare atom, vrea să-și păstreze structura, natura și textura sa. Fiecare particulă există datorită faptului că se opune distrugerii sale. Pentru a separa o cât de mică particulă elementară, oamenii construiesc instalații uriașe, colizoare. Este nevoie de o mulțime de energie pentru a separa o particulă și pentru a vedea din ce este constituită. Aceasta arată ce dorință puternică de a ne bucura este insuflată în fiecare particulă, de către Creator. În efortul de a separa particulele elementare, studiem în esență ceea ce a pus Creatorul în creație.

Cu cât este mai simplu materialul, cu atât mai puternică este dorința de a ne bucura. Cu cât se dezvoltă mai mult materia, cu atât această dorință devine mai complicată și, prin urmare, slăbește și nu se mai poate menține pe sine. De aceea, elementele cele mai grele încep să emită energie, radiații și să se descompună.

Partea cea mai moartă, cea mai primitivă particulă, are cea mai mare putere primită de la Creator. Prin urmare, cu cât persoana este mai dezvoltată, cu atât vor fi mai multe îndoielile și problemele, suișurile și coborâșurile, pe care le are. Cu toate acestea, dacă se îngheață singur la un nivel mineral, atunci nu se îngrijorează de nimic și continuă astăzi, la fel ca și ieri (minutul 1:46:25)

 

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 4/8/19, Scrierile lui Baal HaSulam, Shamati, articolul 115 „Mineral, vegetal, animal și vorbitor”

Voi veni și vă voi învăța

Întrebare: Cum pot lucra studenții „orbi”, fără un profesor vizionar, dacă nu au timp să atingă viziunea spirituală în timpul vieții profesorului?

Răspuns: Nu are importanţă. Ari scrie despre asta într-un mod foarte interesant. Pe când trăgea să moară, unul dintre elevii săi îl întrebă: „Ce se va întâmpla cu noi?”, iar Ari a răspuns: „Trebuie să continuați să învățați și atunci voi veni și vă voi învăța”.

„Cum ne vei învăța dacă mori acum?”

„Nu este treaba ta de fel; tu nu înțelegi nimic despre asta”. Și a murit.

Deci, pot spune că nu e treaba ta. Nu îți face griji. Voi veni și vă voi învăța.

Din Lecţia de Cabala în limba rusă 12/2/18.

Ce să cer Creatorului

Baal HaSulam, Scrisoarea nr. 27: „Dar mă rog Creatorului să te conducă pe calea adevărului, fiindcă vei fi mântuit de toate obstacolele de-a lungul drumului și că, Creatorul va reuși pentru tine tot ceea ce faci”.

Cât despre voi, trebuie să urmăriți meticulos căile pe care vi le-am stabilit în ceea ce privește mintea și inima, dorința și rugăciunile și, atunci, sigur Creatorul ne va face să reușim și, în curând, ne vom uni în trup și suflet, acum și în continuare.

Fiecare profesor își pregătește studenții pentru ceea ce scrie Baal HaSulam. Dar, din partea noastră va trebui să existe o cerere, iar o cerere este o rugăciune.

Eu cer constant să fiu conectat cu Creatorul, să simt acțiunile Sale în interiorul meu și ca noi toți să-L simțim pe El și acțiunile Sale referitoare la grupul de zece, referitoare la grup.

Îl rog să-mi arate un loc în acest grup de zece și unde să mă lase să simt includerea mea în ei, astfel încât El să Se reveleze între noi, ca umplând toate distanțele dintre noi.

Scopul final al cererii mele este ca El să ne conecteze și să ne umple pe deplin. Acest lucru are o importanță primordială. Astfel, treptat, omul stabilește o legătură cu grupul și cu Creatorul, până când ajunge la starea: „Eu, grupul și Creatorul suntem Unul”.

Din lecția de Cabala în limba rusă din 11.02.2019

Descoperind binele, din opusul său

Vreau să mă străduiesc tot timpul pentru bine, dar tocmai asta trezește înclinația rea. Înclinația rea este cel mai important instrument pentru atingerea spiritualității. Este imposibil să avansezi dacă nu simți de fiecare dată rezistența egoismului tău. Nu vei ști unde să mergi și ce să faci; nu înțelegi ce te supără.

Prin urmare, Creatorul este mândru că a creat în noi înclinația rea. Acesta este cel mai sigur indicator, slujitorul credincios al Creatorului care ne aduce mai aproape de El, arătându-ne în mod constant opusul nostru față de calitățile Sale. Egoismul ne scoate la iveală tot felul de calități; el spune: „Uite, acesta nu este Creatorul!” Din aceasta înțelegem ce este: „Da, acesta este Creatorul”.

De ce nu s-ar fi putut face toate acestea numai cu ajutorul înclinației bune, care ne-ar fi atras spre bine? Faptul este că avantajul luminii este descoperit din întuneric. Nu putem înțelege binele, pe fondul binelui. Cum poate fi văzut Creatorul pe fundalul binelui, dacă el însuși este absolut bun, din aceeași calitate? Doar datorită faptului că aflăm că ne străduim pentru opusul binelui, datorită mândriei, ambiției și egoismului nostru, ne dăm seama că aceasta este o cale greșită și că trebuie să mergem în direcția opusă, adică în subjugare.(Minutul 30:30)

Dacă mă adresez direct Creatorului, personal, atunci chiar și o cerere de a mă scoate din dorința mea egoista, de a mă lipi grupului, va fi egoistă. Orice cerere mi-ar putea părea altruistă, dacă fac cererea eu însumi, ea vine din egoismul meu. Eu, doar nu văd asta și mă înșel.

Însă, dacă vreau să fiu sigur că cer corect, atunci ar trebui să contactez Creatorul doar prin grupul de zece și să cer să mă includ în el. Ca urmare a cererii mele corecte, lumina superioară trebuie să vină și să mă lipească la grupul de zece. Într-adevăr, Creatorul, de care aș vrea să ma apropii, este în grupul de zece.

Cer luminii reformatoare să mă aducă mai aproape de grupul de zece și prin aceasta mă apropii de Creator. Creatorul este puterea de dăruire și, prin atașarea de grupul de zece, dobândesc și o anume putere de dăruire. (Minutul 37:07)

Apelul corect către Creator trece numai prin grup. Dacă cel puțin un cuvânt trece prin adaptorul corect, care este grupul, atunci acesta este transmis corect.

Dacă mă adresez eu singur către Creator, ce este atât de special în asta? Cine nu apelează la El? Chiar și un hoț se roagă să aibă succes în jaf și să nu fie prins. Doar o cerere trimisă prin grupul Cabalistic este o rugăciune autentică.

Pentru a percepe Creatorul, nu în mod abstract, ci sub forma HaVaYaH, cu care pot stabili contactul, trebuie să mă adresez prin grup. La urma urmei, grupul este organizat sub forma HaVaYaH și chiar dacă este ascuns de mine, tot mă alătur acestei matrici în care Creatorul este prezent.

Începeți în mod constant să încercați să vă integrați în grup și veți vedea cum funcționează. (Minutul 54:00)

Dorința de a atinge calitatea opusă naturii noastre vine numai de la lumina reformatoare. În prezent, natura mea este dorința de a mă bucura, din care vreau să obțin tot felul de beneficii – să devin mare, puternic și faimos – vreau, vreau, vreau … Sunt gata să lucrez, să depun eforturi pentru a fi răsplătit cu mâncare, sex, familie, bogăție, onoare și cunoaștere – toate plăcerile acestei lumi.

Cu toate acestea, dintr-o dată vine o lovitură, o mare dezamăgire din eșecul de a primi împlinirea, una atât de dură încât viața pare mai rea decât moartea. Îmi pierd orice speranță de a-mi atinge dorința. Am vrut să fiu mare și faimos, dar, dimpotrivă, simt că sunt mai mic decât toți, un ratat complet, un zero. Viața doar mă strivește de un zid.

Aici încep să simt că toate acestea mi-au fost aranjate de sus, de Creator. Dintr-o dată există un motiv, o sursă a suferinței mele, care spune: „Să ne cunoaștem! Eu sunt Cel care-ți face asta!” Apoi, îmi dau seama deodată cât de măreț este faptul că există Creatorul. Acum îmi pot explica viața, eșecurile și necazurile mele. Mă simt bine pentru că pot sa raportez totul la Creator.

Din acest moment, asociez toate evenimentele bune și rele, unei singure surse. Încă nu sunt familiarizat cu El, dar deja știu că există o sursă, o cauză originară, de la care provine totul. Atunci, viața mea se îndulcește, pentru că El este primul și ultimul, iar eu sunt la mijloc. Așadar, stabilesc o legătură cu Creatorul, raportându-mă la El, în tot ce mi se întâmplă, atât bine, cât și rău, în toate gândurile și dorințele mele.

Deodată, începe să-mi pese de El. Vreau să-L fac fericit. Încep să mă gândesc dinainte, în ce fel să aranjez gândurile și dorințele pe care El mi le-a trimis, ca atunci când se vor întoarce la El, să-i facă plăcere. Lucrul acesta este deja munca pentru conexiunea cu Creatorul și, ca urmare, înțeleg că pentru un contact real cu Creatorul și abandonarea în brațele Lui, trebuie să mă întorc spre El, numai prin grupul de zece.

Dorințele și gândurile îndreptate spre Creator trebuie să fie transformate după trecerea lor prin grupul de zece, pentru a primi ”îmbrăcămintea”, adică forma corectă. Apoi, pot să fiu sigur că vor ajunge la Creator. Încă nu simt cu adevărat grupul de zece, dar deja înțeleg că, în aceeași măsură, nu simt nici Creatorul. Am primit ”dispozitivul” potrivit pentru a comunica cu El, care este întotdeauna pornit și disponibil pentru mine. Trebuie doar să învățăm cum să îl folosim. Deci încep munca mea serioasă și consistentă în grupul de zece (Minutul 56:30)

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 3/14/19, Scrierile lui Rabash, vol. 2, articolul 11 „Ce înseamnă regula „Ce înseamnă că înclinația bună și înclinația rea păzesc o persoană, în munca.”

Calendarul – programul nostru de viață

Întrebare: Ce înseamnă pentru cabaliști Anul Nou?

Răspuns: Un an nou este o nouă aventură. „An” în ebraică este „șana”, de la cuvântul „Leșanen” – repetiție.

Repetiția celor patru anotimpuri, care se schimbă printr-o singură mișcare de revoluție a Pământului în jurul Soarelui și alte cicluri ale calendarului, sunt bazate pe cele zece Sfirot ale unui Parțuf Spiritual și diviziunile lor.

De exemplu, cele 4 faze ale Parțuf-ului, multiplicate de cele 3 linii, fac 12. De aceea, anul este divizat în 12 luni, ziua în 12 ore (Lumina Hasadim) și 12 ore noapte (Lumina Hohma).

Divizarea în 6 părți a lui Zeir Anpin, multiplicat cu 10 fac 60. De aceea, sunt 60 de secunde într-un minut și 60 de minute într-o oră.

În plus, există un an de trecere care are 13 luni. Este un an special, al șaptelea și un alt an special al cincizecilea.

Totul este construit pe corespondența dintre fazele Soarelui, ale Lunii și ale Pământului și schimbările lor reciproce.

Calendarul este programul vieții noastre. Măsurarea numai după Soare sau după Lună nu reflectă toate caracteristicile existenței noastre, cadrul său și nu ne prezintă viața în mod clar. De aceea, în timp ce calendarul creștin este construit după ciclul solar și cel musulman după cel al Lunii, calendarul evreiesc este bazat pe Soare, Lună și rotația Pământului.

Cele trei tipuri de calendar corespund celor trei linii: linia stângă, linia dreaptă și linia de mijloc. Linia din stânga este calendarul creștin, cea din dreapta este cel musulman și cea din mijloc este calendarul evreiesc, care include Soarele, Luna și Pământul.

De aceea, calendarul evreiesc area cea mai mare acuratețe. A fost calculat cu mii de ani în urmă, în Babilonul antic și apoi testat și confirmat cu 1 800 de ani în urmă de Rabi Iuda HaNasi. Și nu a fost schimbat de atunci.

Deci, sărbătorile evreiești nu se schimbă în vară sau în iarnă, cum se întâmplă la musulmani. De asemenea, nu sunt probleme cu anii, ca la creștini. În calendarul evreiesc este menținută linia din mijloc, care este mereu stabilă.

Astfel, totul se întâmplă în funcție de divizarea în Sfirot: Keter, Hohma, Bina, Zeir Anpin și Malhut. În acest fel este aranjată corespondența între planete în natură și, funcționează.

Din Lecâia zilnică de Cabala în limba rusă 30/12/18