Medium a publicat noul meu articol “Străini, pe propria noastră planetă”

Cu fiecare zi care trece, devine mai clar faptul că trecem către o nouă eră. Protestele împotriva purtării măștilor sunt răzvrătirea egoului nostru împotriva unei schimbări obligatorii. Companiile de mare tehnologie, cum ar fi Google, Apple și Facebook, le-au spus deja angajaților să lucreze de acasă, cel puțin încă un an. Totul se va schimba: locuri de muncă, bănci, industrie, educație, comerț, relații umane, relații internaționale, întreaga noastră civilizație se va transforma, la fel și noi. Abia atunci, virusul va pleca.

Sistemul exploatator, excesiv de competitiv, unde cineva trebuia să-l distrugă pe celălalt pentru a supraviețui, s-a epuizat.

Atât secretarul general al OMS, António Guterres, cât și consilierul pe coronavirus de la Casa Albă, Dr. Anthony Fauci, au declarat că în viitorul apropiat, un vaccin eficient este puțin probabil. În cuvinte simple, viețile noastre s-au schimbat pentru totdeauna.

Mai mult, cu cât încercăm să revenim la „normalul” anterior, cu atât vom aprinde valuri recurente de Covid. Dacă de fiecare dată când rata contaminării scade, vom insista pe redeschiderea afacerilor, vom experimenta un al treilea, al patrulea și cine știe câte alte valuri ale pandemiei, până când ne vom da seama că nu o putem învinge. Natura ne-a dărâmat și, de fiecare dată când încercăm să ne ridicăm și să luptăm, aceasta trimite o altă lovitură.

Dar natura nu este pe cale să ne ucidă; ea are de gând mai degrabă să ne învețe cum să facem parte din ea, decât să fim extratereștrii ostili pe propria noastră planetă. Și a fi parte a naturii înseamnă în primul rând să ne unim între noi, să ne simțim apropiați de semenii noștri, și în acest fel să învățăm să fim aproape de natură. Lumea în care trăim este un sistem complet și integral. Pentru a-i simți integralitatea, trebuie să ne asemănăm cu ea: integrală și completă. Iar călătoria spre ea începe acasă: cu noi, oamenii.

Sistemul exploatator, excesiv de competitiv, unde cineva trebuie să-l distrugă pe celălalt pentru a supraviețui, s-a epuizat. Gândul de supraviețuire al celor mai potriviţi este contrar întregii naturi, care operează pe principiul complet opus: supraviețuirea celui mai prietenos (căutaţi pe Google). Acum depinde de noi să construim acest tip de societate și, în acest proces, să începem să înțelegem adevărata natură a lumii din jurul nostru.

Nimeni nu ne va ajuta. Ca societate, suntem egoisti si nu stim să ne îngrijim cu adevarat unul de celălalt. Dar putem să “jucăm” această atitudine, până o vom realiza, și dacă reținem că obiectivul nostru este să construim un sistem integrat, unitar, în care toată lumea împărtășește beneficiile, vom reuși.
Deși în profunzime ne dorim cu toții să ne putem întoarce la vechiul nostru mod de viață, chiar dacă nu ar exista coronavirus, nu ar fi foarte înțelept să facem acest lucru.

Există deja atât de multă ură în țară, încât o prăbușire socială, dacă nu chiar un război civil total, este iminentă. În multe feluri, a început deja, dar încă nu este sângeroasă și pare ca şi cum cineva a uitat să facă o declarație oficială.

Însă nu este prea târziu să ne reorientăm. Putem privi în jurul nostru și să vedem că totul constă în opuse, care se completează reciproc. Doar oamenii cred că opozanții ar trebui să se anihileze unii pe alții, ignorând faptul că la fel ca în natură, opuşiii își permit să existe reciproc; la fel este și cu noi.

Vedem lumea ca o imagine plană, bidimensională, fără să ne dăm seama că aceeași natură umană operează toate părțile, toate facțiunile societății umane. Când insistăm să vedem lumea doar printr-o perspectivă, ratăm șansa de a folosi cealaltă perspectivă, ca un „al doilea ochi” și de a obține o viziune tridimensională. Acesta este singurul mod în care putem vedea întreaga profunzime și rotunjime a realității și să găsim cine operează întreaga imagine pe care o vedem în fața noastră. Doar atunci, când puteți privi lumea prin ambele prisme, puteți să o vedeți; așa că, în loc să încercăm să anulăm punctul de vedere al celuilalt, ar trebui să-l prețuim, să-i mulțumim că există, păstrându-ne perspectiva personală.

Unitatea nu este creată atunci când două opuse devin la fel. Este creată atunci când două opuse își completează punctele de vedere diferite, pentru a crea imaginea completă, pe care niciuna dintre părţi nu o poate vedea singură.

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Diseminare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Perceptie - Niciun comentariu→

De ce natura face procesul nașterii să fie acompaniat de o asemenea agonie teribilă? Adevărul este că după aceea această durere se transformă în forță. Durerea experimentată de o femeie în timpul nașterii copilului o întărește și îi dă mai tărziu în viață putere enormă, care îi permite să aibă grijă de bebeluș și să îndure încercările vieții.

Suferința experimentată în timpul nașterii copilului întărește corpul femeii. Prin urmare, o femeie care a dat naștere este mai puternică decât o femeie care nu a dat naștere și este mai puternică și mai răbdătoare decât un bărbat.

Durerile nașterii sunt foarte benefice pentru sănătate, dau femeii răbdare și rezistență în viață. Prin urmare, suferința prin care trece acum umanitatea în conexiune cu coronavirusul îi va da putere pentru dezvoltare în viitor.

Până la urmă noi va trebui să trecem dintr-o lume în alta, ca un bebeluș care este născut din pântecul unei mame care se transformă dintr-un embrion într-un om. După naștere el începe să se comporte într-un mod complet diferit și să se obișnuiască cu o realitate nouă și o lume nouă în afara pântecului mamei. Corpul unui nou născut începe să acționeze independent: copilul plânge, zâmbește, învață să asculte, să vadă și apoi să vorbească.

Copilul de asemenea trece prin durerile nașterii, deși nu la fel de puternic ca mama. El pierde toate senzațiile pe care le-a avut în interiorul mamei sale. Mama sa îl împinge afară, însă și el face un efort să iasă afară. Desigur, el nu înțelege ce face ci acționează instinctiv la chemarea naturii.

Natura forțează bebelușul să se întoarcă cu capul în jos și îi dă putere să iasă din uter prin canalul îngust al nașterii pentru a fi născut. Bebelușul de asemenea face o treabă grozavă la naștere.

Astăzi fiecare din noi este un asemenea embrion, iar pântecul mamei este mediul nostru. Noi trebuie să fim născuți cu ajutorul mediului și să trăim într-un mediu nou, simțind mediul ca un Partzuf (ebraică – față) al sufletului nostru.

Suntem forțați să renunțăm la viață obișnuită în lumea veche unde am simțit căldură, încredere, protecție. Acum noi plecăm din acest loc și ieșim într-o lume nouă pe care nu o cunoaștem. Cum putem să trecem prin această stare, să depășim această barieră?

Încă nu este vizibil că uterul începe să se deschidă. Totul este închis pentru acum, deși contracțiile au început deja. Însă aceste contracții, presiunea asupra umanității în interiorul pântecului, nu sunt direcționate încă. Embrionul încă nu și-a întors capul în jos și va dura timp ca el să fie născut.

Întoarcerea capului în jos este o schimbare a valorilor, a tot ceea ce a fost important înainte. Capul în sus înseamnă că cel mai important lucru pentru mine este egoismul meu și propria mea existență egoistă. Însă acum vreau să abandonez această abordare, să anulez, să uit de mine însumi și să încep să mă comport într-un mod nou, ceea ce înseamnă că mă întorc cu susul în jos.

Tot ceea ce a fost important pentru mine nu mai este important, dar ce este important acum este ceva complet diferit de ce a fost înainte: dăruirea, unificarea, iubirea pentru aproapele său. Vechile valori ale societății umane, hrană, sex, familie, bani, putere, cunoaștere, toate acestea își pierd valoarea în lumea nouă unde noi toți vom fi născuți împreună. Omul acționează pe principii complet diferite.

Principalul lucru pentru noi este să ne unim și să revelăm o realitate nouă în conexiunea dintre noi, o putere superioară, ne unim cu ea și constant întărim acest contact.

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Diseminare, Diseminarea Cabalei, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate, Stiinta - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “ Un recviem bucuros pentru o lume învechită”

Lumea veche a murit și nu aș putea fi mai fericit. Tot ceea ce știam nu va fi la fel: relațiile dintre cupluri, copii, locuri de muncă, relațiile internaționale, totul se va schimba. Egoul care a domnit în toate acele relaţii este pe moarte, lovit de blocaje reluate și de alte cătușe impuse acestuia de un virus.

Umanitatea cântă un requiem lumii vechi, iar eu mă bucur pentru noua lume care va apare. O aștept de zeci de ani, iar acum, în sfârșit apare. Desigur, nu este o tranziție ușoară. Pe parcurs vor fi multe suferinţe și dureri, însă orice persoană care înțelege ca mine, că lumea care va veni va fi guvernată de iubire și responsabilitate reciprocă, este foarte fericită în aceste zile.

Odată ce ne vom elibera de lanțurile egoismului, vom înțelege ce înseamnă cu adevărat libertatea. Fiecare persoană nu numai că va putea, dar va fi încurajată să-și dezvolte potențialul la maxim. Societatea va sprijini în mod activ orice persoană în îndeplinirea viselor fiecăruia, întrucât realizarea acestor vise va contribui la societate, care va fi mai bogată, mai unită și mai vibrantă.

Primele etape au loc deja: nu apar noi locuri de muncă în locul celor care au dispărut și tot mai mulți oameni își dau seama că virusul nu este o criză; este o transformare. Ei recunosc că nu va trebui să își schimbe locul de muncă sau chiar cariera. Ei își dau seama că va trebui să-și schimbe întreaga viață.

Dar chiar și acest lucru este doar o parte a adevărului. Întregul adevăr este că va trebui să transforme modul în care gândesc despre viață. Oamenii vor învăța să perceapă totul altfel: pe ei înșiși, pe ceilalți oameni și relațiile lor cu alți oameni și cu lumea.

În locul unei perspective individualiste, centrată pe sine, unde fiecare persoană are grijă doar de sine și (în cel mai bun caz) de cei dragi, oamenii își vor transcende egoul și vor forma un tărâm în care fiecare persoană este la fel de importantă, contribuie în egală măsură și cu aceeași grijă faţă de toți ceilalți.

Oamenii vor dezvolta conștiința de grup, care va trece peste cea individualistă. Acea conștiință de grup va determina ce se întâmplă în viața noastră, mai degrabă decât ego-ul, care nu știe decât să lupte pentru supraviețuire până când pierde, și ne vom preda vieţii. Nu vor exista pierzători în lumea care se apropie, deoarece a câștiga va însemna să-i facem pe toți să se simtă valoroși, demni, merituoși, sau pe scurt, fericiți.

Grijile materiale vor preocupa cel mai puțin oamenii. Mașinile pot face aceste lucrări mai bine decât oamenii, deci de ce ar trebui oamenii să se confrunte cu ele? Oamenii vor fi preocupați de construirea noii societăți, lucru pe care numai oamenii îl pot face.

Tot ceea ce știm astăzi, și care se bazează pe ȋnfrânarea ego-ului, se va schimba dramatic. Dreptul, educația, piața muncii, asistența medicală, locuirea, fiecare domeniu în care ne exprimăm în prezent egoul nostru, va fi revoluționat, deoarece ne vom folosi abilitățile pentru a ne exprima grija pentru ceilalți.

Dacă simțim resentimente când ne gândim la o astfel de lume, ego-ul nostru este cel care ne dă astfel de simţire. Odată ce ne vom elibera de lanțurile egoismului, vom înțelege ce înseamnă cu adevărat libertatea. Fiecare persoană nu numai că va putea, dar va fi încurajată să-și dezvolte potențialul. Societatea va sprijini în mod activ orice persoană în îndeplinirea viselor fiecăruia, întrucât realizarea acestor vise va contribui la societate, care va fi mai bogată, mai unită și mai vibrantă.

Mari cantități de energie și fonduri vor deveni disponibile, deoarece acestea sunt în prezent ţinute de autorități, care trebuie să mențină egoul nostru nechibzuit. Dar atunci când lucrăm în beneficiul societății, aceste entități nu vor fi necesare, iar resursele umane și monetare abundente dedicate menținerii lor, vor fi în slujba societății.

Nu avem idee câtă bogăție produce umanitatea. Fiecare persoană produce în fiecare zi de mai multe ori peste ceea ce consumă. În prezent, surplusul acesta se adresează statului și celor bogați. Dar COVID obligă pe toată lumea să acționeze mai social; ȋi va învăța pe toţi că, dacă ȋntreaga lume nu este fericită, nimeni nu va fi fericit.

În fapt, putem accelera venirea transformării, prin exerciții simple și utile. De exemplu, dacă începem să purtăm măști, nu pentru a evita infectarea cu virusui, ci pentru a evita transmiterea acestuia, va crea deja o schimbare în percepția noastră despre lume. Acesta este doar un exemplu, un prim pas, dar după cum se spune, „O călătorie de o mie de mile începe cu un singur pas.”

Umanitatea a cunoscut nenumărate revoluții în istoria sa, dar nu a văzută niciodată o transformare. Suntem prima generație care se transformă într-o nouă ființă – mai amabilă, mai înțeleaptă, mai bună.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Perceptie - Niciun comentariu→

Întrebare: În prima jumătate a secolului al XIX-lea, lupta din interiorul poporului evreu a început să scadă și acesta începe să fie perceput ca un singur întreg. Cu toate acestea, apare o altă problemă, începe epoca Iluminării, dezvoltarea științelor, dobândirea drepturilor civile de către evrei și libertatea de mișcare.

Aceasta a dus din nou la o scindare între evrei: pe de o parte, societatea ortodoxă, iar pe de altă parte, oamenii care au început să părăsească religia. Adică a existat o respingere a percepției religioase a lumii.

De ce, pentru prima dată în istorie, evreii, precum și alte neamuri, au început să lase religia în masă și să se angajeze în știință?

Răspuns: Se datorează faptului că religia nu le-a explicat că iubirea pentru aproape este legea principală.

Urmarea religiei a constat doar în îndeplinirea rețetelor, a posturilor și a tot felul de sărbători.

Aceasta a obligat oamenii să respecte tradițiile dar, în același timp, nu a explicat deloc de ce era necesar și la ce ar trebui să conducă. Prin urmare, omul care nu a simțit de ce face aceste lucruri și ce scop pozitiv au, pur și simplu a renunțat la religie.

Întrebare: Cum a afectat această perioadă corectarea întregii umanități și ce rol au avut evreii în acest proces?

Răspuns: Cred că aceasta a fost o perioadă necesară, în primul rând, pentru că nimic nu se întâmplă în zadar. A fost necesar să ne supărăm și să tăiem împlinirea simbolică a legilor Torei, fără gânduri și sentimente, atunci când acestea au fost împlinite doar pentru că acest lucru trebuie făcut, scrupulos și mecanic. La urma urmei, acest lucru nu este ceea ce Creatorul cere de la noi, El ne cere să ne corectăm gândurile și sentimentele, mintea și inima.

Comentariu: În principiu, o astfel de abordare religioasă mecanică este destul de egoistă. Urmez tradițiile și pentru aceasta am dreptul la ceva din această lume și din cealaltă lume, mi se promite paradisul.

Răspunsul meu: Este o abordare egoistă, medievală, care nu a oferit unei persoane vreo dezvoltare. Desigur, marii înțelepți știau și înțelegeau de ce și în ce scop se întâmpla totul în acest fel, dar nu erau decât câțiva printre oameni.

Întrebare: A fost necesar, pentru că a menținut oamenii în limite și a dat un fel de încredere în viață?

Răspuns: Da, acest lucru a fost cerut de perioada respectivă de dezvoltare umană. Totul depinde de dezvoltarea dorințelor interioare ale persoanei.

Întrebare: De ce nu s-au dezvăluit toate aceste legi acum 1.000 de ani și divulgarea lor a avut loc tocmai în perioada scurtă a Cabalei Lurianice?

Răspuns: Există perioade de acumulare a unor tensiuni interioare la om și în societate, care apoi sunt eliberate, de regulă, într-un mod exploziv.

Din KabTV „Analiza sistematică a dezvoltării poporului Israel” 5/08/19

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Perceptie, Religie, Societate, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Principiile formării unei echipe: opriţi bârfa

Observaţie:. A șaptea regulă: Orice tip de bârfă este interzisă în echipă. Chiar și critica este posibilă doar la un moment prestabilit, cu o pregătire specială.

Comentariul meu:  Acest lucru este evident. În conformitate cu condiția anterioară de a ne vedea doar pe noi înșine și nu pe alții, ce critică poate exista? Înseamnă că mă critic. Sau, eu critic modul în care îi văd pe alții, în mine. Este pentru că nu văd niciodată pe altcineva.

Întrebare:  Cât de des recomanzi să avem întâlniri în care începem să ne criticăm reciproc și să formulăm pretenții?

Răspuns:  Câteodată, ca exercițiu. Poate o dată pe lună. Nu mai mult decât atât.

Întrebare:  Și până atunci ar trebui să ţin totul în mine?

Răspuns:  Și până atunci fexerciții: tot ce gândesc despre celălalt, gândesc despre mine.

Remarcă: Ai spus că în primele etape ale dezvoltării echipei, cel mai bine este să exprimăm critici nu direct, ci prin intermediul unor persoane responsabile. Până la urmă, dacă îi spun unei persoane direct, ca egoist, nu o va accepta și va exista un conflict.

Comentariul meu:  Da. Este mai bine să faceți asta indirect.

Întrebare:  Nu este mai bine să avem relații oneste, directe, între colegi?

Răspuns:   Poate. Dar depinde de etapa de formare.

Întrebare:  Deci, nu ați sfătui să criticăm direct în faza inițială?

Răspuns: Nu. Doar atunci când ați acumulat reciproc un număr suficient de clarificări, ciocniri și conexiuni reciproce, când începeți să vă înțelegeți mai profund, mai bine, iar obiectivul devine mai evident și mai necesar, atunci puteți trece la acest nivel de relație.

Întrebare: Trebuie să determinăm în prealabil câteva subiecte despre care nu vom vorbi, deoarece știm că acestea vor provoca conflicte? De exemplu, politica, religia și familia. Sau, dimpotrivă, ar trebui să descoperim toate acestea între noi?

Răspuns:  Nu. Nu vorbim despre nimic care poate fi primit prost de către alții. Nu ar trebui să aducem în discuție astfel de subiecte până nu ne-am descurcat atât de bine încât pur și simplu nu mai vedem pe alții ca pe altceva decât noi pe noi înșine. Atunci toate acestea vor dispărea. Nu va exista niciun motiv pentru restricții.

Observaţie: Într-adevăr, diferența dintre sexe, între bărbat și femeie, diferențele naționale și religioase sunt așezate atât de profund într-o persoană, încât până nu vă ridicaţi deasupra lor, este mai bine să nu atingeți aceste subiecte. Acest lucru poate distruge orice echipă: în afaceri, în sport, peste tot.

Din KabTV „Abilități de management” 18/06/20

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Fara categorie, Munca in grup, Munca spirituala, Perceptie - Niciun comentariu→

De ce au dispărut zece triburi ale poporului Israel?

Culmea unității poporului evreu a fost în timpul domniei regelui Solomon. După moartea sa, a avut loc o scădere treptată a legăturii dintre oameni până la cucerirea Israelului de către Nabucodonosor și luarea captivilor în exil. Acest lucru s-a întâmplat atât la nivel fizic, cât și intern.

Desigur, au luptat mult, au suferit, s-au luptat și nu au renunțat cu ușurință la pozițiile lor. Dar totuși, când egoismul se dezvoltă, este foarte dificil să-i se reziste.

Comentariu: Potrivit lui Baal HaSulam, evreii au fost împărțiți în cei care au rămas în continuare în simțirea comunității spirituale și în cei care au părăsit-o și au fost guvernați complet de egoismul lor.

Răspunsul meu: Aceasta se numește separarea a zece triburi de douăsprezece, când zece triburi s-au dizolvat între toate națiunile lumii.

Întrebare: De obicei, atunci când evreii sunt asimilați, legea antisemitismului este pusă în acțiune, e cea care îi ține împreună. Acesta a fost singurul caz când nu a fost pus în acțiune și cele zece triburi au dispărut. Până în ziua de azi, nu știm unde sunt. Care este motivul pentru asta?

Răspuns: Nu pot spune. Dar în curând vom afla. Este clar că au dispărut din cauza faptului că legătura dintre ele și celelalte două triburi a fost pierdută.

În orice caz, cele zece triburi pierdute se vor întoarce. Acest lucru ar trebui dezvăluit la sfârșitul zilelor.

Întrebare: Ar trebui să existe enigme în natură?

Răspuns: Aceasta nu este o enigmă. Au dispărut pentru a absorbi dorințele tuturor națiunilor lumii și pentru a se întoarce cu aceste dorințe.

Cabaliștii spun că acest lucru a trebuit să se întâmple pentru că, pentru o corecție completă avem nevoie de egoismul tuturor națiunilor lumii.

Prin urmare, există un grup mic care trebuie să-și corecteze mai întâi propriul egoism, apoi să atragă cele zece triburi absorbite în națiunile lumii și să completeze corectarea tuturor celor 12 triburi. Și apoi se răspândește în întreaga lume.

Între timp, ne aflăm chiar în faza inițială, corectarea celor două triburi și jumătate rămase.

Mai mult despre acest subiect în cărțile mele: „Alegerea evreilor: unitate sau antisemitism”, „Dovezi istorice de antisemitism ca reflectare a discordiei dintre evrei”.

Din KabTv „Analiza sistematică a dezvoltării poporului lui Israel” 29/07/19

Filed under: Antisemitism, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Cabaliștii scriu că nu există timp, viteză sau spațiu în spiritualitate ca în lumea materială. Din punctul de vedere al Cabalei, timpul este o schimbare de stări.

Răspunsul meu: Da, timpul nu există în sine deoarece tot ceea ce s-a întâmplat este interpretat în privința observatorului care înțelege asta. Prin urmare, totul este relativ, la fel cum este în conformitate cu Einstein.

Dar cum se întâmplă asta de la sine? Noi nu știm. Nu se întâmplă nimic în afara noastră. Totul este doar în senzațiile noastre.

Comentariu: Ei spun că nu există viteza în lumea spirituală, doar accelerație.

Răspunsul meu: Viteza constantă înseamnă aproape nicio mișcare. Aici avem de a face cu o derivată și nu cu o viteză constantă. Asta este susținut de asemenea în teoria relativității.

Întrebare: Cât pentru spațiu, este el într-o dorință?

Răspuns: În mod natural, căci din nou, totul este înțeles în ceea ce privește o persoană, în ceea ce privește un observator. Organul cu care cineva percepe totul este o dorința.

Prin urmare, totul se petrece doar în dorința unui om. Dacă tot ceea ce se întâmplă în dorință este constant, atunci omul pur și simplu încetează să înțeleagă asta. Noi simțim doar schimbările și nu impactul în sine.

Comentariu: Este interesant că antica Carte Zohar, scrisă în secolul 2, spune, “Zohar nu vorbește deloc despre evenimente materiale, ci despre lumile superioare, unde ordinea timpului nu este la fel ca în lumea materială. Timpul în spiritualitate este revelat pe parcursul schimbărilor în forme și pașii care sunt mai înalți decât locul și timpul.”

Răspunsul meu: Da, asta este adevărat, nu este nimic care se schimbă singur, doar în privința observatorului.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 6/10/19

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “A trăi, în loc doar de a ne cȃştiga existenţa ”

Am putea numi „viață” perioada dinaintea pandemiei, sau a fost doar o cursă obligatorie pentru a ne câștiga viața? Această întrebare apare acum, întrucât suntem obligați să trecem rapid la o nouă stare, la o nouă realitate. Putem face tot ce este mai bun din noul nostru început, dacă ne dăm seama că există mai multe obiective împlinitoare în viață, decât vȃnarea unor ambiții anoste, trecătoare și inutile.

„Asta se întâmplă cu umanitatea acum. Trece printr-o fază de creștere, iar impulsul pe care l-am primit spre aceasta nu ne este ușor”.

Îmi amintesc de mine, copil fiind, de cum mă răsfăţau părinții și îmi ofereau tot ce îmi doream sau aveam nevoie. Deodată, la o anumită vârstă, au început să mă preseze și să-mi ceară autodisciplină în studiile mele, asigurându-se că sunt la curent cu ceea ce mi se cerea. Nu am înțeles ce se întâmplă. Dacă doreau ca eu să am atât de mult succes, de ce nu l-au aranjat? De ce dintr-o dată, totul a fost în sarcina mea? Îmi amintesc cum mă tulbura această întrebare.

A fost nevoie de timp pentru a putea accepta cu bucurie că viața mea este împărțită în două perioade: prima este copilăria, când am fost sub protecția completă a părinților mei, iar a doua perioadă, la vârsta adultă, un timp în care trebuia să stau pe cont propriu, oricât de mult mă iubeau părinții și doreau ce este mai bun pentru mine. A trebuit să ating maturitatea de unul singur.

Acest lucru se întâmplă cu umanitatea, în acest moment.

Trece printr-o fază de creștere, iar impulsul pe care l-am primit spre asta nu este ușor. Este necesar să începem să abordăm diferit viața și noi nu vrem. Vrem să fim lăsați în pace, în lumea noastră personală și să facem după bunul plac, așa cum am făcut până astăzi.

Dacă „să te maturizezi” în lumea noastră, înseamnă să intri pe piața muncii, să mergi la baruri și să călătorești în întreaga lume fără scop sau împlinire reală, aceasta este de fapt definiția „copilăriei”.
Până acum, oamenii s-au concentrat în primul rând pe obiective pe termen scurt, pe ceea ce era în fața ochilor și imediat relevant.

Obiecte materiale, care merg de la un răsfăţ la altul, competiție nesfârșită pentru a depăși pe alții, lupte și războaie pentru dominare, construirea și sfâșierea, și construirea încă o dată – acestea au fost jocurile noastre copilărești. Deodată, a venit momentul când nouă, ca societate globală, ni se cere să ridicăm ochii de la locul de joacă și să ne dăm seama de situația noastră, în peisajul mai mare. Care este scopul acestei lumi în care ne regăsim? Ce este această viață? Aceste gânduri sunt ceva cu care nu suntem obișnuiți.

Până astăzi ne așteptam să trăim viața la maxim, dar am încercat să obținem această satisfacție în mod artificial, concentrându-ne să ne distrăm fără să luăm în considerare ce este în jur. Nu am dat niciun fel de atenție exemplelor pe care comportamentul naturii ni le-a oferit, care ține cont de echilibrul întregului ecosistem.

Modul în care ne-am condus viața nu este viața reală.

Nici măcar nu am început să înțelegem ce înseamnă cu adevărat viața. Vârsta adultă va fi atinsă numai atunci când vom începe să creștem în conformitate cu planul naturii, când vom începe să ne măsurăm în conformitate cu regulile și caracteristicile sale, care sunt integrale, conectate.

A trăi viața înseamnă a o înțelege, a-i simți esența și scopul. Viața reală este capacitatea de a gusta sensul suprem al existenței noastre, de a simți rețelele și legăturile complexe din univers. Aceasta este ceea ce putem numi viața adevărată: atunci când înțelegem că tot ce se naște sau este creat, are un scop și un obiectiv pentru existența sa.

Pentru ce trăim? De ce am fost creați?

Este ceva ce trebuie încă descoperit. Acesta va fi dezvăluit atunci când vom crește nu numai cronologic, ci și prin discernămintele noastre interne. Acest exercițiu, pe care natura ni l-a oferit astăzi cu coronavirusul, este primul nostru test în maturizare, adică pentru a descoperi sensul vieții.

Dacă vrem să fim copii deștepți, trebuie să înțelegem ce ţine viața în cămară pentru noi, să ne bucurăm cu entuziasm și să ne îndreptăm cu multă încredere. În caz contrar vom experimenta provocările primite la vârsta adultă, ca suferință. Într-un fel sau altul, va trebui să creștem. A sosit momentul să lăsăm în urmă jucăriile bogăției și onoarei și să găsim adevărata comoară, adevăratul scop al vieții, care există în relații coerente și armonioase între noi.

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Perceptie - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “În ce fel amenințarea coronavirusului va avea un impact major asupra economiei mondiale, pe măsura răspândirii pe glob?“

Economia are nevoie de un impact major, deoarece nu a reușit să ne asigure nevoile. În schimb, noi ne-am îngrijit de „nevoile” economiei.

Pandemia coronavirusului a deschis întrebarea despre ce este esențial și neesențial în viață.

În fața crizei, esențialul vieții – alimente, locuințe, asistență medicală și educație – a fost extras din zona întunecată în care era înainte ca virusul să ne lovească, în timp ce ne concentram asupra creșterii, producției, consumului și excedentului comercial sau deficitului.

Apoi a venit Coronavirusul și ne-a amintit despre ce este esențial în viață.

În această perioadă, avem șansa de a revizui drumul spre care ne este îndreptată viața și, în acest proces, să ne îmbunătățim economia pentru a o face să se potrivească nevoilor noastre.

Ironia epocii noastre este că forța de muncă modernă funcționează mai multe ore decât munceau sclavii în trecut.

Astăzi, credem că avem mai multă libertate și securitate decât sclavii din trecut, dar coronavirusul a subliniat că, întreaga noastră infrastructură se poate răsturna într-o clipă.

O perioadă de distanțare socială și condițiile de rămȃnere la domiciliu pun în discuție locuințele și chiar mâncarea, pe care mulți le iau ca garantate.

Locurile de muncă de astăzi, care ofereau multora un sentiment de securitate, s-au arătat ca fiind nesustenabile atunci când a fost vorba să ofere multor persoane plasa de siguranță pe care o preconizau.

În timp ce încă încercăm să ne redresăm din această lovitură pe care coronavirusul a dat-o economiei, avem ceva timp să revizuim ideea de muncă, în general.

Pe măsură ce ne îndreptăm către un viitor în care tehnologia este de așteptat să înlocuiască o mare parte din forța de muncă și vom descoperi că nu trebuie să muncim toate orele în care lucram în present, pentru a asigura ceea ce avem nevoie în viață, atunci ne putem aștepta ca:

Indemnizațiile guvernamentale, cum ar fi venitul de bază universal, vor deveni modul în care majoritatea oamenilor își vor primi veniturile.

Titlurile în muncă își vor pierde valoarea ca indicatori ai statutului social.

Pentru ca societatea să nu stagneze, și să crească, într-o epocă în care titlurile noastre în muncă încetează să ne marcheze valoarea în societate, va trebui să marcăm statutul social în funcție de contribuția pe care o aducem societății.

O astfel de schimbare ar fi posibilă dacă am oferi un venit de bază, în schimbul participării la programe care permit oamenilor să se dezvolte și să-și exprime contribuția la societate.

Cu alte cuvinte, economia către care ne îndreptăm și spre care perioada coronavirusului ne-a direcţionat, este una în care vom avea nevoie de aspectele esențiale ale vieții noastre, și una în care ne vom concentra pentru a consolida și crește societatea umană – fericirea socială, sănătatea și bunăstarea – în loc ca fiecare dintre noi să încerce să-şi construiască imperii personale.

Într-o astfel de economie, vom acorda o importanță mult mai mare culturii relațiilor umane pozitive decât în prezent.

Deoarece din ce în ce mai multe profesii de astăzi se vor dovedi a fi inutile pentru lumea către care ne îndreptăm, va trebui să înlocuim tot efortul depus, pentru a ne educa și a ne pregăti pentru astfel de profesii, cu o educație și pregătire de alt tip: una în care ne vom antrena să relaționăm pozitiv între noi și să contribuim pentru ceilalți, deasupra tendinţelor noastre de separare care sunt în creștere.

Foto de deasupra de Daniel Lee pe Unsplash.

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Economie si bani, Educatie, Egoism, Evolutie, Perceptie - Niciun comentariu→

În prezent, menținerea echilibrului naturii este deosebit de importantă. Mulți se exprimă împotriva interferenței cu natura: ecologiștii și alții. Ei luptă să se asigure că nu pompăm petrol, nu ardem materiale inflamabile, etc

Facem lucruri teribile naturii. Dar cel mai important lucru nu este că distrugem vegetația, săpăm canale, ucidem animale, construim centrale nucleare sau bombe de test care sunt detonate sub si deasupra solului.

Principalul lucru este că deteriorăm natura omului. Iar omul, în esență, este la înălțimea naturii, chiar coroana ei. În consecință, am obținut coronavirusul, deoarece nu ne pasă de coroana naturii, de omul care trebuie să completeze, să corecteze și să echilibreze natura.

Dar să sperăm că, datorită eforturilor noastre, vom putea realiza acest lucru.

Cert este că, Cabaliștii, care au primit metodologia dezvoltării integrale a naturii, au primit-o dintr-un motiv întemeiat. Așa cum medicii din societatea noastră luptă pentru sănătatea oamenilor prin propriile metode, noi, Cabaliștii, trebuie să facem același lucru: să câștigăm cunoștințe pentru a putea, ca și doctorii, să aducem în echilibru nu organismul animal al unei persoane, ci întreaga noastră societate cu natura sa, minerală, vegetativă si animată, adică întregul univers, în echilibrul corect. Aceasta va fi starea sa sănătoasă. Aceasta este ceea ce presupune misiunea noastră.

Prin urmare, suntem în fruntea luptei împotriva perturbărilor pe care omul le provoacă în natură. Sper într-adevăr că vom extinde această știință, o vom stăpâni, o vom aplica corect și vom atinge un echilibru general al tuturor nivelurilor naturii.

Și întreaga natură va fi dezvăluită ca un singur organism și ne vom bucura de echilibrul ideal, de integralitate, de interdependență și de sănătate perfectă. În consecință, vom înceta somnambulismul ca și cum am fi jumătate orbi și vom deveni participanți vitali la absolut întreaga natură a tuturor lumilor.

Sper că acest lucru se va manifesta tocmai ca rezultat al recuperării noastre din coronavirus. Cel puțin, acesta ar trebui să fie obiectivul nostru, iar dacă reușim nu mai este preocuparea noastră. Trebuie să încercăm așa cum fac medicii când văd un pacient în fața lor. Ei nu țin cont de starea lui lipsită de speranță sau de stadiul avansat al bolii, dar încearcă să-l vindece prin toate mijloacele de care dispun. Trebuie să facem același lucru.

Din “Fundamentele Cabalei” KabTV 15/3/20

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Diseminarea Cabalei, Economie si bani, Educatie, Egoism, Evolutie, Perceptie - Niciun comentariu→