Category Archives: Sarbatori

Umbra Egoismului Ascuns

Intrebare: In noaptea Hoshana Rabbah (“Marea Implorare”, a saptea zi a Sarbatorii Sukkot) exista datina de a verifica “umbra”, adica ecranul cu care persoana poate primi Lumina. Cum este format acest ecran?

Raspuns: Fiecare dintre noi este o dorinta egoista. Cind dorim sa atingem spiritualitatea, ne unim intr-un grup. Natural, nici unul dintre noi nu doreste sa se angajeze in exercitii de „daruire”, dar fiecare are o „scinteie” deasupra dorintelor sale egoiste, care ne trage catre necunoscut.

Cabalistii explica faptul ca noi existam intr-un cimp de „Lumina”. Acest cimp cuprinde toata realitatea si ne influenteaza intr-un asemenea mod, incit „scinteile” se trezesc in fiecare persoana. Pina la punctul in care sint trezite, ele interactioneaza cu cimpul de Lumina care le orienteaza, si oamenii se aduna intr-un loc fizic si/sau virtual, dorindu-si prin urmare sa se uneasca. Acesta este numit grup, o conexiune a oamenilor prin intermediul dorintelor spirituale. Egoismul este lasat in urma de catre fiecare si toti se unesc prin intermediul aspiratiilor mutuale pentru spiritualitate.

Daca incepem sa aspiram catre daruire reciproca, crestem influenta Luminii in eforturile comune si incepem schimbarea. Treptat, simtim dorinte egoiste continue si mai mari, dar in acelasi timp, valoarea acestora scade in ochii nostri. Si ridicam dorinta spirituala, pe scara valorilor.

Construirea Sukkah (colibei) indica inaltarea calitatii de daruire (acoperisul) deasupra dorintei de a primi. Dorim sa separam daruirea de receptie, astfel incit Lumina sa nu intre in dorinta egoista prin intermediul acoperisului Sukkah.

Lumina ne corecteaza intr-un asemenea mod incit toate dorintele noastre spirituale isi croiesc drum catre acoperisul Sukkah, si dorinta egoista ramine in interior. Cu alte cuvinte, ascundem dorinta egoista in umbra. Construim un acoperis deasupra fiecarei dorinte, deoarece nu dorim sa folosim aceste dorinte in mod egoist. Creand o asemenea „umbra”, dobindim o senzatie spirituala in care simtim realitatea spirituala: lumea pe care o percepem in calitatea daruirii.

Din Lectia de Noapte Hoshana Rabbah  9/29/10, Shamati 8

Dificultatea majora a muncii spirituale

Celebrarea Sukkot (Sarbatoarea Corturilor), asemeni altor sarbatori, reprezinta stari spirituale pe care fiecare persoana din lume trebuie sa le sufere in timpul ascensiunii de la  calitatile sale din lumea noastra in Lumea Infinitului. Ascensiunea este definita ca intarirea conexiunilor dintre noi si, prin ea, o mai mare similaritate cu Creatorul.  Poate fi descrisa mai degraba ca apropierea noastra de Creator, decat urcare.

Nu este o ascensiune mecanica, ci una calitativa prin simturi si impotriva naturii noastre egoiste. Aceasta natura poate fi depasita numai prin forta Luminii.

Aici se afla dificultatea. Problema nu consta in definirea egoismului si nu in lupta noastra cu  lenea  naturala; facem asta in viata corporala. Provocarea caii spirituale se afla in faptul ca nu este realizata prin propriul nostru efort. Natura mea nu poate fi  schimbata prin propriul efort ci numai de o forta ascunsa, careia trebuie sa ii cer sa indeplineasca aceasta actiune. Aici este problema.

De fapt, daca am muncit singur impotriva egoismului meu, ma voi simtii ca un erou. Multi oameni se simt  in acest fel si chiar egoismul nostru ne obliga sa il stabilim daca scopul merita. Suntem dispusi sa mergem impotriva egoismului nostru si impotriva dorintei lui de odihna, deoarece anticipam o recompensa pentru invidia, ravna si ambitia noastra. Totusi, pe calea spirituala, este necesar sa ne anulam si sa cerem ceva care este opus mie sau unei persoane pe care nu o cunosc, sa vina si sa-mi anuleze natura.

Cand este necesar sa ne unim pentru a birui pe cineva, o facem si ne intoarcem ca eroi. Totusi, este o mare problema sa ne unim pentru a-L convinge pe Creator sa ne corecteze sau sa ne uneasca,. Aceasta problema consta in faptul ca, Creatorul este ascuns si ca noi nu putem stabili daca ceea ce facem este, pentru sau impotriva.

Deci, multi oameni incep munca spirituala si renunta. Ei nu pot depasi aceasta ascundere si se impaca cu acea parte a muncii noastre care nu depinde de noi. O persoana are probleme in a accepta faptul ca pentru a se corecta trebuie sa ceara asta unei forte invizibile. De aceea, intreaga noastra problema nu sta in lenevia noastra ci in ascunderea Creatorului.

Din partea 3  Lectia zilnica de Cabala 24.09.10, Extrase selectate din Sukkot

Pierderea din hambar si crama

Suntem obisnuiti sa lucram in acord cu o minte si inima egoista, care impreuna sunt privite ca intentia rea (Yetzer HaRa). Este rea pentru ca atunci cand descopar cum actioneaza, realizez cat de opuse sunt iubirii, eternitatii si perfectiunii ,mintea si inima mea,. De aceea imi numesc natura rea, pentru ca ma impiedica sa obtin binele.

Natura noastra egoista este definita prin straduinta noastra de a primi pentru sine, de a ne implini pe noi. Totusi, dorinta sau inclinatia buna (Yetzer HaTov) este iubire si daruire. Aceste doua forte opuse, a primirii si daruirii, imi sunt revelate de catre Lumina pe care o atrag prin studiul Cabalei si unirea cu prietenii.

Ne putem ridica de la natura noastra la cea superioara doar prin schimbarea importantei de la primire la daruire. Ce este lipsit de importanta este privit ca pierdere si ce este important ca subzistenta. Conform acestui principiu, construim Sukkah (coliba). Starea mea de existenta este privita ca o casa sau ca o locuinta solida si sigura pentru egoism. Daruirea este privita ca o locuinta temporara, sau ca Sukkah. Deci, aleg in ce proprietatea sunt dispus sa exist: casa egoista sau adapostul altruist.

Exista implinire in ambele. In prima sunt implinit prin primire iar in cea de a doua prin actiunea daruirii. Deci, cheia este ceea ce vad ca subzistenta si ceea ce consider pierdere. Imi construiesc casa din ce consider mai valoros.

Acest mod de discernamant poate fi obtinut numai prin metoda de studiu a Cabalei si prin grup. Deci, este scris ca acoperisul de la Sukkah este construit din pierderea din hambar si crama. Vinul reprezinta Lumina Hochma (Intelepciune) iar hambarul (painea) reprezinta Lumina Hassadim (Mila). Pierderea hambarului si cramei nu sunt importante pentru noi. Dar daca imi doresc sa daruiesc pentru a deveni similar cu Creatorul , atunci ele devin mai importante pentru mine decat painea si vinul.

Trebuie sa construim noua noastra stare de existenta din ele, astfel incat ele sa devina capul, acoperisul si busola care de ne stabilesc directia. Apoi, vom obtine spiritualitatea. Orice altceva isi pierde importanta pentru noi. Asta reprezinta Sukkah pentru noi.

Din partea 3 Lectia zilnica de Cabala 24.09.10, Extrase selectate din Sukkot

Sfintenie si Impuritate

Intrebare: Este scris ca trebuie sa fim bucurosi de Sukkot. Ce inseamna asta?

Raspuns: Bucuria este un efect al obtinerii unificarii; este bucuria faptului ca aducem multumire Creatorului. Este Lumea Infinitului, vasul Creatorului, care este gol. Eu umplu Creatorul prin grup si acest act al implinirii Lui ma face pe mine sa simt bucurie.

La inceput, ma simteam gol si ceream implinire de la Creator. Totusi, multumita studiului cu grupul, am realizat ca implinirea vine numai de la implinirea Creatorului. Sunt implinit cu daruire catre Creator,  in acelasi fel in care o mama este plina de fericire atunci cand copilul ei este satisfacut.

La final, nu mai conteaza daca eu dau sau primesc. Scopul este de a fi implinit si il pot obtine numai prin implinindu-l pe El. Atunci cand Il implinesc, ma implinesc pe mine. Totusi, daca il implinesc pe El de dragul meu, este egoism (Klipa, coaja); este similar cu a munci pentru o recompensa.

Totusi, daca eu ma implinesc pentru a-l satisface pe El, este daruire (sfintenie). Daca il implinesc pe El pentru a ma implini eu, este primire (impuritate).

Schita: Impuritate: 1-2 Il implinesc pe el, 3-4) pentru a fi eu implinit. Sfintenie: I) Ridic  MAN catre El, II) pentru a-L face sa ma implineasca, III) astfel incat prin implinirea mea IV) Sa il pot implini pe El.

In oricare situatie, suntem amandoi impliniti. Totusi, totul este determinat de intentie: Pentru cine execut eu aceste actiuni? Daca este iubire intre noi, cu cat sunt mai implinit cu atat il implinesc pe El. In lumea noastra, nu exista exemple pentru asta, decat o mama si copilul ei.

Din partea 1  Lectia zilnica de Cabala  22.09.10, Agenda Adunarii

Sa traiesti si sa fi doar fericit

Totul ne pare atat de stabil in acesta lume, la fel cum este un leagan obisnuit pentru un copil.  Insa, noi trebuie sa ne detasam si sa verificam daca este cu adevarat asa.

Cel mai important este ca noi sa iesim de sub influenta societatii. Daca o persoana iese in asa numita locuinta temporara , adica construieste un nou mediu pentru sine pentru a deveni independenta si a vedea aceasta lume din afara, ca din spatiu, atunci ea atrage si mai aproape Lumina. Este important sa revelam lumea  din cealalata parte (de cealalta parte a egoismului) fara a schimba nimic in aceasta viata, pentru a evalua rational lumea noastra ca fiind temporara si sa o adaugam pe cea permanenta prin unitatea cu Creatorul.

Aceasta lume ne este data doar pentru ca sa putem evalua lumea Creatorului ca fiind cea perfecta. Pentru a ne bucura in aceasta lume si in cea urmatoare, trebuie sa asimilam Lumea Superioara in timp ce suntem in starea curenta. Aceasta are loc prin alterarea importantei primirii pentru daruire, schimband risipa in esenta si permanentul in temporar. Noi trebuie sa le schimbam si sa descoperim armonia si perfectiunea.

Din partea 2 Lectia zilnica de Cabala 22.09.2010, Scrierile lui Baal HaSulam, Scrisoarea 17     

Patru specii (Arba’at HaMinim) ale Sukot

Intrebare: Ce inseamna cele patru specii ale Sukot (Arba’at HaMinim)?

Raspuns: Cele patru simboluri ale celebrarii Sukkot sunt: 1. Lulav (o frunza inchisa dintr-o ramura de palmier, Iesod), 2. Hadasim (trei crengi cu frunze de mirt, HGT), 3. Aravot (doua ramuri cu frunze de salcie, NHY), 4. Etrog (un fruct de lamai, similar cu o lamaie sau o grefa, Malchut).

Toate corectiile sufletului care se unesc in Malchut de Atzilut (Shchina) sunt facute sub influenta Luminii corectiei, care coboara din Zeir Anpin (ZA) in ea, datorita faptului ca el este un Partzuf (sistem) mai mare, in relatie cu Malchut.

Pentru a corecta sufletele in Malchut, Zeir Anpin se grupeaza in trei linii, unificandu-si Sfirot, Hesed-Gvurah-Tiferet, si trimitand Lumina corectiei din ele in Malchut, sufletul. Pentru a evoca un asemenea act de la ZA la Malchut, noi, sufletele care suntem dispuse sa ne corectam (sa ne unim in Malchut), facem sa rasara in ea dorinta colectiva de corectie. Malchut trece dorinta ei catre ZA. Aceasta dorinta evoca in ZA o dorinta de a se contopi cu Malchut intr-o cuplare spirituala (Zivug) si raspandeste Lumina corectiei in ea.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 21.09.10, Shamati, Art. 96

De sarbatoarea de Sukot

Ne-am nascut cu o dorinta egoista de a  primi placere dar, deodata, o noua dorinta (pentru spiritualitate) se trezeste in aceasta. Putem sa crestem aceasta dorinta cu ajutorul mediului si a cartilor, astfel incat ea sa ne duca in lumea ei. Astfel, dorinta veche se va diminua, va disparea sau, din contra, va creste dar noi ne vom ridica deasupra ei, in dorinta de daruire.

In acest fel, se petrece o batalie intre aceste doua dorinte: grija pentru noi (dorinta acestei lumi) si dorinta de daruire, care apartine Lumii Superioare, Creatorului. Trebuie sa marim aceasta dorinta pentru Cel de Sus, dorinta de daruire, in relatie cu opusul ei – dorinta de a  primi placere, in aceasta lume. In asta consta intreaga noastra munca si libertatea de alegere.

Alegerea consta numai in evaluarea importantei. Ce doresc sa consider ca fiind cel mai important: dorinta care este directionata in sus, pentru care acum am doar un mic punct, sau dorinta care este indreptata in jos, catre aceasta lume.

Sarbatoarea de Sukot (Sarbatoarea Corturilor) si toata munca dusa pentru conectarea cu ea (construirea unui habitat special, Sukah), ne arata de fapt cum putem amplifica aceasta mica dorinta pentru Cel de Sus. Aceasta dorinta se numeste pierdere, pentru ca noi o percepm ca fiind absolut inutila: daruire, dragostea fata de seaman, prieteni, unificare… Nimeni nu ia aceste cuvinte frumoase in serios.

Sukah, o structura temporara, simbolizeaza cresterea importantei acestei pierderi deasupra eului nostru si deasupra acestei lumi, ridicand daruirea deasupra primirii. Chiar daca simti perfectiunea in mod constant, iesi, afara intr-o locuinta temporara si schimba-te.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 21.09.10, Shamati, Art. 96

Iesi din casa ta sigura si locuieste intr-un Cort

Inaintea sarbatorii de Anul Nou (Rosh Hashanah), in timpul perioadei de cainta (Slihot), ne clarificam dorintele egoiste care sunt determintate ca rele. Apoi le indepartam din anul trecut si dorim sa ne ridicam la urmatorul an, la o noua schimbare (Rosh HaShanah).

Realizam de asemenea, ca nu suntem in stare sa facem nimic de unii singuri; aceasta stare se numeste Ziua Judecatii (Iom Kipur). Decidem ca exista doar o singura solutie: sa crestem importanta calitatii de daruire, pe care o dispretuim, datorita egoismului nostru. Decidem sa crestem importanta spiritualitatii, sa nu ne angajam in dorintele noastre egoiste si sa crestem dorinta de daruire. Asta simbolizeza sarbatoarea de Sukot.

Ia dorinta de daruire, care pare neimportanta, ca ceva ce ai pierdut astazi si ridic-o conform evaluarii importantei pe care ai facut-o. Nu te angaja in dorintele tale egoiste, de primire, ci iesi intr-o locuinta temporara, in dorinta de daruire.

Trebuie sa iesi din locuinta ta familiara, egoista si sa construiesti o noua structura, astfel incat cel mai important detaliu al ei, acoperisul, sa fie calitatea daruirii. Asta arata in ce masura te poti echivala cu Lumina care este situata deasupra acoperisului cortului-Sukah. Va lumina pentru tine, in masura in care vei fi in stare sa o accepti. Asta inseamna sarbatoarea Sukot.

Din partea a patra Lectia zilnica de Cabala, 21.09.10, Shamati, Art. 96

Bucuria este un semn al daruirii

Intrebare: De ce trebuie cineva sa fie bucuros de Sukot?

Raspuns: Bucuria este un semn al faptului ca esti de acord cu Creatorul pentru a obtine proprietatile Lui. Eu (sufletul), obtin proprietatea daruirii, Lumina Hasadim (Mila), sub influenta Or Makif (Lumina inconjuratoare) care vine la mine prin acoperisul cortului, multumita ecranului pe care il construiesc din aria de treierat si din teasc.

Din aria de treierat, sunt alese granele (Lumina Hasadim) si ramane pleava. Vinul se scurge din teasc si ramane tescovina (boasca). Totusi, din pierderea care nu are nicio o importanta pentru egoismul meu, eu construiesc cel mai pretios lucru din viata mea: ecranul. Asta insemnand ca, eu cresc importanta proprietatii de daruire deasupra primirii, chiar in aceste doua Lumini sau forte ale naturii: Hasadim (Mila) si Hochma (Intelepciune).

Schimb intentia dorintei acestor doua Lumini (impliniri) de la primire la daruire. Vad ceva valoros in pierderile din aria de treierat si din teasc, ma ridic deasupra egoismului meu, al raului din mine si prefer sa exist in implinirea dorintelor altora, decat in ale mele. Fac asta pentru a-L descoperi  pe Creator.

Bucurie inseamna ca sunt in starea de daruire. Este realizarea completei mele contopiri cu Creatorul si justificarea actiunilor Lui.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 21.09.10, Shamati, Art. 96

Cum sa fii salvat dintr-o furtuna pe mare

De Ziua Judecatii, citim povestea lui Ioan, profetul pe care Creatorul l-a instruit sa calatoreasca in Ninive pentru a-i trezi pe oamenii de acolo ca sa faca fapte bune. Totusi, Ioan a decis sa fuga de Creator. S-a imbarcat pe o nava si a decis sa calatoreasca departe, foarte departe. Dar Creatorul a creat o furtuna pe mare si, atunci cand marinarii de pe corabie au aflat ca Ioan este cauza furtunii, l-au aruncat in mare. O balena l-a inghitit pe Ioan si l-a adus la tarm, in cetatea Ninive.

Ioan a mers in cetate si, dupa ce a vorbit cu oamenii, ei s-au intors de la rau si au obtinut iubirea unul fata de celalalt. In acest fel, Ioan a indeplinit cererea Creatorului, impotriva vointei proprii.

Ioan, imbarcandu-se pe corabie, este sufletul care descinde intr-un corp uman, pentru ca o persoana din aceasta lume este ca o corabie intr-o furtuna pe mare. Sufletul vine in corp, pentru a obtine corectia prin conectarea cu alte suflete. Se poate conecta si ii poate iubi pe ceilalti, tocmai prin dorintele egoiste de a primi placere ca se poate corecta, folosind egoismul si inclinatia de a-i respinge pe ceilalti. In acest fel se dezvolta sufletul din punctul daruirii, pana la nivelul si maretia Creatorului.

Acest punct al daruirii conecteaza la sine, in mod gradual, tot mai mari dorinte egoiste. Dorintele care nu se pot utiliza inca de dragul daruirii sunt lasate nefolosite (restrictionate). Asta se intampla gradual, de 125 ori, pana cand punctul isi transfera toate dorintele de a primi placere.

Creatorul trimite punctul de daruire, radacina sufletului (profetul Ioan), in aceasta lume si in dorintele unei persoane (corabia). Marinarii si capitanul sunt ingerii, adica agentii Creatorului care il inconjoara pe om.

Ioan are nevoie sa-si trezeasca dorintele pentru corectare, sa se conecteze cu toate sufletele (cetatea Ninive) si sa le trezeasca pentru corectie. El trebuie sa intoarca inclinatia rea, in -buna si in iubire unul fata de celalalt. Altfel, ei vor esua in egoism si ura, care ii va duce la moarte.

Pentru a face asta, trebuie sa atragem ajutorul Luminii. Asta inseamna sa cerem sau sa strigam dupa ajutor. In functie de cat de tare strigam, Lumina ridica o parte din dorintele noastre de a primi placere si le conecteaza la actiunea de daruire.

In acest fel, noi transferam toate dorintele din lumea noastra, de la dorinte de dragul nostru, in lumea urmatoare, la dorinte de dragul celorlalti. Actionand astfel, noi intram in lumea Creatorului, unde ne percepem pe noi si lumea, prin calitatea de daruire, experimentand o existenta eterna si perfecta.

Povestea profetului Ioan vorbeste despre felul in care ne va forta Creatorul – fie prin metoda buna fie prin metoda suferintei – sa diseminam Cabala – metoda corectarii lumii – in intreaga lume. De aceea este scris: Pentru asta, alege viata, exact ceea ce reprezinta Ziua Judecatii.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 17.09.10, Extrase -despre Iom Kipur