Category Archives: Spiritualitate

Puterea societăţii spirituale

Baal HaSulam, Ultima generaţie: Cel care doreşte să părăsească societatea în favoarea alteia, nu trebuie să fie oprit în niciun fel, chiar dacă este dăunător societăţii.

Trebuie să realizăm că în viitoarea societate, către care avansăm treptat, cel mai important lucru este participarea omului în ea.

Poate să fie un mare specialist în ceva, dar dacă nu acceptă cadrul de lucru al societăţii şi nu vrea să fie egal cu toată lumea, atunci nu poate rămâne în societate doar ca un specialist. De fapt, în primul rând, noi acceptăm pe cineva nu pentru că este un specialist, ci pentru că este un prieten.

Întrebare: Aş vrea să înţeleg, ce rău poate face el societăţii?

Răspuns: Îşi poate impune gândurile lui altora. Nu este nimic mai rău decât asta. Oamenii deştepţi, cu minţi şi sentimente ascuţite, dar cu un egoism necorectat, pot face un rău serios societăţii.

Dobândirea Creatorului vine prin conexiunea dintre oameni, atunci când toată lumea devine egală, fiecare anulându-se şi ajustându-se altora. Adică, „cel mai mare” este cel care se face pe el însuşi cel mai mic. Acestea sunt două calităţi complet opuse.

De aceea, oamenii cu o dorinţă egoistă uriaşă, care se străduiesc constant, chiar inconştient, să iasă în faţă, nu aparţin unei astfel de societăţi. Ei sunt prezenţi cu condiţia: dacă sunt incapabili să se schimbe şi să fie ca toată lumea, ei trebuie să părăsească societatea.

Cineva poate să fie o persoană neremarcabilă, cu abilităţii medii, dar este un prieten şi nu cineva care, tot timpul, sare şi încearcă să strălucească cu calităţi egoiste. Nu avem nevoie de individualişti.

Numai o masă coezivă de oameni poate produce un rezultat spiritual. Nu există alt mod! Puterea unei societăţi spirituale se află în centrul ei, în uniunea tuturor şi în aspiraţia comună.

Întrebare: Poate cineva cu un ego mare să se anuleze în faţa societăţii? Cum ai făcut tu asta?

Răspuns: Am fost un mare egoist, fiind în dezacord cu grupul de multe ori. Am fost surprins cum de m-au tolerat. Totuşi, în final, prin circumstanţe foarte dificile, am reuşit să înţeleg că trebuie să mă înclin.

Comentariu: Dar tu l-ai avut ca învăţător pe Rabaş. Te-ai anulat în faţa lui.

Răspuns: Asta a fost chiar mai greu. Când ai un învăţător lângă tine, care te sprijină, atunci trebuie să te anulezi chiar mai mult. A fost dificil.

Totuşi, nu ai unde să scapi. Dacă eşti persistent şi accepţi tot ceea ce îţi indică societatea, atunci primeşti în final ajutor de sus.

Întrebare: Atunci, asta însemnă că este cumva posibil să lucrezi cu caracterul şi calităţile care îţi sunt date de natură?

Răspuns: Numai dacă Creatorul o va face. Dacă Creatorul nu construieşte Templul, adică sufletul, atunci toate încercările omului sunt în van.

Din emisiunea de pe Kab TV „Ultima generaţie” din 19.06.2017

Oamenii nu se schimbă, tu te schimbi

Întrebare: Cu cât sunt mai drăguţ cu oamenii, cu atât ei îmi iau mai puţin în serios opinia mea. Eu sunt cel care s-a schimbat sau oamenii din jurul meu s-au schimbat?

Răspuns: Tu eşti singurul care se schimbă. Oamenii nu devin diferiţi; ei nu se schimbă. Tu eşti cel care se schimbă.

Din lecţia de Cabala în limba rusă din 29.01.2017

Ce poate primi cineva din Cabala?

Întrebare: Ce poate primi cineva din Cabala?

Răspuns: Din cabala, omul poate primi revelaţia Creatorului, iar asta explică totul. Într-adevăr, revelaţia Creatorului este revelaţia singurei forţe comune care guvernează întregul univers: nivelurile mineral, vegetal, animalul şi uman ale naturii din lumea noastră şi toate cele cinci lumi care sunt incluse în lumea infinitului.

Relativ la noi, această unică forţă comună se numeşte Creator. Conţine toate plăcerile, toată fericirea, toate dorinţele omului. Cabala revelează această forţă. Iar restul provin din asta.

Din lecţia de Cabala în limba rusă din 25.06.2017

Sufletul, dorinţa, intenţia

Întrebare: Sufletul este o dorinţă sau o dorinţă cu intenţie?

Răspuns: Sufletul este o dorinţă. Lumina sufletului este ceea ce umple dorinţa. Iar intenţia este corectarea, ecranul, Lumina reflectată.

Din lecţia de Cabala în limba rusă din 21.05.2017

Cum se pot ajuta sufletele unul pe altul?

Întrebare: Cum ne pot ajuta sufletele înalte în dezvoltarea spiritualităţii?

Răspuns: Creatorul a creat un singur suflet. L-a împărţit în multe părţi, aşa numitele suflete individuale, fiecare corectându-se numai pentru a facilita corectarea comună. Dar, în general, sufletul este unul pentru toţi. Baal HaSulam scrie despre asta în articolul „600 000 de suflete”

Deoarece toate sufletele individuale sunt într-o agregare a sufletelor, corectarea unui suflet îl ajută pe altul, şi aşa mai departe.

Din lecţia de Cabala în limba rusă din 21.05.2017

Totul este decis numai în Lumea Superioară

Adevărul este că Zohar-ul nu vorbește deloc despre lumea aceasta ci, numai despre Lumile Superioare. (Cartea Zohar, „Va iețe”)/

În lumea noastră nu sunt deloc schimbări, noi nu putem să facem nimic în ea și, de aceea, nu este nimic de zis despre ea. Vedem cum ne dăm cu capetele de pereți, încercând să rezolvăm ceva, dar, de fapt, nimic nu este rezolvat în această lume.

Totul este decis la nivelul superior, iar lumea noastră este doar un loc în care ne pregătim pentru intrarea în nivelul următor, în Lumea Superioară.

Scopul nostru este să o obținem și să începem să lucrăm în ea. De aceea, în lumea noastră nu sunt corectări, toate corectările au loc numai în Lumea Superioară.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 12/02/ 2017

 

Societatea Viitorului: Măreția Dăruirii

Întrebare: Este scris că „ultima generație va avea multe cărți de metodică a înțelepciunii și a moralei, care dovedesc măreția și sublimul perfecțiunii în dăruirea către ceilalți, până la punctul în care întreaga națiune, de la mic la mare, se vor angaja din toată inima în acest lucru”. (Baal HaSulam – HaDor Ha Aharon – Ultima generație). Care este această dovadă?

Răspuns: Numai aceia care obțin calitatea dăruirii și a iubirii au dovada.

O inversare a percepției realității are loc în omul care primește calitățile superioare. El începe să îi simtă pe ceilalți mai apropiați de el însuși, mai importanți decât el și deasupra lui. Cunoștințele, sentimentele, gândurile, abordările, principiile și deciziile lor devin mai importante pentru el decât propriile sale baze comportamentale.

Prin ceilalți, el începe să vadă lumea în afara lui și, în cele din urmă, înțeleage că există un fel de forță comună, unică în lume, care îl ține pe fiecare în el însuși și care pătrunde în întregul univers. Această forță umple lumea cu bunătate, iubire, cu interdependență și cu sentimentul perfecțiunii și al eternității.

Asta este ceea ce revelează un om care dobândește calitățile simțirii aproapelui său.

Treptat, el își extinde cercul și începe cu grupul lui de „zece”, care este alcătuit din oameni apropiați lui în spirit, metodologie și scop. Apoi, la acest„zece”, el atrage alte grupuri de „zece”, care studiază în cadrul Institutului Bnei Baruch Kabbalah, apoi trece la poporul Israel, fiindcă acest popor a fost în starea de iubire reciprocă în urmă cu 2000 de ani, înaintea distrugerii Templului, deci înaintea distrugerii bunelor relații dintre oameni.

Numai după asta poporul Israel s-a amestecat cu restul neamurilor lumii, după cum este scris: „Casa Mea va fi numită Casă de Rugăciune pentru toți oamenii”.

Din Emisiunea Kab Tv „Ultima Generație” din 26/06/ 2017

 

Yom Kipur – Ziua Judecății

Yom Kipur este ziua judecății. Cine judecă? Cine este judecat? Ce trebuie să facă un om în această zi? Ce se va întâmpla dacă omul face totul corect?

În Ziua Judecății, omul se judecă pe sine, se ridică peste egoismul personal și revelează lumea ca pe un sistem unificat. Nu din întâmplare poporul evreu a fost mereu criticat de cosmopolitism – chiar dacă toate granițele sunt arbitrare, nucleul nostru intern, înăscut, ne-a făcut întotdeauna străini printre ei.

Azi, când lumea are nevoie cu disperare de unitate, neamul evreilor este împărțit. Dar, alte neamuri nu ne pot minți – ei instinctiv, chiar fără a o face conștient, ne cer să ne asumăm responsabilitatea misiunii unificării, a contopirii tutror inimilor în una singură.

În asta constă esența Zilei Judecății noastre.

Înțelegerea definitivă a egoismului

Tora, Deuteronom, 28:48: „De aceea vei servi pe dușmanul tău, pe care HaȘem (Numele Lui) îl va trimite împotriva ta, fiind înfometat, însetat și gol și în lipsa tuturor lucrurilor; și el va pune un jug de fier în jurul gâtului tău, până când te va distruge”.

Veți simți că faceți o muncă egoistă și, deși urâți asta, nu veți avea cum să scăpați de ea, iar ea va continua să vă controleze. Și veți simți asta multe zile și mulți ani din viața voastră.

Dar, aceasta înseamnă deja că înțelegeți în ce jug vă aflați. Fără astfel de sentimente, dure, ascuțite, dar folositoare, este imposibil de trecut în Lumea Superioară.

Întrebare: Aceasta este considerată o stare avansată?

Răspuns: Desigur. Este atunci când omul trece prin asta și înțelege că nu poate face nimic, deoarece el a rămas încă sclavul dorințelor sale. El le urăște cu toată forța dar, în același timp, nu poate scăpa de ele și obține astfel posibilitatea de a striga.

Acest strigăt, această apelare la Creator, îl ajută să intre în Lumea Superioară, fiind ridicat la fel cum este ridicat din fundul unei piscine.

Întrebare: Asta înseamnă că, întâi, trebuie să se înece?

Răspuns: Desigur. Și până la capăt, astfel încât el să poată înțelege în ce măsură, în toate dorințele și intențiile lui, nu există nici măcar un gram de stare spirituală.

Omul trebuie să înțeleagă că totul vine de la Creator și, de aceea, el nu poate face față acestui lucru. Lui nu-i pasă dacă va muri sau nu, dar de egoismul lui nu se poate despărți. Această înțelegere trebuie să fie definitivă.

Din Emisiunea KabTV „Secretele Cărții Eterne” 19/12/2016

 

Ce este răul?

Întrebare: Ce este răul: dorința, intenția sau o anume combinație a celor două?

Răspuns: Rău este ceea ce nu este legat de Creator. Tot ceea ce îți poți imagina că nu se referă la natura Creatorului este Răul pur.

Rezultă că lumea noastră, toate forțele și toate manifestările, la diferite niveluri ale naturii, sunt Răul absolut. Pentru a se manifesta față de noi, Creatorul a făcut o Creație opusă calităților Sale. Se numește dorință de primire pentru sine sau egoism.

Această dorință se poate simți doar pe sine și nimic în afara ei. Nu are nicio abilitate de a înțelege, de a imagina sau percepe orice altceva. De aceea, ea este fundamentul Răului viitor. Nu este încă Răul însuși, fiindcă dorința nu este vinovată că acționează astfel, deoarece a fost creată așa de la începutul începuturilor.

De aceea, dorința acestei lumi, care aparține naturii neînsuflețite, adică ceea ce există în toată imensitatea galaxiilor până la natura vegetală care crește pe planeta noastră și lumea animală existentă pe Pământ, inclusiv noi, fiindcă noi, în corpurile noastre, suntem animale, toate sunt embrionul egoismului. Nu este egoismul însuși, ci o dorință de a exista, de a se împlini.

Egoismul este termenul pentru ceea ce este deasupra nivelului animal. Ca regulă, omul este alcătuit dintr-o parte animalică și, în aceasta, el nu este egoist, fiindcă vrea să existe la fel ca orice animal. Dar, el are, de asemenea, ceva care depășește nivelul său de animal, atunci când tânjește după ceva mai mult decât o face partea materială a corpului său. Acesta se numește deja „egoism”, chiar dacă nu în starea finală, dar este totuși „vreau mai mult”.

Dacă vreau mai mult, în defavoarea celorlalți, prin asta fur de la ei; acesta este adevăratul egoism. Și dacă intenționez să mă comport în așa fel, încât să obțin plăcere din faptul că sunt peste ceilalți și să mă bucur de nenorocul lor, acesta este un nivel avansat de egoism. Sunt multe grade diferite de creștere a egoismului.

Cu alte cuvinte, tot ce este în noi, ca oameni, este egoism, iar tot ce este în noi, ca animale sau în nivelurile mineral, vegetal și animal, sunt niveluri obișnuite ale naturii.

De aceea, egoismul este dorința de a primi plăcere în detrimentul altora, când mă bucur că sunt peste toți ceilalți.

Animalele se mănâncă unul pe celălalt de foame. De exemplu, crocodilul mănâncă o vacă și, după aceea, nu mai mănâncă 6 luni, deoarece îi este de ajuns. Șarpele, după ce își înghite prada, stă nemișcat și nu-i mai pasă de nimic altceva. Dar nu și omul. După ce „înghit” o vacă, deja mă gândesc cum să o mănânc pe a doua sau, măcar, cum să o prind și să o am mai târziu. Animalele nu au așa ceva.

De aceea, tot ce facem mai presus de dorința noastră naturală de a ne umple/împlini este egoism uman, care atinge înălțimi tot mai noi și mai mari.

Prin asta suntem diferiți de Creator. Evoluția constantă a egoismului din noi, care acționează în detrimentul celorlalți, este rădăcina Răului naturii nostre și, mulțumită lui, pe de o parte cucerim lumea și, pe cealaltă parte, ne înghesuim către un final mort.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 26/02/ 2017

Pagina 2 din 28412345...Ultima »