Întrebare:: Unii oameni au tulburări mentale și cred că sunt în lumile spirituale. Un cabalist care a atins spiritualitatea simte de asemenea o anumită dualitate. Unde este granița dintre instabilitatea mentală și realizarea spirituală?

Răspuns: Oamenii vin la mine și îmi spun: „Sunt deja în lumea infinitului. Eu am corectat totul, dar ce spui despre tine?” Există impresii atât de interesante pe care le oferă omul despre sine! Din exterior desigur poți vedea sau nu poți vedea dacă el este în spiritualitate. Dacă este un străin, se poate ascunde.

De obicei fiecare dintre noi vede lumea superioară cu simțul său interior, cu calitatea dăruirii dezvoltată în el, doar dacă a intrat deja în contact constant cu natura superioară și Creatorul i s-a revelat și nu doar pentru o clipă. .

Până la urmă, dacă își dorește cu adevărat sau suferă mult, poate simți implicit manifestarea forței superioare pentru o perioadă scurtă de timp. Dar acesta nu este o simţire evidentă al Creatorului, ci un sentiment de căldură în care intri.

O persoană cunoaște și înțelege clar spiritualitatea doar atunci când a trecut deja bariera dintre cele două lumi. Cum poți determina dacă cineva se află în spatele barierei sau nu? — Prin calitatea dăruirii și a iubirii, care îl îmbrățișează constant față de toată lumea. Dar poate fi și înșelător.

KabTV “Am primit un apel.Personalitate disociativă” 21.12.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Poate un grup de zece cabalist puternic și conectat să depășească toate problemele pe care le întâlnim în viață? A depăși problemele înseamnă a le accepta ca fiind trimise de Creator, deoarece nu există altă forță în lume și apoi a încerca să transformi aceste dificultăți din probleme în milă prin conexiunea ta în grupul de zece, care devine din ce în ce mai puternică.

Adică trebuie să vedem că aceste probleme vin doar pentru a ne ajuta să ne conectăm și să avansăm și mai mult. În acest fel, Creatorul ne oferă ocazia să ne conectăm și să ne apropiem de El.

Grupurile de zece puternice se conectează astfel încât să devină o puternică forță capabilă să anuleze toate judecățile și chiar mai mult să transforme aceste judecăți în milă. Datorită acestui fapt, ne conectăm și mai mult unul cu celălalt și ne înălţăm.

Dacă Creatorul dă unei persoane o boală gravă, cel mai corect lucru este să adere la Creator cât mai mult posibil împreună cu toți prietenii, cu întregul grup de zece. Să te rogi tot timpul și să ceri să aderi la prieteni și mai strâns până când te dizolvi complet în ei, de parcă nu ai exista deloc, ca și cum ai fi complet dizolvat în interiorul grupului. Prin aceasta, toate bolile și toate problemele se îndepărtează și dispar.

Din Lecţia zilnică de Cabala 1/4/23, Iubirea – Extrase selectate din Zohar pentru toți

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Baal HaSulam oferă exemplul cu omul bogat care hrănește și dă daruri unui om sărac. Sărmanul simte o plăcere directă din asta. Dar pe măsură ce primește cadouri, începe să simtă rușine.

Nu ne place deloc sentimentul de rușine pentru că în Creator nu există deloc primire. Rușinea vine tot de la Creator, sau apare doar în creație?

Răspuns: Niciun sentiment negativ nu vine de la Creator, ci doar unul pozitiv. Ele sunt negative pentru că a fost creată diferenţa noastră de formă cu Creatorul.

Sentimentul de rușine în fața celui dăruitor există doar în creație. Nu există în rădăcina noastră.

KabTV “Studiul celor Zece Sefirot (TES)” 04.12.2022

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Una dintre calitățile importante în munca spirituală este răbdarea; omul ar trebui să strângă din dinți, să-și închidă gura și să treacă prin toate stările.

Aceasta este ceea ce faci toată viața dacă ai de-a face cu Creatorul, dacă El stă în fața ta, iar revelația și conexiunea cu El sunt singurul lucru important pentru tine, deoarece El este cu adevărat singurul motiv pentru tot ceea ce se întâmplă.

Unde altundeva mai putem merge și la ce altceva ar trebui să fim atenți? Avem nevoie de porunca să ne iubim aproapele doar pentru a ne antrena și a atinge calitățile Sale. Nici aproapele meu, nici eu nu existăm aici, ci doar calea de a ajunge la calitatea de Creator.

Întrebare: Este răbdarea deosebit de importantă în timpul unei certe?

Răspuns: O ceartă este apariția unei contradicții cu Creatorul, când El mă pune în astfel de condiții încât nu accept tabloul pe care El mi-l pictează.

Întrebare: În principiu, atunci când există conflict între prieteni, este și acesta unul dintre elemente?

Răspuns: Desigur. Pur și simplu nu simt asta. Dacă sunt într-un grup, atunci aceasta este o lecție pentru întregul grup. Ei fac o gaură în barca în care se află tot grupul.

Când se ceartă între ei, ei rup unitatea grupului, iar întregul grup suferă de acest lucru. Nu se poate face nimic aici! Într-o astfel de relație, niciun grup nu va realiza vreo ascensiune spirituală sau revelare a Creatorului.

La început, toate acestea sunt iertate și nu sunt observate. Atunci ajungem într-o asemenea stare încât suntem obligați să lucrăm asupra noastră, astfel încât grupul să fie asemănător Creatorului. Relațiile din grup vor fi întotdeauna îngrozitoare, urâte, teribile, dezgustătoare și pline de ură, ca în exemplul grupului lui Rabi Șimon, creatorul Cărții Zohar. Dar trebuie să ne ridicăm deasupra acestui lucru pentru a iubi.

KabTV “Am primit un apel. Conflictul între prieteni” 15.02.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În zilele noastre fiecare are propria lui părere și fiecare crede că ar trebui să o exprime. Ce este o părere personală și cât de importantă este?

Răspuns: Adevărul este că egoismul  a crescut. Dacă în urmă cu o sută de ani oamenii erau mai modesti și înțelegeau împărtăşirea între ei înșiși și cu alții, în propria lor clasă și cu alte clase, în poziții sociale și în cultură socială și știau dacă pot spune sau nu, precum și unde, când, și în ce societate, acum toate liberalizările moderne au dus la o stare în care omul crede că poate face totul și oriunde. Libertate!

Drept urmare, neavând nici cunoștințe, nici cultură, nici abilități, el este ca „o poșetă de mătase purtată de o scroafă”. Aceasta este ceea ce vedem. În primul rând, un astfel de comportament este promovat și demonstrat de mass-media. Ce este nevoie pentru a deveni jurnalist? Nimic. Du-te și angajează-te. Dacă știi să scrii „bine”, atunci te poți alătura imediat unui personal și asta este tot. Și apoi…

Bineînțeles că există jurnaliști de top, dar sunt mai mult ca analiști, oameni cunoscători, cu o mentalitate specială. Aceasta este deja o profesie, o cultură internă. Ei pot fi mai presus de politicieni. Dar câţi dintre aceştia sunt?

Restul sunt împingători de creion. Ei le arată tinerilor cum să pună la capăt orice le vine în minte. Tinerii învață cum să se exprime de la acești indivizi și așa crește o generație. În fiecare generație puteți vedea prin ce fel de media au fost crescuţi. Și aceste medii dau tonul. Dacă te uiți la el, titlurile sunt provocatoare, dar nu există nimic în text.

În general, toate aceste trucuri ieftine îi învață pe oameni să aibă o atitudine disprețuitoare față de adevăr și față de modul în care se pot exprima. Principalul lucru este să chicoteşti și să râzi de ceva absolut gol, pentru că asta este obișnuit. Totul se bazează pe asta.

Dar toate acestea sunt semne ale unei căderi. Așa s-au stins treptat toate civilizațiile. Ne aflăm în ultima perioadă a declinului civilizației noastre egoiste, care include o mulțime de civilizații și perioade diferite, atât în timp, cât și în împărțirea ei însăși în multe civilizații existente simultan. Astăzi sunt șase sau șapte în lume, ca să nu mai vorbim de câte etape diferite ale dezvoltării umane am trecut. Astăzi totul se apropie de sfârșit.

KabTV Am primit un apel. Opinie personală” 26.12.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

După ce a trecut prin perioada „explorării Pământului lui Israel”, grupul lui Avraam a atins o stare în care, din dorința manifestată între ei, au putut să creeze o singură dorință comună de dăruire și iubire reciprocă, în care au dezvăluit forța superioară — Creatorul.

Cu alte cuvinte, s-au ridicat la nivelul Său și au ajuns la o stare ideală. Dar, de îndată ce au ajuns la el, a început să se manifeste un egoism și mai mare, pentru că au luat cu ei din Babilon tot egoismul uriaș care era deasupra lor și nu se referea nici măcar de ei, ci la calitatea dăruirii și a iubirii.

Așadar, a început să se manifeste egoismul universal al următorului nivel și mai mare, care este inerent întregii umanități, întregii mase, nu doar acestui grup mic, deși creșteau și se întăreau tot timpul.

Potrivit lui Rambam, 5.000 de oameni au părăsit Babilonul, iar când au ajuns la nivelul pământului lui Israel, erau 3.000.000 ei. Asta a fost acum 2.700 de ani.

KabTV „Am primit un apel. Istoria poporului evreu”04.05.2014

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Profesorul dvs. era deja o persoană în vârstă când l-aţi cunoscut. Știaţi că, în orice caz, va muri. V-aţi pregătit pentru moartea lui?

Răspuns: Mi-a fost absolut clar că nu voi putea trăi nici măcar o zi în împrejurimile în care se afla odată ce va fi plecat. Am stat în acel loc și cu acei oameni doar din cauza lui. Numai din cauza lui! În momentul în care el nu ar fi acolo, nici eu nu aș fi acolo.

Rabash a plecat. A murit în brațele mele în spital. Nu era nimeni în jurul lui în afară de mine. Era vineri. I-am sunat și le-am spus băieților că profesorul nostru nu mai este aici. Oamenii au început să vină la spital. În aceeași zi, înmormântarea a avut loc la ora 11 dimineața. Ne-am dus la Ierusalim. Îmi amintesc toate acestea ca într-un vis.

Încă mă gândeam că nu ar trebui să mă despart atât de ușor de ceilalți și ei de mine și că ar trebui să ne spargem în multe părți. Am înțeles că până la urmă va trebui să fac asta. Mă gândeam că va trebui să ne reorganizăm cumva în același sistem, în aceeași societate. Până la urmă, în Cabala se scrie despre societate, despre grup, deci înseamnă că trebuie să fac ceva. Și am încercat.

În cele din urmă, am simțit o respingere din partea celorlalți, iar ei au simțit același lucru față de mine și totul s-a rupt în multe bucăți. Un grup a rămas în Bnei Barak, altul în Ierusalim, al treilea în altă parte. S-a întâmplat așa cum mă așteptam.

Întrebare: Înseamnă că aţi jucat pentru dvs. „filmul” a ceea ce s-ar întâmpla după moartea lui Rabash?

Răspuns: Absolut. Fără îndoială. Chiar am vorbit folosind indicii despre asta cu Rabash. De ce nu?

La fel și astăzi pot vorbi despre ce se va întâmpla când voi fi plecat; trebuie să existe un grup la fel ca acum. Nucleul grupului sunt oamenii pe care mă bazez și astăzi. Pot chiar să le spun numele. Ei pot conduce grupul corect împreună și în niciun fel nu vor fi influențați de alte opinii care răsar pe ici pe colo.

La fel s-a întâmplat după ce Rabash a plecat. Imediat au apărut parveniți. Cu profesorul stăteau liniștiți în colț, dar acum aveau sentimentul că toți sunt egali. În nici un caz! Nu există egali.

Sunt oameni care nu sunt capabili, nu înțeleg și sunt încă nedezvoltați intern pentru a fi în interiorul sistemului de guvernare, în nucleu. Și sunt cei care, în funcție de pregătirea lor interioară, de conexiunea lor cu mine sunt înainte. Ei posedă autodisciplina interioară; pot continua să ducă la îndeplinire această misiune. Prin urmare, cred că se vor organiza astfel.

KabTV “Secretele Cărții Eterne” 12.02.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În lumea modernă, relațiile intime rapide sunt foarte frecvente, când oamenii literalmente fără nicio condiție prealabilă se pot reuni rapid și apoi se pot separa. Ce câștigă și ce pierd?

Răspuns: Aceasta este calea necesară căderii noastre. Nu putem spune ce câștigă sau pierd oamenii în acest caz și, deoarece acest lucru va deveni clar abia la sfârșitul căderii noastre, vom vedea că nu câștigăm nimic prin aceasta, că este necesară o paradigmă complet diferită de atitudine față de căsătorie și familie, că pierdem, și pierdem multe din asta.

Dar o astfel de atmosferă provine din cultura modernă. Literatură, muzică, cinema; uite ce se face! Și copiii cresc cu asta, sunt complet diferiți. Au o viziune diferită asupra lumii.

Astăzi, o mamă își duce fiica de 12 – 13 ani la un ginecolog, care îi prescrie pilule contraceptive și atât. Mama nu se mai gândește la ce se întâmplă cu fiica ei pentru că știe că nu există altă cale. Iar fiica cu ușurință, fără rezerve, poate vorbi cu ea despre problemele ei. Ea crede că este în regulă și normal. Adică tinerii au o abordare complet diferită a vieții, este o altă cultură.

Așa este perioada de tranziție, când am părăsit trecutul, tradiționalul matriarhat-patriarhat și nu am ajuns nicăieri până la urmă; am tăiat legăturile vechi, dar nu există altele noi. Acest haos general ne va bântui până când vom începe să simțim că fără a corecta natura omului, nu vom ajunge nicăieri.

Între timp, vom pătrunde din ce în ce mai adânc în haos în toate domeniile activității umane: politice, sociale etc. Ne aşteapță schimbări foarte serioase în societate.

KabTV “Am primit un apel. Sex rapid”12.12.2013

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cabala & Femeile

O perspectivă asupra căutării interioare și a dezvoltării spirituale a femeilor

Adam și Eva sunt două forțe ale naturii care au fost păcălite de Creator pentru a face păcatul.

În cartea Genezei, Eva este înfățișată ca perfidă, seducătoare și vicleană, ca încălcând legile. Iar Adam este un fel de martir care este condus și ispitit de o femeie. Putem învăța ceva din asta despre un bărbat și o femeie în lumea noastră?

Oricât de tentant este să spui „da”, Adam și Eva nu descriu un bărbat și o femeie din lumea noastră. Ele se referă la forțele spirituale care dăruiesc (bărbatul) și primesc (femeia), adică două forțe ale naturii. Acesta este de fapt Creatorul și ființa creată. Biblia vorbește despre conexiunea dintre ele, despre modul în care ființa creată obține plăcere de la Creator, este umplută cu ea și apoi devine egoistă. Acesta este păcatul, căderea sufletelor în această lume și așa mai departe.

Cu alte cuvinte, povestea lui Adam și a Evei vorbește despre rădăcinile noastre spirituale cele mai înalte și nu despre un bărbat și o femeie. Suntem descendenți ai lui Adam și Eva, dar aceștia sunt forțele spirituale care s-au materializat treptat și au ajuns în această lume după mii de pași.

În Eden, partea feminină numită Eva a vrut să devină și mai venerată și să se ridice și mai mult. Prin urmare, a dorit să copuleze cu partea masculină și să urce la nivelul Creatorului. Aceasta este ceea ce este scris și asta au înțeles aceste forțe – aceste suflete. În acest fel, ei devin apropiaţi de Creator, de dăruire.

Eva nu a făcut nimic rău. Ea a adus totul spre dezvoltare. Adam însuși nu a fost capabil să facă acest păcat, dar cu ajutorul ei păcatul s-a împlinit.Prin ea, ei au fost păcăliți de către Creator, astfel încât să păcătuiască, pentru că întregul lanț de evenimente trebuie să coboare în această lume materială.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Toate stările descrise în Tora nu vorbesc despre geografie, nici despre felul în care grupul lui Avraam a părăsit Egiptul, cum s-a apropiat de Muntele Sinai, a traversat deșertul și a intrat în Țara lui Israel, ci despre stările interioare ale oamenilor. Au început să simtă o mare dezvoltare a egoismului. Le-a fost greu, dar treptat au ajuns la punctul în care urcau și coborau în mod constant unul față de celălalt și încercau să rămână la nivelul iubirii, al prieteniei și al stării de „iubiți-vă aproapele ca pe voi înşivă”.

Uneori asta mergea, iar alteori nu, dar a continuat așa până când și-au dat seama că trebuie să se desprindă de egoism pentru că a devenit atât de uriaș încât era imposibil să-i facă faţă.

Nu poți depăşi imediat acest munte, ci doar dezvăluind treptat ego-ul, în măsura în care îl poți folosi, să te ridici deasupra lui și astfel ridicându-te pe tine, chiar dacă în tine se dezvăluie constant calități negative. Dar nu ți-e frică de ele. Înțelegi că datorită lor te ridici deasupra lor folosindu-le corect, iar aceasta este înălţarea ta spirituală.

În acest fel, grupul lui Avraam în conexiune unul cu celălalt s-a desprins de egoismul numit „Egipt”, a crescut și a început să lucreze asupra lui însuși. În primul rând, au început să stabilească o relație de ajutor reciproc, a nu face rău unul altuia, deoarece înainte de asta erau gata să-și ia capul unul altuia. Muntele Sinai reprezintă muntele urii dintre ei.

Starea lor poate fi numită „deșert” pentru că nu au simțit niciun gust în ea, deoarece munca pentru dăruire nu aduce nicio împlinire egoismului. Deci, au lucrat asupra lor înșiși timp de 40 de ani, până s-au ridicat pe deplin la nivelul Bina.

Apoi au trecut prin așa-zișii 40 de ani de rătăcire în deșert. Rătăcirea simbolizează o căutare constantă: unde pot găsi în acest egoism, pe care îl ridic constant din mine, calitatea Bina, calitatea dăruirii?

KabTV “Am primit un apel. Istoria poporului evreu” 05.04.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Un comentariu →