Category Archives: Spiritualitate

Trei stâlpi pe care stă lumea

Rabaş în „Avraam a născut pe Isaac”: În Mişna se spune: Exită trei lucruri pe care stă lumea, Tora, munca şi milostenia. Avraam este numit „om al milosteniei”, care dedică puterile lui bunătăţii faţă de oameni. Isaac (Iţak) este numit „stâlpul muncii”, cel care îşi dedică sufletul său pe altar. Şi Iacov este numit „stâlpul Torei” după cum este spus „Dă adevărul lui Iacov” şi Tora este numită „Tora a adevărului”. Şi astfel, fiecare om trebuie să ajungă la aceşti trei stâlpi. Întâi, aceşti trei stâlpi, au fost revelaţi unul după altul de către Sfinţii Părinţi ai noştri, fiecare din ei revelând câte un stâlp. Şi după ce cei trei stâlpi au fost revelaţi, este de asemenea în puterea noastră să urmăm aceeaşi cale pe care părinţii noştri au pregătit-o pentru noi, şi de aceea noi suntem numiţi „poporul ales”, fiindcă avem meritul de a fi moştenit de la Părinţii noştri observarea celor trei stâlpi prin care lumea poate exista, ceea ce înseamnă că, prin ei, lumea va exista şi va ajunge la scopul pentru care a fost creată.

Lumina a creat dorinţa, Lumina este dăruirea totală, iar dorinţa este primirea totală, dar prin Lumină, dorinţa trebuie să se schimbe în „primire de dragul dăruirii”. Asta înseamnă că Lumina şi dorinţa trebuie să se conecteze într-un fel special, numit „deasupra raţiunii” sau, „linia de mijloc”.

Această combinaţie este făcută prin alegerea omului. Mulţumită faptului că omul a ales combinaţia corectă de fiecare dată, el include acest lucru în el. O „fiinţă umană” este sistemul compus din două părţi: Lumina şi vasul, dorinţa de dăruire şi dorinţa de primire, şi prin faptul că omul, care este între ele, poate alege şi determina relaţia corectă între ele, el crează în interiorul lui o combinaţie mai mare între Lumină şi vas.

Munca unui om este să se verifice pe sine şi să înveţe de la Lumină. Pentru asta, el trebuie să fie deja încorporat în cele trei linii: a Luminii şi a vasului şi a atitudinii corecte dintre de ele, numai atunci va fi capabil să ştie ce îi aduce Lumina. Aceasta este numită munca lui Avraam, prima revelaţie spirituală în munca noastră.

Atunci începem să lucrăm în vas în linia stângă, pentru a înţelege ce este materia noastră. Este posibil să vezi diferenţa în interiorul materiei numai dacă ai Lumina şi dacă ştii cum să lucrezi corect cu vasul. Asta înseamnă că linia stângă însăşi este de asemenea facută din trei linii, pentru a învăţa corect despre dorinţă – aceasta este numită munca lui Isaac.

Apoi este munca în linia de mijloc: o combinare a liniei stângi şi a liniei drepte într-o singură linie, pentru a şti exact ceea ce avem nevoie să facem cu aceste două forţe. Aceasta este numită munca în linia de mijloc, munca lui Iacov, care este în acelaşi timp în starea de micime, în rădăcina fazei, în faza unu şi faza doi. Apoi, după obţinerea stării de mărire, în al treilea şi al patrulea nivel, această muncă este deja numită Israel. Acestea sunt fazele creşterii spirituale ale unui om.

Un om care avansează în acest fel, are ceea ce numim „drepturi patriarhale”, ceea ce înseamnă că el primeşte metoda şi o împlineşte, şi că el aparţine „poporului ales”, fiindcă el munceşte în funcţie de „cele trei linii”, înţelegând că el este „linia de mijloc” care conectează primele două linii.

Linia de mijloc este numită fiinţă umană şi este de asemenea numită Creator., Zeir Anpin, stâlpul din mijloc. Pe anasamblu, linia de mijloc este consecinţa prin care un om aderă la Creator.

Este imposibil să munceşti în Sfinţenie fiindcă Sfinţenia este numită dăruire. Dăruirea este posibilă numai în combinarea corectă între cele două linii: linia dreaptă şi linia stângă în linia de mijloc.

De aceea se spune că lumea stă pe „trei stâlpi: pe Tora, pe muncă şi pe milostenie” dacă ne uităm la procesul de corectare al lumii dinspre partea noastră, de jos în sus: Tora este linia de mijloc, Iacov; munca, este linia stângă, Isaac; şi milostenia este Avraam, linia din dreapta.

Din Pregătirea pentru Lecţia zilnică de Cabala din 28/11/2012

Realitatea este creată de acţiuni

Baal HaSulam, „Esenţa Înţelepciunii Cabala”: Deorece nu există absolut deloc vreo percepţie a Creatorului, este deci imposibil să obţinem esenţa a oricărei dintre creaţiile Sale, chiar şi a obiectelor tangibile pe care le simţim în mâinile noastre.

Îl percepem pe Creator conform principiului: „Vino şi vezi”. Nu ştiu care este esenţa Creatorului, dar pot „veni şi vedea”. Pentru a face asta, execut anumite acţiuni şi, prin ele, Îl cunosc pe Creator, aşa cum este spus: „Din acţiunile Tale te vom cunoaşte pe Tine”. Toată realitatea, toate acţiunile Lui şi modurile în care El este revelat, sunt rezultat al auto-corectării noastre şi prin asta îl percepem pe El în senzaţiile noastre. Percep totul în vasele mele pentru că acolo descopăr diferite fenomene, inclusiv pe Creator.

Creatorul” este cel mai înalt nivel pe care îl pot atinge. Este dăruirea şi iubirea care controlează toată realitatea. Descopăr legea de a face bine creaţiilor Sale, Bunul care face Bine; descopăr fenomenele care se află în toate vasele, în toate părţile mele, în tot sufletul şi toate dorinţele mele; văd şi percep faptul că El este primul, originalul. Reiese că încă înainte să încep să înţelege, să percep şi să simt, a fost ceva care a determinat gândurile, dorinţele şi acţiunile mele.

Dar cum se poate ca mai întâi să percep şi apoi să înţeleg şi să admit că El a fost mai întâi. Se poate asta? Da. În acţiunea însăşi eu percepe şi descopăr că El a fost primul. Deci totul provine numai din acţiuni. În spiritualitate nu pot recunoaşte şi identifica ceva care nu se mişcă şi nu acţionează.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala din 19.11.2012 „Esenţa Înţelepciunii Cabala.”

Singurul mijloc de corecție

Baal HaSulam, „Introducere la Studiul celor Zece Sefirot,” Punctul 25: Examinează prima întrebare, în care ei își imaginează că pot păstra toată Tora, fără cunoașterea înțelepciunii Cabalei. Eu le spun: Într-adevăr, dacă puteți să vă păstrați studiul Torei și respectarea poruncilor corespunzător, Lishma, adică numai în scopul de a aduce mulțumire Creatorului, atunci, într-adevăr, nu aveți nevoie să studiați Cabala. Acest lucru se datorează faptului că, atunci se spune despre voi,”sufletul lui îl va învăța.” Dar dacă ați practicat Tora în Lo Lishma pentru mai mult de trei ani, așa cum Rabbi Yosi spune, și cinci ani, așa cum Tana Kama spune, atunci Braita vă avertizează că nu veți vedea un semn bun în această cale pe care mergeți! De ce vă înșelați sufletele cu sperante false, atunci când aveți o astfel de tactică apropiată și sigură precum studiul înțelepciunii Cabalei.

Ne putem corecta dorința, astfel încât aceasta să fie complet îndreptată către dăruire numai unindu-ne „ca un singur om cu o singura inima.” Apoi, vom deveni un vas, o dorință care este gata pentru dăruire, și va atinge în cele din urmă scopul: adeziunea cu Creatorul.

Întrebarea este dacă acest lucru este posibil, fără a studia înțelepciunea Cabalei? După cum știm, răspunsul este nu, este imposibil, deoarece Lumina care vine să corecteze o persoană este revelată numai prin înțelepciunea Cabalei. Aceasta este ceea ce aduce Lumina pentru sufletele noastre necioplite și corupte, și nici o altă înțelepciune nu ne poate ajuta aici.

În plus, fără înțelepciunea Cabalei nu știm nici măcar pentru ce studiem. Acest lucru se datorează faptului că Cabala include prezentări, explicații despre motivul pentru care omul a fost creat, de ce Torah este necesară, și cum s-o folosim în mod corect – numai pentru corectarea naturii umane, pentru stabilirea unor relații mai strânse între oameni, astfel încât să  devină un întreg și, astfel, să se asemene Luminii, astfel încât partiția numită „Faraon”, care ne separă unul de altul și ne conduce, să se rupă.

Prin studierea înțelepciunii Cabalei vom înțelege ce este libera noastră alegere și unde exact ar trebui să aplicăm toate eforturile noastre. Dar, dacă o persoană doar studiază Sfânta Scriptură: Biblia, Talmudul, și așa mai departe, nu este suficient pentru a înțelege ceea ce i se cere.

La sfârșitul exilului, am ajuns la astfel de dorințe inferioare, încât chiar și cu ajutorul intelepciunii Cabalei, este dificil să se evalueze și să se traducă termenii și definițiile în mod corect, directionându-le către persoana însăși, la ceea ce se întâmplă în interiorul său. Din partea numită „Percepția realității”, știm că totul este, de fapt, în interiorul nostru. Și totuși, este foarte greu pentru noi să ne schimbăm perspectiva, să ne uităm din exterior spre interior, și să vedem că întreaga lume este aici, și că acesta este locul care are nevoie de corecție.

Din partea 1 a Lecției zilnice de Cabala 22/11/12, „Introducere la TES”

Dorind Să Obținem Efectul Maxim De La Lumina Inconjurătoare

Omul incepe să studieze deoarece vrea să știe, să înțeleagă și să simtă lumea spirituală. În acest timp, insa, nu înțelege totusi cu adevărat ceea ce primește pentru el însuși și nici dăruirea catre ceilalți. El știe doar cum să aibă grijă de el însuși, sa acționeze în conformitate cu dorința sa de a primi; toată munca sa este de a efectua acțiuni care vor atrage Lumina care Reformeaza.

Singurul lucru la care ar trebui să ne gândim este cum să ne deschidem catre Lumină pentru a Îi da acesteia o șansă să opereze asupra noastra, să ne impresioneze și sa ne modifice atributele.Trebuie să ne preocupam în mod constant de a obține cea mai buna stare pentru acest tip de daruire, de a creste în mod intenționat conexiunile noastre cu grupul și de a  organiza tot ceea ce este necesar.

Rolul nostru este de a pune în aplicare această sumă întreagă de condiții, în cel mai bun mod posibil, astfel încât Lumina ne va impresiona. Lumina este fixa, iar eu trebuie la rândul meu, în mod constant, să mă plasez sub influența acestuia, o dată privind dintr-o directie, alta dată din alta directie, în gândurile mele, in intentiile mele, in acțiunile mele, în lucrul cu cărțile, cu grupul, cu mine însumi , în relațiile mele cu oamenii care sunt aproape sau de departe de mine, în orice.

În cazul în care omul se gândește la aceasta în mod constant și își pune toate speranțele, înțelegând că nimic altceva nu va ajuta, cu excepția influenței Luminii, va ajunge foarte repede la rezultat. Acest lucru înseamnă că omul”așteaptă Lumina Creatorului,” ca și cum ar aștepta zorile. Simte cum valorile sale sunt schimbate, fiind orientate spre daruire si iubire,  ieșind  din  preocuparea catre sine si orientandu-se catre prieteni, catre conceptul de grup, către forma si imaginea interioară a grupului.

Astfel, începe să devina constient de viața lui. Simte că există două dorințe în el: Una dintre ele este dorința naturală egoista de a primi, care rămâne în el pentru moment. Altă dorință crește arzator treptat în el, ca o necesitate, ca un vid, ca un deficit, pe care vrea să il umple cu dorința pentru conectare.

După ce omul simte cele două dorințe, datorită Luminii care a creat un spațiu gol in interiorul lui, acesta poate primi deja o direcție. Initial a avut doar un punct fara nici o direcție, iar acum, între aceste două spatii goale, apartinand celor doua dorinte opuse, există o legătură, o relationare, care determină direcția de la „eu” la „ceilalți”, și, astfel,  persoana avansează.

Principalul lucru este de a va indrepta catre primirea influenței maxime a Luminii care Reformeaza, în cel mai eficient mod.

Din pregătire la  Lecția zilnică de Cabala 11/19/12

Este timpul pentru schimbare

Lumea nu va recunoaște importanța înțelepciunii Cabalei până când nu va ajunge la nevoia de corecție. Dar această necesitate este pe punctul de a fi descoperită, iar acest lucru este ceea ce se întâmplă astăzi. Am ajuns la un punct mort; suntem împotriva unui perete, neajutorați, neștiind ce să facem.

Până acum am reușit întotdeauna să depășim problemele, îmbunătățindu-ne viața, dar astăzi este opusul. Ne scufundăm într-o criză care nu se termină, ci crește.

Acest lucru indică faptul că oamenii deja încep să descopere nevoia de o schimbare reală.

Aici ne confruntăm cu întrebarea despre sensul vieții, pe care nu ne-am pus-o înainte. Toate generațiile anterioare au aspirat pentru mai mult: să înțeleagă mai mult, să simtă mai mult, să zboare pe lună, să se scufunde în ocean, să construiască. În cele din urmă, tot ceea ce construim este distrus, iar lucrurile devin atât de rele încât, uneori, pare că este mai bine să mori. „Pentru ce avem nevoie de această viață?” Astăzi este o întrebare generală și va deveni din ce în ce mai clară.

Aici vine nevoia de corectare și poate fi împlinită numai de către Lumina care a creat-o.

Metoda care ne permite să convocăm Lumina care ne corectează dorința este numită înțelepciunea Cabalei. Ea conectează Lumina care a creat dorința și care o poate corecta și umple cu dorință în sine. Deci, pentru că nu există altă soluție, omenirea va trebui în cele din urmă să descopere această metodă și s-o folosească în funcție de destinul său.

Între timp, în perioada de tranziție, lumea nu știe despre asta încă. Nu știm multe, dar cel puțin încercăm să auzim. Trebuie să înțelegem esența înțelepciunii Cabalei cât de repede putem și s-o prezentăm cât de bine și cât de mult putem la toată lumea. Apoi, lumea va ajunge la corecție.

Prin definiție, înțelepciunea Cabalei este revelarea Creatorului către ființa creată, sau o schimbare a dorinței cuiva datorită căreia va primi forma Creatorului și-L va descoperi. Ideea este aspectul pe care l-am explicat: fie din aspectul Luminii, fie din aspectul vaselor. Vorbim fie despre revelația Luminii către vas, fie despre vasul căruia îi va fi dezvăluită Lumina numai în măsura în care sunt egali în formă. Pe ansamblu, nu este Lumina cea care este revelată în vas, ci vasul care primește o formă similară Luminii, numită „Creator”. Astfel Creatorul este revelat ființei create și acesta este scopul .

Din partea a 4-a a Lecției zilnice de Cabala 14/11/12, „Esența Înțelepciunii Cabalei”

Pune-ţi o dorinţă şi ea va deveni realitate!

Întrebare: Dacă întrebăm un copil ce vrea, totdeauna va fi vreun prichindel care nu a fost încă chinuit de viaţă care va răspunde: „Vreau să fiu magician!”. Până la urmă, problema noastră este că am pierdut abilitatea de a vrea mult şi cu multă putere. Viaţa ne-a trântit la pământ, ne-a făcut mici, ne-a făcut să suferim, să supravieţuim, şi să nu mai dorim nimic altceva decât să oprim suferinţa.

Răspuns: De-a lungul întregii noastre vieţi, tot ceea ce facem este să încercăm să scăpăm de suferinţă în loc să obţinem adevărata împlinire, plăcere şi obţinere. Aceasta este ceva care ne lipseşte. Suntem copleşiţi de existenţa noastră. Asta este o nenorocire enormă pentru omenire. Un om care ajunge la această înţelegere pricepe că a trăi în acest fel este lipsit de sens.

Are viaţa înţeles într-o formă diferită? Când cineva pune această întrebare, atunci, este posibil ca el să înceapă să vadă vreo cale de ieşire.

Replica: Dacă întrebi un copil ce înseamnă să fii magician, el va spune: „Îmi pun o dorinţă şi ea va deveni realitate!”.

Răspuns: Un om poate obţine asta! Şi ca rezultat al dezvoltării noastre, trebuie să obţinem asta!

Dar în ciuda faptului că poate fi dificil, nu este foarte uşor să evadezi din viaţa corporală şi să devii implicat într-o altfel de obţinere, în ridicarea şi schimbarea viziunii tale asupra lumii, acest lucru este, în orice caz, în puterea fiecăruia. De fapt, natura ne împinge pe toţi să devenim magicieni.

Un magician este cineva care îşi pune o dorinţă şi, după aceea, ea devine adevăr sau o obţine el singur. Ţi-ai dorit şi ai avut!

Este aşa atunci când începi să înţelegi natura, eternitatea şi perfecţiunea ei, şi atunci, tu nu îţi imaginezi simplu că iei o casă pe malul unui lac, yaht, etc. ci înţelegi ce să doreşti!

Întâi, încetezi să mai doreşti ceva material, nu-ţi aduce împlinire, tu instantaneu te ridici la nivelul următor. Din acest motiv, noi nu mai vorbim deja despre împlinirile animalice sau, în general umane, din lumea noastră.

Omul se ridică instantaneu la un nivel diferit, un nivel de obţinere. El devine interesat de armonia cu natura şi devine împlinit văzând tabloul de forţe care ne guvernează; modul în care acestea ne stârnesc şi ne conduc mai departe.

Acesta este tipul de dorinţă care se trezeşte în om. Eu nu spun că toţi au aceste dorinţe pentru început. Ele se trezesc în omul care este cu adevărat interesat în înţelesul vieţii şi vrea să devină magician. Asta este. Pentru a deveni magician tu trebuie să iei acest aparat uriaş, acest sistem de guvernare, în mâinile tale.

Când tu începi să vezi şi să înţelegi sistemul, atunci tu începi să devii cu adevărat împlinit de armonia lui. Asta este plăcerea cea mai mare! La acest grad tu devii mai aproape, devii inclus în sistem, şi simţi eternitatea şi perfecţiunea lui. Tu de acum nu te mai asociezi pe tine cu corpul animal, perisabil, fiindcă tu nu mai exişti la nivelul animal, ci exişti la nivelul „uman”. Corpul tău poate muri, dar tu ai obţinut dorinţe complet diferite şi poţi exista în ele.

Nicio dorinţă nu mai rămâne în om care nu mai poate fi realizată. Dacă ele sunt conduse în concordanţă cu sistemul general al naturii, atunci ele vor fi cu siguranţă împlinite. Aceste dorinţe sunt ale aceluia care ţinteşte spre iubire şi dăruire.

Din programul KabTv „ Convorbiri cu Dr. Michael Laitman”3/11/2012

Un potop de ape in munca

Din articolul “Ce inseamna un potop de ape in munca’de  Rabash: In Zohar,  Noe comenteaza la cuvintele “si aduc un potop de apa pe pamant”… noi stim ca atunci cand o persoana incepe munca sa in vederea daruirii, corpul pretinde, “Ce ai de castigat prin munca asta?” Care e scopul in a nu dori sa muncesti pentru tine insuti; la urma urmei ar trebui sa te ingrijorezi despre cum sa te bucuri in viata iar ca sa daruiesti inseamna ca tu nu lucrezi pentru binele tau. Asa ca este impotriva naturii noastre si este numit “ o pretentie a ce.”

Dar este o alta pretentie, cand corpul obiecteaza la munca pentru Creator, cand o persoana spune corpului ca trebuie sa credem in Creator, ca El e atent la astea si guverneaza lumea ca fiind bun si binevoitor. Apoi corpul vine la o persoana cu pretentiile Faraonului care spune: “Cine e Domnul ca sa ascult la El?”ceea ce inseamna ca e dificil pentru el sa creada in Creator. Asta inseamna ca el spune ca poate munci pentru beneficiul Creatorului doar daca el simte maretia Creatorului atunci intelege  ca merita sa lucrezi pentru EL.

Aceste doua intrebari: “Cine?”si “Ce?” trebuie sa apara in fata oricei persoane pe drumul ei spiritual si sa ii fie revelata in totalitate. O persoana ar trebui sa stie cum sa faca fata acestor intrebari si sa le inteleaga cat se poate de profund. Acestea sunt intrebari fundamentale care rezulta dintr-o cercetare atenta investita in grup, in studiu si in marile eforturi pentru a avansa catre scop.

Ca rezultat intrebarile “Cine?”si “Ce?” sunt revelate unei personae si exact aceste intrebari sunt cele care il balanseaza si stabilizeaza  si il ajuta sa clarifice legat de ce puteri are nevoie pentru a-si construi vasul spiritual.

Acest vas care este construit din doua linii opuse in fiecare in parte, deasupra carora persoana construieste linia de mijloc.; deasupra tuturor atributiilor si discernamintelor el trebuie sa determine un discernamant comun numit linia de mijloc.

Asa ca initial el trebuie sa limpezeasca cele doua intrebari “Cine ( Mi )?”si “Ce ( Ma )?” care se refera la apele  (ma- im ) potopului. Rabash scrie: “Iar daca o persoana e fericita cu aceste doua intrebari, ca acum are loc pentru munca deasupra ratiunii, atunci se dovedeste ca el este salvat de apele potopului.”

Din partea intai a Lectiei Zilnice de Kabbalah 30/10/2012, Scrierile lui Rabash

Toate drumurile înapoi sunt blocate

Întrebare: Cum putem trece peste starea de greutate şi de oboseală în care ne găsim în ultima vreme şi care ne face să adormim în timpul lecţiilor? Cum ne putem trezi împreună şi să ieşim din această stare, ca un grup global, prin susţinerea reciprocă?

Răspuns: Acesta este momentul exodului din Egipt, despre care am vorbit atât de mult, momentul primirii Torei, punctul cotiturii, al naşterii. Ştim că o naştere este însoţită de durerile naşterii, ceea ce este o stare periculoasă. În momentul naşterii simţim muşcătura şarpelui, descoperirea inimii de piatră, fiindcă nu există alt mod de a putea fi născuţi.

Exodul din Egipt este numit „naşterea spirituală”. De-a lungul timpului, înclinaţia rea trebuie să fie revelată şi aceasta este o stare foarte periculoasă, fiindcă ne ţine sub presiune, altfel, noi nu vom fi de acord să scăpăm din Egipt.

Toate aceste stări nu îi sunt omului încă clare. Imaginează-ţi că este o stare bună prin care noi vom trece în lumea spirituală, în lumea superioară, că de la această stare suntem născuţi şi urcăm peste Mahsom (barieră), peste graniţa lumii superioare. De aceea este starea cea mai tensionată, cea mai periculoasă, ce poate fi în viaţa unui om. Aceasta este starea naşterii lui!

Noi vedem totdeauna naşterea ca pe o minune şi, până în ultimul moment, nu suntem siguri că va merge fără probleme, chiar dacă avem echipament medical aşa de modern şi ştim totul despre acest proces. Încă, noi nu ştim ce se poate întâmpla şi, acesta este un moment foarte critic.

Unicitatea acestui moment este presiunea teribilă sub care este omul şi frica teribilă. Toată viaţa lui anterioară s-a terminat, sau este gata să se termine. El nu vede încă viaţa lui viitoare şi nu o înţelege şi nu îi este încă clar ce simbolizează fiindcă, pentru a o obţine, el trebuie să creeze o deschidere către noua lume.

Omul nu înţelege cum poate exista dacă trebuie „să închidă ceea ce este deschis şi să deschidă ceea ce era încuiat”, exact cum se întâmplă în timpul naşterii corporale.

Dacă tânjim doar spre naşterea spirituală, trebuie să ne imaginăm această stare într-un mod foarte realist, cât mai aproape posibil de înţelegerea şi simţirea noastră, ca urmare a faptului că suntem gata să abordăm această stare şi să ne pregătim noi înşine pentru ea.

Cu cât ne pregătim mai mult pentru această stare, cu atât mai mult vom avansa spre ea. Asta înseamnă că avem nevoie de minţi puternice, putere fizică, şi o bună organizare a tuturor activităţilor care să ne permită să trecem prin cea mai dificilă stare în care am fost vreodată. Toate drumurile înapoi sunt blocate şi nu ai unde să mergi înainte! Exact ca în fuga din Egipt, când drumul tău este blocat deodată de Marea Roşie, iar din spate, trupele faraonului sunt gata să te prindă şi nu există niciun loc să te ascunzi.

Există descrieri alegorice diferite ale stării de naştere spirituală, şi toate se referă la presiune, dificultate şi frică. Trebuie să le abordăm noi înşine şi să nu aşteptăm cine ştie ce forţă care să ne tragă sau să ne împingă în această direcţie. Altfel, devenim permisivi şi căutăm doar să ne organizăm în aşa fel ca să o întârziem. Noi însă, trebuie să ne punem în această stare periculoasă.

Dacă am înţeles şi sunt conştient de ceea ce fac, înţeleg că este periculos doar pentru egoul meu. Este presant şi neplăcut, dar eu abordez în cunoştinţă de cauză şi invoc şi solicit eu însumi durerile muncii, senzaţia de suferinţă. Rezultă că aceasta este o altfel de durere, una dulce.

Din partea întâi a Lecţiei zilnice de Cabala 19/10/2012 „Scrierile lui Baal HaSulam”

Conducând cu capul înainte spre Lumea Spirituală

Întrebare: Știm că înaintea nașterii, fătul se întoarce cu capul în jos. Ce simbolizează acest lucru în procesul de avansare al grupului spre nașterea spirituală?

Răspuns: Embrionul spiritual într-adevăr se întoarce, și în loc de a avea capul în sus, se întoarce cu capul în jos, așa cum se explică în Studiul celor Zece Sefirot. În general vorbind, se numește că-și schimbă mintea. Toate valorile sale, „dincolo de rațiune” și „mai presus de rațiune,” totul în el se întoarce și el vede ceea ce noi numim „Am văzut o lume inversată”- valori opuse. Dorința de a dărui devine mai importantă pentru el decât dorința de a primi; aceasta este tranziția  care are loc în el.

Apoi, după naștere, el se întoarce din nou cu capul în sus. Numai în momentul nașterii este într-o astfel de stare. El nu poate părăsi această lume fără a părăsi toate opiniile pe care le are în cap. Aceasta simbolizează starea de a fi cu capul în jos.

Din partea 1 a Lecției zilnice de Cabala 19/10/12, Scrierile lui Baal HaSulam

Toate drumurile înapoi sunt blocate

Întrebare: Cum putem trece peste starea de greutate şi de oboseală în care ne găsim în ultima vreme şi care ne face să adormim în timpul lecţiilor? Cum ne putem trezi împreună şi să ieşim din această stare, ca un grup global, prin susţinerea reciprocă?

Răspuns: Acesta este momentul exodului din Egipt, despre care am vorbit atât de mult, momentul primirii Torei, punctul cotiturii, al naşterii. Ştim că o naştere este însoţită de durerile naşterii, ceea ce este o stare periculoasă. În momentul naşterii simţim muşcătura şarpelui, descoperirea inimii de piatră, fiindcă nu există alt mod de a putea fi născuţi.

Exodul din Egipt este numit „naşterea spirituală”. De-a lungul timpului, înclinaţia rea trebuie să fie revelată şi aceasta este o stare foarte periculoasă, fiindcă ne ţine sub presiune, altfel, noi nu vom fi de acord să scăpăm din Egipt.

Toate aceste stări nu îi sunt omului încă clare. Imaginează-ţi că este o stare bună prin care noi vom trece în lumea spirituală, în lumea superioară, că de la această stare suntem născuţi şi urcăm peste Mahsom (barieră), peste graniţa lumii superioare. De aceea este starea cea mai tensionată, cea mai periculoasă, ce poate fi în viaţa unui om. Aceasta este starea naşterii lui!

Noi vedem totdeauna naşterea ca pe o minune şi, până în ultimul moment, nu suntem siguri că va merge fără probleme, chiar dacă avem echipament medical aşa de modern şi ştim totul despre acest proces. Încă, noi nu ştim ce se poate întâmpla şi, acesta este un moment foarte critic.

Unicitatea acestui moment este presiunea teribilă sub care este omul şi frica teribilă. Toată viaţa lui anterioară s-a terminat, sau este gata să se termine. El nu vede încă viaţa lui viitoare şi nu o înţelege şi nu îi este încă clar ce simbolizează fiindcă, pentru a o obţine, el trebuie să creeze o deschidere către noua lume.

Omul nu înţelege cum poate exista dacă trebuie „să închidă ceea ce este deschis şi să deschidă ceea ce era încuiat”, exact cum se întâmplă în timpul naşterii corporale.

Dacă tânjim doar spre naşterea spirituală, trebuie să ne imaginăm această stare într-un mod foarte realist, cât mai aproape posibil de înţelegerea şi simţirea noastră, ca urmare a faptului că suntem gata să abordăm această stare şi să ne pregătim noi înşine pentru ea.

Cu cât ne pregătim mai mult pentru această stare, cu atât mai mult vom avansa spre ea. Asta înseamnă că avem nevoie de minţi puternice, putere fizică, şi o bună organizare a tuturor activităţilor care să ne permită să trecem prin cea mai dificilă stare în care am fost vreodată. Toate drumurile înapoi sunt blocate şi nu ai unde să mergi înainte! Exact ca în fuga din Egipt, când drumul tău este blocat deodată de Marea Roşie, iar din spate, trupele faraonului sunt gata să te prindă şi nu există niciun loc să te ascunzi.

Există descrieri alegorice diferite ale stării de naştere spirituală, şi toate se referă la presiune, dificultate şi frică. Trebuie să le abordăm noi înşine şi să nu aşteptăm cine ştie ce forţă care să ne tragă sau să ne împingă în această direcţie. Altfel, devenim permisivi şi căutăm doar să ne organizăm în aşa fel ca să o întârziem. Noi însă, trebuie să ne punem în această stare periculoasă.

Dacă am înţeles şi sunt conştient de ceea ce fac, înţeleg că este periculos doar pentru egoul meu. Este presant şi neplăcut, dar eu abordez în cunoştinţă de cauză şi invoc şi solicit eu însumi durerile muncii, senzaţia de suferinţă. Rezultă că aceasta este o altfel de durere, una dulce.

Din partea întâi a Lecţiei zilnice de Cabala 19/10/2012 „Scrierile lui Baal HaSulam”