Category Archives: Spiritualitate

Antena care primeşte semnalul Creatorului

Întrebare: Ai dat multe exemple din ştiinţă atunci când ai vorbit despre Cabala. A fost un inventator celebru în Italia, numit Guglielmo Markoni care a perfecţionat primul receptor radio, îmbunătăţindu-i sensibilitatea intr-o asemenea măsura, astfel încât aceasta a permis conexiunea la o distanţă mare. Deci, avem nevoie sa îmbunătăţim sensibilitatea sufletului nostru in acelasi fel pentru a dezvolta o legătură cu ceilalţi? Este credinţa acelasi fel de antenă care asigură legătura noastră cu Creatorul?

Raspuns: Guglielmo Markoni a fost un mare om de ştiinţă şi a avut multe secrete. El ne-a dezvăluit doar o mică parte din descoperirile sale. El a descoperit unde despre care nu ştim încă, care cu usurinta invaluiesc globul nostru şi chiar il pătrund complet. El a fost un geniu unic.

Când iesim „afara” din noi înşine, începem să percepem campul energetic general, care umple întregul spaţiu dintre noi. Acest câmp este Dumnezeu, Creatorul. Sa-l percepem înseamnă sa-L atingem pe Creator, forţa superioară care conectează toate sufletele. Apoi, noi, împreună, şi El, această forţă superioară, gândul numit „Gandul Creatiei,” devin ca un întreg. De aceea omul este numit Adam, de la cuvantul Dome (similar cu Creatorul).

Ajungem la o stare în care ne unim pur şi simplu cu El, în sensul ca existăm în El, fiind conştienţi de asta şi înţelegand. Această forţă careia ne alăturăm se numeşte puterea credinţei.

Credinţa este Sefira Bina (de la cuvântul „Havana” sau înţelegere). Cu alte cuvinte, „a crede” nu înseamnă sa închizi ochii şi sa te deplasezi ca un orb, bazându-te pe ceva ce a spus cineva. Absolut deloc! Credinţa se bazează pe forţa de a darui. Când sunt capabil sa schimb canalul „receptorului meu radio”  interior, ma adaptez la aceiaşi unda, iar informaţiile pe care le primesc de la ea se numesc credinţă.
Din Prelegerea de la Roma 5/20/2011

Cabala pentru timpurile moderne

Întrebare: Îţi sunt familiare scrierile cabalistului Isaac cel Orb (Rabi Iţac Saggi Nehor, 1235-1600, Prvance Franţa)?

Răspuns: Noi studiem din trei surse de bază ale Înţelepciunii Cabalei: Cartea Zohar, scrierile lui Ari (în special cartea Pomul Vieţii) şi lucrările lui Baal HaSulam care ne transmit întreaga Înţelepciune a Cabalei în forma cea mai potrivită pentru publicare şi distribuirea către oricine din această lume.

Printre toţi marii Cabalişti, începând din Babilon şi până în zilele noastre, fiecare generaţie a produs mulţi alţi Cabalişti. Dar unii dintre ei se ascund pe ei înşişi iar alţii scriu foarte puţin, deoarece până de curând, cam treizeci de ani în urmă, pentru a dezvălui orice parte a Cabalei, el trebuia să aibă permisiunea de Sus. De aceea, Cabaliştii rar au scris, şi când au scris, a fost într-o formă secretă.

Şi numai în secolul 20, când a venit timpul dezvăluirii Cabalei oricui pentru a se putea corecta egoul colectiv, Baal HaSulam a scris ce era permis să distribuie. Iar noi oferim această parte specifică a Cabalei lumii.

Din Conferinţa din Roma 5/20/2011

Cabala fără nici o urmă de misticism

Întrebare: Cum au primit primii învăţători ai înţelepciunii Cabala această cunopaştere? Unde sunt originile ei? Oamenii cred despre Cabala că este apropiată de magie şi există multe mituri ce o înconjoară.

Răspuns: Adam a fost primul cabalist care a trăit acum 5772 ani. El a fost primul din toată umanitatea care a descoperit că există un sistem integral al naturii şi că este posibil să îl descoperi.

Oamenii au trăit înaintea lui, dar el a fost primul om din istorie care a avut întrebările: “De ce trăiesc? Care este secretul vieţii? Unde este sursa ei?” A scris o carte despre asta; a ajuns până în zilele noastre şi este denumită Îngerul Secret (Raziel HaMalach). Un înger este o fortă. Îngerul secret înseamnă “forţa ascunsă.” Este o carte mică, câteva zeci de pagini.

Următoarea carte a fost scrisă de Avraam în urmă cu aprox 3700 de ani în urmă şi este denumită Cartea Creatiei (Sefer Yetzira). Cartea explică pentru prima dată într-o formă sistematică denumită “Sefirot,” cele 32 forţe care descind la noi şi care sunt interconectate.

În acelaşi timp, câţiva Cabalişti au scris împreună încă o carte Cabalistă, Marele Midrash (Midrash HaGadol), ceea ce înseamnă explicaţie sau comentariu. Multe alte cărţi au fost scrise după aceasta, până când a apărut marea carte cabalistă, cartea Zohar, care a fost scrisă cu aproximativ 2000 de ani în urmă.

După aceea, mai multe cărţi au fost scrise, până în vremea lui Ari care a trăit în secolul 16. Cartea principală a lui Ari a fost Copacul vieţii (Etz Chaim), care vorbeşte despre Sefirot şi lumi şi este plină de desene şi diagrame.

Din numărul imens de cărţi care au apărut după aceasta, cele mai importante pentru noi sunt cărţile lui Baal HaSulam, scrise în secolul 20.

Toate aceste cărţi nu au fost cunoscute publicului larg, ele au fost menţionate numai ocazional, ca şi cum ar fi o “scurgere.” Aceasta a format o aură misterioasă în jurul Cabalei ca şi cum ar implica misticismul, forţe secrete, facerea de miracole, sau prezicerea viitorului prin cărţile de tarot. În realitate, acestea nu sunt deloc legate de Cabala.

Bineînţeles, cabala foloseşte simboluri, diagrame, desene şi Gematria (valoarea numerică a cuvintelor). Cabala studiază sufletul şi stadiile lui de creştere. Dar nu este nimic mistic în ea.pot spune că este numai fizica lumii de sus.

Cabala nu este asociată cu religia sau cu orice practică mistică. Este o ştiinţă pentru oameni care vor să ştie. Natural, trebuie să muncească şi să se corecteze.  Aş compara aceasta cu setarea unui aparat radio care este înconjurat de emisii radio cu diferite lungimi de undă. Dacă setez radioul şi creez unda care corespunde cu cea care există în exterior, primeşte acea undă exterioar şi poate auzi semnalul.

Ştiinţa Cabala ne ajută să creem aceste unde în interiorul nostru, şi începem să simţim forţa ce există în exteriorul nostru, să o percepem şi să o studiem. Ne dezvoltăm simţul interior al auzului şi simţul interior al văzului. Simţul interior al auzului este denumit nivelul Bina (Sefira Bina), şi sensul interior al văzului este denumit nivelul Hochma (Sefira Hochma).

Din lecţia de la Roma 5/20/2011

„Cine” a creat „asta”?

Întrebare: Cum poate descoperi omul rolul său în viaţă?

Răspuns: Aceasta vine după întrebarea despre scopul vieţii: “Pentru ce trăiesc?” această întrebare devine de fiecare dată din ce în ce mai acută, ridicându-se deasupra întrebărilor inimii.

Sunt multe întrebări (dorinţe) în inima mea, iar eu trebuie să mă ocup de ele, să le organizez şi să o iau pe cea mai importantă în aşa fel încât să nu fie ascunsa. Trebuie să merg cu aceasta mai departe, iar restul numai mă vor sprijini pentru obţinerea răspunsului la cea mai importantă întrebare.

Fiecare persoană îşi alege scopul său pentru această întrebare fundamentală, fie ea legată de bani, onoare, putere sau cunoaştere. Unul doreşte să ajungă un cercetător, un altul, membru al guvernului, iar altul doar visează să devină de succes şi să se bucure de viaţă. Şi sunt, de asemenea, oameni care întreabă despre sensul, menirea vieţii.

Totuşi, ca să găseşti înţelesul ei, este necesar să te conectezi la rădăcina de la care vine această viaţă. Reiese că această căutare este mai înaltă decât viaţa regulată pământească. Nu este în interiorul societăţii, ci deasupra ei, de unde coboară această lume. Este imposibil să găsim un răspuns în interiorul societăţii umane.

Cu mult timp în urmă, am crezut, în mod naiv, că se poate ajunge la soluţia aceste întrebări prin intermediul ştiinţei, prin a înţelege cum a început această viaţă, creând artificial  nivelul de viaţă vegetal, animal şi uman din nivelul mineral al naturii, pentru a rezolva misterele vieţii: de unde vine şi de ce există? Într-un final, am realizat că ştiinţa noastră nu răspunde la asemenea întrebări, iar interesul prinicpal pentru aceasta mi-a dispărut ca şi cum ar fi fost ceva frivol.

O persoană ar trebui să încerce să-şi clarifice cea mai importantă întrebare a sa, cea mai mare cerinţă a sa şi să meargă înainte cu ea. Apoi, el va afla treptat cum este atras spre întrebări mai înalte. Ca rezultat, el va ajunge la întrebarea: “Cine este Creatorul care m-a creat? De unde vin? Cine sunt eu? Care este scopul meu?”

Acestea sunt întrebări la nivelul Bina, dăruire, ce sunt întrebate în interiorul Malchut. Este explicat în Zohar în articolul “Cine a creat asta.” MI (cine) este Bina, şi ELEH (asta) este Malchut. O persoană trebuie să ajungă la întrebarea: “Cine a creat asta?” adică  “Cine m-a creat pe mine?” când descoperă “Cine” (MI), el se va cunosşte pe sine. Aceasta este ELEH deoarece ELEH devine clarificat numai în uniune cu MI.

Apoi el ajunge la numele Elokim (Dumnezeu, numele Creatorului format din ELEH şi MI) aceasta se îmbracă în El, aşa cume ste scris: “Fie ca numele Creatorului să fie asupra ta.” Astfel, el descoperă totul.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala din 5/31/2011, Scrierile lui Rabash.

Cartea care conectează cerul şi pământul

Întrebare: Ce este atât de special la Tora, dacă şi cartea Zohar este doar comentariu un la aceasta?

Răspuns: Înregistrările pe care Moise le-a făcut pe pergament sunt expresia pământească, prin simboluri materiale, ale acţiunilor spirituale al Luminii asupra dorinţei. Moise a scris tot ce i-a învăţat pe studenţii săi în această carte. De-a lungul a celor 40 de ani de umblat prin deşert, au scris întreaga Tora, parcurgând întreg procesul fizic, spiritual şi înregistrând-ul. Aceasta este întreaga cale din exilul egiptean (pământesc şi spiritual). Toate acestea s-au adeverit în conexiunea dintre rădăcină şi ramură. Moise a exprimat întregul proces în această formă concretă şi simbolică.

Zoharul exprimă acelaşi proces la un alt nivel, într-o formă diferită, deoarece dorinţa generală de a a primi placere, pe care Creatorul a creat-o, a avansat de atunci câţiva paşi, a fost perfecţionată de influenţa luminii. De aceea, această dorinţă, care a trecut prin urcări şi coborâri, distrugerea primului şi celui de-al doilea templu, exilul, iar apoi a ajuns la ultima spargere înaintea ultimului exil, a trebuit să i se dea metoda care este potrivită pentru sfârşitul exilului, pentru timpul nostru.

De aceea a fost scris Zoharul, ai căror autori au fost succesorii multor generaţii de Cabalişti, începând cu Abraham până la distrugerea templului. Rabi Şimon a fost studentul lui Rabi Akiva, care a revelat marea lumină, şi de aceea a avut posibilitatea să exprime aceasta în cartea Zohar.

Tora însăşi este împărţită în două părţi: cea orală şi cea scrisă. Aceasta vine din diferenţa între Zeir Anpin şi Malchut. Zeir Ampin a lumii Atzilut este Tora orală, în timp ce Malchut a lumii Atzilut este “Tora scrisă.”

Tora este revelaţia luminii. Lumina care vine la Malchut, conţine tot ceea ce este necesar pentru a schimba Malchut. Dar această lumină nu s-a realizat în practică, şi de aceea este denumită “Tora orală.” Pentru moment este munca cu ecranele.

Sub influenţa aceleiaşi lumini din Malchut, se petrec schimbări interioare şi sunt imprimate în Malchut, aceasta este denumită “Tora cea scrisă.” Aceasta vorbeşte numai de acţiunea luminii în dorinţă, de la începutul creaţiei şi până la sfârşit. Aceasta este aşa pentru că nu există nimic în afara dorinţei.

Printre aceste dorinţe o parte simt că există de unele singure, separate de toate celelalte. Acestea suntem noi. Aceste dorinţe conţin calităţi ce le pot ajuta pe calea corecţiei. Şi de aceea primim o senzaţie de lipsă, propria noastră lipsă de corectare, realizarea răului. Astfel percepem noi.

Acestea sunt exact dorinţele cărora este nevoie să le fie dată Tora – instrucţiunile ce explică cum pot participa la propria corecţie din propie iniţiativă, cum pot atrage Lumina dorindu-şi să fie corectate mai repede, în locul dorinţei ca Lumina să vină şi să îi scuture..
Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 5/29/11, Shamati

Nu exista greseli in spiritualitate

Intrebare: Cartea Zohar este plin de povesti si imagini pamantene. De ce sunt atat de importante daca tot ceea ce fac este sa aduca confuzie si sa ne tina departe de intentia corecta?

Raspuns: Tot ceea ce spune o persoana care exista in sanctitate (dorinta de a darui) provine din realizarea sa,  din senzatia si din existenta in vointa de a darui, si nu ii vine pur si simplu  in minte. Pentru ca dorinta sa de a primi devine “sanctificata”, adica a obtinut proprietatea de a darui si exista in ea, aceasta este calitatea pe care o simte.

De aceea percepe o anume expresie a Creatorului din el si se exprima intr-o astfel de forma. El nu produce singur aceste imagini, nici nu ii apar pur si simplu in minte. Mai degraba forma Creatorului care a fost revelata in el ii arata o anumita imagine, imaginea pe care ne-o descrie.

De aceea trebuie sa folosim aceste povestiri si sa ne conectam la ele. Si daca nu le intelegem inca,o vom face. Crede-ma pe cuvant. Mai mult, vei obtine acelasi grad , aceeasi poveste, imagine si expresie va aparea dintr-o data in interiorul tau.

De aceea Cabalistii se inteleg intre ei. Noi nu-i intelegem, dar cu cat ne vom conecta mai mult la ceea ce spun, cu atat mai mult ii vom intelege.

Nu este o coincidenta faptul ca in traditia Hasidica, daca scrierile unui Rabbi contin erori, trebuie sa le binecuvantezi, pentru ca daca a scris in felul acesta, pentru tine este un semn de sfintenie. Ti se pare ca a gresit pentru ca esti necorectat. Iar asta se numeste credinta deasupra ratiunii.

Din partea a 2a a Daily Kabbalah Lesson 5/30/2011, The Zohar

Cunoaşte lumea în care trăieşti

Întrebare: Cum putem ajunge la oamenii de la vârf? La urma urmei, vrem sa dărâmăm peretii cutiei în care ei trăiesc.

Răspuns: Nicidecum. Noi nu luptam cu guvernul, nu distrugem politica şi economia, nu rupem stilul de viaţă obişnuit. Luptam doar pentru educaţia poporului şi nimic mai mult. Sunt în favoarea de a lăsa totul în lume, aşa cum este, adăugând doar principiul „iubeşti-ti aproapele ca pe tine însuţi.”

Nu e treaba mea ce a fost construit până acum. Lasă-i să construiască mai departe. Doar un singur lucru este important pentru mine: Oamenii trebuie să ştie în ce lume trăiesc, pentru ce trăiesc şi cum se pot împlini cu adevărat ei înşişi, astfel încât să atingă scopul fără a cădea în înşelarea de sine şi în delectarea cu tot felul de jocuri care le ofera numai o implinire trecătoare, necorespunzătoare şi sfârşesc prin moarte.

Nu anulez nimic, nu ma opun programelor guvernamentale, bancilor, primariilor, şi altora asemenea. Nu-mi pasa de asta. Fă ceea ce vrei: Dacă doreşti să furi, fură, fă alte lucruri stupide. Nu este important, eu nu mă uit la la asta deloc. Tot ce vreau este să adaug educaţia.

Scopul educaţiei este de a oferi cunoştinţe despre lumea în care trăim, cum funcţionează, ce o mişcă, care este scopul său, ce s-ar întâmpla dacă am merge împreună cu acest program şi ce s-ar întâmpla dacă ne vom abate de la el sau am merge în direcţia opusă. Cât de multă suferinţă ne va aduce acest lucru? Ce fel de suferinţă? Daca merita sau nu? Vreau ca oamenii să ştie, pentru a vedea cu ce se confruntă, pentru a putea citi harta si nimic mai mult.

Toate celelalte aspecte sunt pe un alt plan, iar eu nu ma suprapun cu el deloc: Biroul meu este la etajul superior. Vorbim numai despre ceea ce ne este oricum destinat. Diminuăm resursele naturale şi poluăm Pământul. Astfel, trebuie sa trecem de la o societate de consum catre o societate echilibrată, cu alte cuvinte, sa ne oprim sa acţionăm prosteste.

Oamenii au nevoie de lucrurile simple zilnice: locuinţe, muncă, hrană, îmbrăcăminte, şi altele asemenea. Acestw lucruri ar trebui să fie furnizate tuturor, iar orice altceva trebuie să înceteze. Trebuie sa oprim producţia de bunuri inutile, sa oprim măsurarea succesului cuiva din ceea ce produce. Aceste bunuri golesc planeta şi poluează mediul înconjurător.

Astfel, vei lucra o jumătate de zi pentru ati asigura necesităţile şi restul zilei vei studia, trecând examene din cand in cand. Vei fi plătit pentru acest lucru şi numai pentru acest lucru.

Oamenii nu cunosc lumea în care trăiesc. Ei termina şcoala, nepotrivindu-se cu realitatea in care există. Trăiesc în iluziile lor, în izolare fata de lume, surprinsi de necazurile pe care le atrag ei insisi. Aceste necazuri vin pentru că, precum copiii, acţionăm pentru a ne face rău.

Şi astfel, vreau doar un singur lucru pentru tine: sa adaugi educaţie şi, cel mai important, crestere, pregatire, esenţa in care consta corectarea relaţiei dintre oameni. Apoi, vei fi în sincronizare, în echilibru cu lumea ; vei deveni un tot unitar, care este un imperativ al timpului. Toate elementele trebuie să fie conectate in mod corect cu mecanismul principal, cu reţele naturale de interconectare, iar tu nici macar nu conştientizezi cest lucru.

Despre asta vorbesc. Adevărat, această educaţie va schimba o persoană, dar se va intampla treptat, ca de la sine. Eu nu lupt cu natura lucrurilor; iti explic doar lumea, iti arăt unde traiesti, iar ca o consecinţă tu te schimbi. Vezi faptele în faţa ta si ce poti face? Noi nu putem face nimic: Văzând legi imuabile, le vom lua în considerare.

Nimic nu poate fi schimbat dintr-o data. Oamenii acţionează în funcţie de natura lor. Poate fi corectata? Distrugerea este inerentă naturii umane, iar până când nu vei da oamenilor o educaţie corectă, până când nu văd ei înşişi că prin aceasta riscă să îşi piardă viaţa, nu se vor opri. Şi trebuie să vada asta în modul cel mai clar, ca si cand moartea ar sta la usa. Aceasta este educaţia, cresterea de care avem nevoie.

În caz contrar, nu vom supravieţui pe Pământ. Acest lucru este confirmat de cercetare. Nu sunt alte mijloace, cu excepţia educaţiei. Noi nu trebuie să moralizam şi sa spunem oamenilor dacă sunt buni sau rai. Ei sunt in modul in care natura i-a creat. Nu pot fura mai putin, minti mai putin ; sunt incapabili de asta. Se spune: „Du-te la Creatorul Care m-a făcut .” Creatorul iti spune de la bun început: „Am creat înclinaţia rea.” Nu ai de gând să plângi Lui despre faptele Lui, nu?
Ai doar un singur medicament: „Tora ca si condiment”, cu alte cuvinte, educaţia în acord cu metoda Cabalei.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 5/27/2011, „Libertatea”

Cunoaşte toate formele Celui de Sus şi conformează-te

Dorinţa nu se desfăşoară până când nu a fost supusă celor patru stagii de dezvoltare sub influenţa Luminii şi nu a atins starea de conştientizare, senzaţia de sine, când este capabilă să ia decizii proprii şi să raspundă Luminii într-o anumită măsură. Asta înseamnă că în orice punct al creaţiei, oriunde faza „rădăcina” (zero) este găsită, semnifică dăruire de la Creator care îşi doreşte să producă o reacţie certă în creatură, în „existenţa din absenţă” („este din nu este” – „yeş mi ain”)

Începând cu faza zero, de la aşa numitul „cuţo şel yod” (vârful literei yod (י )), este necesar să treci prin cele patru faze ale lui HaVaYaH (Yod-Key-Vav-Key), sau prima, a doua, a treia, şi a patra fază a Luminii Directe. Numai în faza a patra, (Bhinat Dalet), răspunde dorinţa.

În orice loc în creaţie, nu contează ce punct iei din întregul univers, vei descoperi în el o fază zero, conexiunea Creatorului cu vreun punct „din absenţă” (ieş mi ain). Din el, prin influenţa Luminii, o dorinţă de primire începe să se dezvolte şi începe să treacă prin cele patru faze pentru a se transforma într-o fiinţă creată, să înceapă să simtă şi să răspundă la efectul Luminii.

Astfel, totul începe din „vârful literei yod”, „existenţă din absenţă”, Gândirea Creaţiei, gândul Lui. Apoi, începe să lucreze, şi fazele unu, doi, trei şi patru vin la lumină sau Yod-Key-Vav-Key, până când atinge a patra fază, Dalet, ca în acest punct să acţioneze ea însăşi ca existând.

Sunt aici două forţe, conducătorul şi cel condus. Fiecare din ele este activă şi potenţială în acelaşi timp. Primele trei faze, zero, unu şi doi (Keter, Hohma, Bina) încă aparţin Creatorului. Fazele trei şi patru (Zeir Anpin şi Malhut) se referă la creatură.

O diviziune similară poate fi observată mai târziu în toate obiectele spirituale, Parţufim şi lumi. Primele trei grade (GAR) aparţin gândirii sau programului Celui de Sus. ZAT (Zeir Anpin şi Malhut) se referă la cel de jos, la creatură, unde ZA serveşte ca adaptor între Cel de Sus şi cel de jos.

Cel de Sus este Keter. Proprietatea lui de dăruire este Hohma (Înţelepciune). Forma în care El doreşte să dăruiască este Bina. Forma în care El se raportează la cel de jos este Zeir Anpin. Aceasta este o relaţionare multidimensională: Hesed, Gvura, Tiferet, Neţah, Hod, Yesod, Malhut. Cât despre Malhut, aceasta este materia care absoarbe toate formele anterioare deoarece vrea să ştie şi să le construiască în interiorul ei în scopul de a obţine forma fazelor precedente.

Astfel, Malhut pune în aplicare această acţiune interioară. Deci, ea are nevoie să experimenteze toate fazele anterioare , să primească o impresie de la ele, să se conformeze, şi să dezvolte dorinţa de a fi ca ele. De aceea, ca răspuns, ea crează o conexiune identică cu rădăcina devenind rădăcina însăşi.

Creatura nu se poate desfăşura până când toate cele patru faze nu au fost în faţa ei. Şi abea la sfârşit, în faza de dezvoltare Dalet, când eu am amândouă, şi dorinţa şi intenţia (adică totul vine de la mine), de aici înainte putem vorbi de creatură. Până atunci, sunt numai proprietăţi ale Creatorului prin care El construieşte creaţia.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala 5/26/2011 „Talmud Eser Sfirot”

Ieşirea din labirintul suferinţei

Ştiinţa Cabalei se revelează pe sine din timpuri imemoriale. De fapt, este prima ştiinţă descoperită de mintea omenească sub formă de învăţătură despre structura lumii. Însă, spre deosebire de azi, în toate generaţiile anterioare, majoritatea oamenilor nu aveau nevoie de ea fiindcă egoul lor era încă în dezvoltare. Noi am trecut peste toate aceste reîncarnări, dezvoltându-ne din generaţie în generaţie şi viaţa părea bună. Am luptat permanent pentru noi acumulări, dorind să ne umplem pe noi înşine cu plăceri din ce în ce mai mari.

Înţelepciunea Cabalei spune de acum mii de ani că această preocupare pentru plăcere este numai o cursă pentru motorul intern care munceşte în noi şi ea nu ne dă adevărata umplere (satisfacţie). Totul este fals, noi pur şi simplu ne jucăm cu dorinţele noastre efemere, cu plăcerile care dispar instantaneu. Care este rostul la toate acestea?

Cu toate acestea, oamenii nu vor să audă de asta. Numai câţiva sunt interesaţi de sensul vieţii: care este scopul vieţii, această cursă între naştere şi moarte? Aceşti câţiva oameni au dezvoltat Înţelepciunea Cabalei din ce în ce mai mult. Ei au descoperit că de fapt, acest joc pe care egoul nostru, natura noastră îl joacă cu noi este doar un joc mortal; ei au descoperit că s-a întâmplat să cădem într-o maşină de tocat carne care ne toacă, împingându-ne constant la acţiuni nesăbuite, adică plăceri pe care nu ni le putem refuza sau suferinţe de care încercăm să scăpăm.

Astfel, sub influenţa acestor două forţe, plăcere şi suferinţă, eu alerg constant ca un animal. Ele mă lovesc şi eu fug să mă feresc. Ele îmi arată plăcere şi eu fug după ea. Îmi închei viaţa, umplându-mi zilele cu această cursă.

Observând o astfel de dezvoltare a umanităţii, aceşti oameni au căutat o cale de ieşire din această cursă fără sens, până când au descoperit că întregul proces are un sfârşit. Ei au înţeles că nu trăim într-un flux nesfârşit de viaţă între aceste două forţe, bună şi rea, într-o urmărire eternă a plăcerii şi să scăpăm de suferinţa nesfârşită încercând să ne trăim viaţa şi să evităm răul. Ei au descoperit că, în sfârşit, am ajuns la completarea acestei dezvoltări.

Această finalizare are loc chiar azi, după un lung proces de dezvoltare umană. Noi suntem prima generaţie care, după un număr de reîncarnări şi ca rezultat al dezvoltării tuturor generaţiilor anterioare, începem să înţelegem ce se întâmplă cu noi.

Începem să recunoaştem că am ajuns la o situaţie certă şi că mulţi oameni au devenit dezamăgiţi de această cursă. Chiar dacă ei nu realizează că de-a lungul întregii lor vieţi sunt în urmărirea plăcerilor şi aleargă din calea suferinţei, ei simt frustrare şi cad în depresie. Mulţi oameni încep să înţeleagă că asta este o nebunie nu viaţă, să vii în lumea asta pentru o cursă şi să o părăseşti, ca şi cum ai intra într-un cazinou, ai juca şi pleca fiindcă fără să faci nimic din cauză ca ai fost obligat ori să urmăreşti plăcerea ori să te fereşti de suferinţă.

Astfel, ei ajung să înţeleagă că evident nu este aşa fiindcă nimic nu se întâmplă în natură fără rost. Totul în ea este precis determinat după cauză şi efect şi că, aparent, acest întreg proces este dictat de legea dezvoltării care trebuie să ne conducă la un scop.

Chiar dacă acest proces este foarte lung şi pare ilogic, de fapt, în el este ascunsă o logică interioară specială. Noi trebuie să recunoaştem răul inerent din natura noastră pentru a obţine forma bună din el. Posibilitatea de a atinge această bunătate pare să fie în zilele noastre dacă accelerăm recunoaşterea răului.

De aceea ştiinţa Cabalei a fost dezvălită, fiindcă noi nu mai avansăm ca înainte, după o lună cale aleatoare, într-o nesfârşită alegere între bine şi rău, acumulând permanent probleme şi rezolvându-le şi scăpând la ceva mai bun, şi astfel, după multe căutări, fiind dezamăgiţi de calea anterioară, vrem să vedem ce ne aşteaptă şi să avansăm conştient.

Înţelepciunea Cabalei se divulgă pentru astfel de oameni. Punctul din inimă se trezeşte în ei şi nu le mai dă pace. Ei ajung într-un loc unde pot acumula cunoştinţe despre cum să aleagă calea bună pentru ei, nu pe ocolite ci drept, în funcţie de legile naturii, devenind ca ea şi folosind-o corect.

În fapt, noi nu susţinem sau garantăm un miracol, noi pur şi simplu cunoaştem legea. În loc să ajungem la scop în zig zag noi mergem drept dacă vrem să împlinim această lege. Asta este calea cea mai apropiată şi cea mai uşoară, dar în acelaşi timp mult mai complexă. De aceea trebuie să studiem şi să îndeplinim această lege noi înşine, în loc ca forţele naturii care ne frământă precum aluatul să ne dea forma dorită de ele. Noi înşine participăm la asta, pentru a ne construi noi înşine forma cerută de natură. Dacă avem succes, ne dăm nouă înşine aceeaşi formă pe care am fi obţinut-o la sfârşit, atingând scopul creaţiei.

Lecţia 1 de la Convenţia de la Roma 5/21/2011

“Ceea ce vine din inimă, intră în inimă”

Shamati 25: Cât despre lucrurile care vin din inimă, intră în inimă… Chestiunea este că atunci când cineva aude cuvintele învăţătorului său, imediat este de acord cu acesta şi hotărăşte să respecte cuvintele învăţătorului său, cu inima şi sufletul. Dar dup ăaceea, când iese afară în lume (într-un mediu diferit), el vede, râvneşte  şi este infectat de multitudinea de dorinţe ce cutreieră lumea, iar el şi mintea sa, inima   şi voinţa sa, sunt anulate în faţa majorităţii.

…Se amestecă cu dorinţele lor şi este împins de ele ca oaia la măcelar. Nu are de ales; este obligat să gândească, să vrea, să tânjească  şi să ceară tot ceea ce cere şi majoritatea. În acest caz există doar un sfat, să se ataşeze de învăţătorul său şi de cărţi (la un nivel interior). Aceasta este numită „(a fi hrănit) de la gura cărţilor şi din gura autorilor.

O persoană care se naşte şi trăieşte în această lume materială se dezvoltă într-un mediu care este departe de spiritualitate şi, evident, nu poate înţelege nimic pe calea spirituală. Chiar dacă are o aspiraţie către spiritualitate, acest punct este scufundat în dorinţele egoiste care sunt înconjurate de societăţile egoiste. De aceea, nu are nici o şansă să se dezvolte corect.

Numai o persoană care îşi croieşte drum într-un mediu potrivit merită dezvoltare spirituală. Acesta este un mediu care are un învăţător şi un grup care îndeplinesc sfaturile învăţătorului. Înafară de aceasta, grupul trebuie să studieze din surse cabaliste autentice, dar aceasta deja este un rezultat al felului în care acceptă ghidarea învăţătorului lor.

De aceea, linia de jos reprezintă faptul că dezvoltarea grupului depinde de învăţător, Rav (înseamnă „mare”). În funcţie de cât de mult sunt capabili studenţii să-şi anuleze opiniile în faţa opiniei lui, în acest fel se vor dezvolta. Se întamplă acest lucru deoarece mediul spiritual este bazat pe opinia, gândul şi metoda învăţătorului, precum şi pe recunoaşterea autorităţii acestuia.

O condiţie necesară pentru student este să verifice constant cine şi ce determină opinia lui. În definitiv, el este sub influenţa a două forţe şi trebuie mereu să decidă că opinia învăţătorului are mai multă forţă decât opinia sa. Şi dacă nu simte nici o luptă şi rezistenţă, înseamnă că nu efectuează deloc aceste verificări şi în schimb crede că totul este în regulă aşa cum este.

Uneori, un student merge împotriva opiniei învăţătorului său şi crede că el are înţelege mai bine cum ar trebui să acţioneze din punct de vedere al motivelor logice. De aceea, nu se anulează. Dar anulându-se înseamnă că merge împotriva dorinţelor sale, împotriva logicii sale.

Dacă îndură în această rezistenţă, înseamnă că alege calea spirituală şi avansează pe aceasta. Dar dacă nu este nici o opoziţie şi nicio luptă interioară, atunci o întrebare răsare: poate nici măcar nu înţelege că el mereu îşi urmează propia opinie şi se gândeşte că tot timpul avansează corect?

Din partea 1 a  Lecţiei zilnice de Cabala 5/25/11, Shamati