Category Archives: Spiritualitate

Legătura dintre limbajul Cabala şi limbajul educaţiei integrale

Întrebare: Studenţii noştri învaţă Cabala, participă în grupurile ţintă, sunt angajaţi în educaţia integrală. Aceste lucruri nu se contrazic?

Răspuns: Ei învaţă acealaşi lucru, dar în limbaje diferite. Dacă vorbesc de lumea spirituală, menţionând Ţimţum (restricţie), Masah (Ecran), Zivug de Hakaa (cuplare prin lovire), adică tot felul de acţiuni spirituale, vorbesc despre cum eu, care sunt un Parţuf, o dorinţă, o comprim, pun un ecran asupra egoismului meu şi, începând din acel punct în sus, lucrez cu alţii. Aceasta se numeşte „proprietatea dăruirii”. La început mă ridică doar deasupra egoului, se numeşte Lumina Hassadim (Milă), iar apoi când încep să lucrez cu ea pentru dăruire, se numeşte Lumina Hochma (Înţelepciune).

Şi nu este nicio diferenţă aici. Numai că acum încep să înţeleg cum oamenii mai trebuie încă să se adapteze la legăturile între limbajul Cabala şi limbajul educaţiei integrale pe care îl introducem acum.

Esenţa este aceaşi. Doar limbajul este un pic diferit pentru că educaţia integrală vorbeşte despre nivelul uman unde folosim alte cuvinte. Iar când vorbim despre nivelurile spirituale, vorbim despre aceleaşi proprietăţi, aceleaşi forţe, acelaşi acţiuni, numai în unităţi de măsură, pentru că le putem măsura în lumea spirituală.

În lumea noastră, nu pot măsura cât de mult sunt atras sau simt repulsie faţă de tine, cât de mult suntem conectaţi şi cum simţim distanţa dintre noi faţă de ieri, azi, mâine, etc. Nu putem măsura asta, iar în lumea spirituală totul este măsurabil.

De aceea limbajul Cabala este un limbaj precis, ştiinţific, dar el nu lucrează în starea noastră prezentă, pentru că nu putem măsura nimic în lumea noastră cu instrumentele precise care există în lumea spirituală, totul se poate măsura numai prin simţurile şi lexiconul nostrum pământesc.

From Lecţie asupra fundamentelor Cabala 7/15/12

Congresul Este O Mare Forta

Intrebare: Cum putem acorda congresului din Kharkov o importanta asemanatoare cu cel din nordul Israelului?

Raspuns: In primul rand veti avea oportunitatea de a adresa orice intrebare in timpul Congresului si sa primiti raspunsuri.

In al doilea rand, un congres este o mare actiune de unitate si in aceasta unitate dintre noi, revelam lumea superioara. Prin urmare, toate aspiratiile sunt indreptate spre corectarea Kelim-urilor (vaselor) sparte si revelarea unitatii lor. Lumea superioara este lumea unitatii.

Atunci cand cateva mii de oameni se strang la un congres, se creaza o forta mare. Chiar daca acesti oameni nu sunt pregatiti dar sunt numerosi, atunci cantitatea multiplicata de calitate creaza o mare forta. Eu personal acord importanta acestui lucru. Aceasta actiune are un efect serios asupra oamenilor.

Prin urmare, noi ar trebui sa incurajam cati mai multi oameni sa gaseasaca o cale sa participe. Cine stie, poate atunci vom fi capabili sa organizam alt congres? In fond, situatia nu se imbunatateste.

Fundamentele Lectiilor de Cabala15/07/2012

Zilele si Noptile Caii Spirituale

Noi ajungem la Creator, adica dobandim atributul daruirii, revelarea lumii spirituale, doar daca dobandim doua discernaminte.

  • O mare dorinta care are un scop, care este destul de clar si care este cu un grad mai jos decat nivelul dobandit. Persoana isi imagineaza ce este revelarea Shechina (Divinitatii), fata Creatorului, ce este  Lumina si care sunt atributele daruirii.
  • Persoana simte o mare durere pentru ca nu are atributele daruirii. Persoana sufera si stie ca aceste atribute simbolizeaza ridicarea deasupra propriului ego si o totala detasare de viata sa trecuta si de toate preocuparile sale.

Este foarte greu de obtinut deoarece noi actionam impotriva naturii noastre. Asadar persoana inainteaza pe doua picioare, pas cu pas, intre doua linii; dreapta si stanga, dreapta si stanga….persoana ar trebui sa inceapa cu linia de dreapta si apoi cu cea de stanga. Dar de Sus, i se da intotdeauna linia de stanga, mai intai intunericul. La fiecare nivel, prin intuneric si Lumina ‘literele muncii” sunt inregistrate in persoana, relatiile care se formeaza intre tipurile de intuneric si Lumina, atributele primirii si daruirii in diferte feluri.

Literele sunt diferite la fiecare nivel. De fiecare data intunericul si Lumina ii sunt infatisate in atribute diferite in conformitate cu criterii diferite. Prin urmare literele iau diferite forme. De accea de fiecare data persoana are o noua Tora, un nou Creator, o noua lume, totul este nou si persoana de asemenea.

In acest fel persoana isi creste consistenta care indica gradul de rabdare pe care il are si astfel avanseaza si se apropie de formele corecte ale marii deficiente care tind spre daruire adevarata. Aici vedem principiul “am muncit si am gasit” adica persoana cauta fata Creatorului, maretia atributului daruirii. Prin conectarea la atributul daruirii, forta acesteia trezeste in persoana sentimentul de apartenenta, caldura, pana la sentimentul de iubire. Deoarece a-l iubi pe Creator inseamna a iubi daruirea, a iubi atributul iubirii, aceasta incepe sa umple persoana si ii ingaduie sa ramana acolo.

Natura noastra a trecut prin mari schimbari prin detasarea noastra de vechile valori, de la intelegerea initiala a ceea ce insemna efortul si care este scopul, cine este Creatorul si ce este Tora. De fiecare data  reevaluam marea dorinta care se cere de la noi si suferinta pe care o experimentam. Valorile se schimba in mod natural in tranzitia noastra de la o stare la alta si persoana se schimba in mod constant si devine alta, o noua persoana.

De aceea se spune in Tora, “ Avram este un om batran”. “Om batran” este acela care a dobandit cunoastere, care a parcurs si a razbit pe cale. O persoana dobandeste treptat atributul daruirii, mintea si intelegerea de a lucra cu acestea, sentimentele, loialitatea, sacrificiul de sine si cum sa se identifice cu Creatorul. Astfel persoana ajunge la nivelul “omului batran” adica la punctul de adeziune cu Creatorul. Apoi atributele daruirii umplu persoana iar aceasta simte iubire si apreciere.

Din partea a 1 a Lectiei Zilnice de Cabala 13/07/2012Scrierile lui Baal HaSulam

Să găsim un „Om”

În timpul atelierului, toată lumea trebuie să se verifice în mod constant, iar prietenii trebuie să se sprijine unul pe altul şi să îşi amintească unul altuia că prin acest atelier toată lumea va simţii frica de a părăsi conexiunea. Trebuie să ne menţinem în centrul grupului pe durata întregii noastre vieţi, nu numai în timpul lecţiilor sau a atelierelor.

Totuşi, o lecţie sau un atelier este principalul moment pentru a munci la gândul nostru colectiv, care determină totul. Aici, avem nevoie de sprijinul fiecăruia, fără cuvinte şi, în acelaşi timp, trebuie să simţim focul interior. Trebuie să descoperim un anumit câmp colectiv care ne îndeamnă şi ne ţine „în aer”. Totul depinde de noi.

Este ca şi cum am semna un contract cu prietenii, astfel încât ei vor avea constant grijă de tine ca să nu părăseşti niciodată gândul de la acest câmp. Plăteşte-i, ca să aibă grijă de tine. Asta se numeşte „cumpără-ţi un prieten”. Trebuie să dai ceva prietenului astfel încât să fie motivat şi să te îmboldească încontinuu.

Totuşi, cum poate el să te îmboldească dacă suntem cu toţi la acelaşi nivel şi el însuşi are nevoie de cineva ca să îl îmboldească? Aici, operează providenţa superioară, despre care este scris: „Creatorul este în interiorul poporului Său”.

Dacă ne decidem că suntem legaţi să ne îndemnăm unul pe altul, Creatorul ne va îmboldi pe toţi. Ne va da puterea ca măcar unul din grup să fie constant în contact cu spiritualitatea şi să fie conştient. Asta înseamnă de fapt „Creatorul locuieşte printre oamenii Lui”.

Dacă există o conexiune, se numeşte casa adunării pentru rugăciune (Beit-Knesset) în care este prezent Creatorul. Aşa cum este scris „Am venit la casa rugăciunilor şi nu am găsit niciun singur om?” Totuşi, dacă există o conexiune între noi, atunci Creatorul va veni şi va găsi „omul” în ea!

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de CabalaStudiul celor zece sfere

Harta către Creator

Întrebare: Cum mă pot referi la Creator dacă El este proprietatea dăruirii?

Răspuns: Totuşi, serios, ce însemnă „proprietate”? Pot cu adevărat să iubesc sau să urăsc forţa de gravitaţie? De exemplu, îmi poate place dacă îmi aduce ceva bun. Dar asta nu înseamă că o iubesc sau o urăsc. Realizez că este ceva la nivel mineral şi de aceea mă refer la ea conform cu sentimentele mele, conform cu beneficiile pe care le primesc din asta.

Mă bucur de soare. Dar îl „iubesc” cu adevărat? Cum pot iubi soarele, în comparaţie cu o plantă, un animal sau un om?

Deci, cum mă refer la Creator? Mai întâi, se spune despre El: Eu nu îmi schimb HaVaYaH. Lumina superioară este în repauz total; este „Bunul care face bine atât celui bun cât şi celui rău”; Creatorul ne tratează cu iubire absolută.

Pe de altă parte, Creatorul este numită Măreţ, Teribil şi tot aşa. Tot răul vine de la El; tot binele îşi are originea în El. Totul este atât de contradictoriu încât devin confuz.

Dacă ceva este de neschimbat, este rău. De ce spun că Creatorul nu se schimbă?

Baal HaSulam explică în scrisoare numărul doi că dacă tatăl se relaţionează la fiul său cu iubire absolută, îl face pe acesta să îl urăscă în loc să îl iubească. De fapt, dacă nu există absolut nicio reacţie din partea tatălui, fiul vede că nu contează cum îşi tratează tatăl, pentru că oricum, tatăl său răspunde cu iubire absolută. Îl împiedică pe fiu să îşi dezvolte iubirea şi nu îi permite să se schimbe, să vadă conexiunea şi să stea în contact. Este ca şi cum ar avea în faţă un obiect nemişcat. Plantele au o anumită reacţie, animalele răspund chiar mai puternic, să nu mai vorbim de fiinţa umană. Apoi, reacţiile pozitive şi negative penetrează una în alta, creând o nouă legătură, o incluziune reciprocă.

Dar dacă Creatorul nu se schimbă şi, în acelaşi timp El este atât de iubitor şi de bun, atunci ce pot simţi pentru El? În niciun caz nu Îl pot lua pe El în consideraţie: Şi totuşi, dacă nu îl pot lua în consideraţie, atunci îl scot din imagine, ca şi cum El nu ar exista deloc. De ce aş lua în considerare pe cineva care nu se schimbă niciodată?

Este o noţiune foarte adâncă, care a fost explorată nu numai de Cabala. Totuşi, Cabalişti s-au străduit să demonstreze că tot timpul Creatorul este „Vino şi Vezi”; deci eu îl descopăr pe El. Nu Îl pot descoperi pe El Însuşi, Esenţa Lui, ci numai forma Lui care este îmbrăcată în materie. De aceea, când îl descoperim pe El în întregimea Lui, descoperim forma Lui ultimă şi perfectă şi îl vedem cu adevărat ca Absolutul, Perfectul, Eternul, Bunul care face bine.

În toate celelalte stări, vedem binele sau răul care vin de la El, funcţie de nivelul proprie corupţii, aşa cum este spus: „Fiecare judecă conform defectelor sale,” iar apoi, avem oportunitatea de a ne referi la El în măsura propriei deficienţe şi corecţii, iar astfel îl vedem pe El ca bun sau rău.

Şi totuşi, trebuie să credem ceea ce spun mari Cabalişti care l-au revelat pe El în adevarata Lui formă, că El este absolut bun şi dăruitor.

Deci trebuie să ne referim la el cu dorinţele noastre (Kelim): În acest moment, îl vedem pe Creator în măsură corectitudinii sau corupţiei dorinţelor noastre, dar atunci când îl descoperim pe El la capătul scării, vom revela faptul că El este Bunul care face bine.

Apoi toate contradicţiile vor dispărea; vom primi o „hartă a avansării” care este scalată la atitudinea noastră faţă de Creator. Aceasta ne va permite să vedem cum ne schimbăm şi cum, în concordanţă cu schimbarea noastră, se schimbă Creatorul în ochii noştri.

Ne exprimăm gratitudinea faţă de Creator pentru că ne-a dat această scară a ascunderii; cu ajutorul ei putem obţine conexiunea cu El. Altfel, nu am fi în stare să ne conectăm cu perfecţiunea.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 7/9/12, “Cartea Zohar”

Învăţarea artei Creatorului

Întrebare: De ce este prima fază după rădăcină faza naturii minerale? De ce nu a început totul de la o altă fază?

Raspuns: Pentru că aceasta este faza cea mai mică, care include totul în ea. Nu există diferenţe interne în ea şi deci nu se poate diferenţia nimic în exterior. Noi vorbim despre Lumina superioară numai cu privire la vasele fiinţei create. Prin urmare, natura minerală este prima fază, în care dorinţa ființei create primește doar forţa de restricţie, care nu-i permite să descopere mai mult decât descoperă acum.

Forța de restricţie operează în vasele şi în Luminile care pot fi descoperite în ele. Ea operează în toate. Întrebarea este: Ce influențează această forță? Influenţează centrul fiinţei create sau limitele sale? Cu alte cuvinte, asupra a ce operez prin restricţie- asupra dorinței mele de a primi sau asupra Luminii?

Desigur că-mi influenţez dorinţa. Eu nu pot opera Lumina niciodata.

Îmi restricționez dorinta de a primi şi o țin. Datorită acestui lucru nu „sare” la orice. Astfel, mă limitez, în scopul de a primi Lumina numai în acest mod. Este pentru că ştiu că nu am putere pentru mai mult decât atât, şi astfel în mod constant „păstrez limitele,” ţin ego-ul meu într-o stare neutră.

Aceasta este faza minerală: ego-ul în mod constant se dezvoltă, iar eu îl păstrez permanent la acelaşi nivel mineral. De fapt, aceasta este o lucrare mare şi pozitivă, care are loc în diferite forme. Dar, prin natura sa, aparţine de nivelul mineral: prin mine însumi, îmi pun dorinţa în regimul mineral, unde dorinţa mea rămâne aceeaşi.

În cadrul acestei dorinţe lucrez în raport cu Creatorul. Ce pot face? Mă anulez în interiorul Lui. Astfel, pot fi în Creator şi să ader la El, pot fi încorporat în El, care este atributul nivelului mineral. Nu-mi permit nimic, cu excepţia auto-anulării. Imagineză-ți că te afli înăuntrul unei forţe mari şi nu ai de ales şi aceasta este singura cale prin care te poți menține.

Pe de altă parte, mă pregătesc pentru următorul nivel al vegetalului. Acest lucru se datorează faptului că există schimbări constante care au loc în interiorul meu, care cresc în funcţie de cele cinci faze ale nivelului mineral. Am putea crede, deci ce se întâmplă dacă în loc de o pietricică mică devin o mare piatră preţioasă? Dar asta nu este încă totul: Schimbările pe care le-am parcurs m-au învăţat ce înseamnă să cresc. Ascensiunea prin fazele nivelului mineral au dat naştere unei minți în mine, deoarece am avut şansa de a compara lucrurile şi de a mă obişnui cu faptul real al instabilității.

Am limitat creșterea plăcerii mereu, dar în acelaşi timp, am urmat schimbările, până când am înţeles că mă pot schimba cu adevărat, iar apoi m-am mutat la nivelul vegetal.

Astfel, putem vorbi despre o dezvoltare calitativă şi nu despre o dezvoltare cantitativă: La sfârşitul fazei minerale, în ultima fază a patra a sa, am înţeles deja din experienţa pe care am avut-o că mă pot schimba pe mine însumi, conştient şi intenţionat. Apoi, posibilitatea de a trece de la ultima fază a mineralului la faza vegetală se naşte. Aici se crează punctul său iniţial din modificările în dorinţă.

Orice astfel de schimbare vine de la Creator, în formă de forţă revitalizantă. Nu aș putea găsi niciodată condiţiile preliminare pentru creştere în mine. Prin urmare, Creatorul nu doar mă dezvoltă; El introduce forţa Sa de creaţie în mine, astfel incât să mă asemăn Lui. Ca urmare a acestei evoluţii, noi şi Creatorul devenim parteneri în creație. Scopul Său nu este de a crește dorinta de a primi, prin punerea sa printr-o serie de schimbări, ci mai degrabă de a mă învăța arta Lui. Ce este mai mult, el mă învaţă într-un mod calitativ.

Astfel, datorită tuturor lucrurilor prin care trecem, vom obține acţiunile Sale, în conformitate cu regula: „Din acţiunile Tale Te vom şti.”

Din partea a 4-a a Lectiei zilnice de Cabala, 17/07/12 „Introducere la Cartea Zohar”

Conexiunea este începutul a tot

Nimic nu se va rezolva dacă nu începem din punctul conexiunii noastre. Aceasta reprezintă fundaţia şi totul trebuie să pornească de aici. Aici trebuie să adăugăm fiecare cuvânt, fiecare atribut, tot ceea ce vrem. Acestui punct de conexiune.

De aceea, nu trebuie să ne activăm niciun gând, înainte ca să determinăm acest punct. Mai întâi trebuie să îl stabilizaţi în voi şi să începeţi să vă gândiţi cum să îl întăriţi, cum să vă extindeţi controlul asupra lui, cum să îl transformaţi într-un cerc.

Aceasta se împlineşte prin mediul înconjurător. Dacă creaţi acest punct şi lucraţi pentru a încorpora prietenii în el, punctul se extinde în mod corect şi voi nu uitaţi ceea ce este important.

Întrebare: Atunci, de ce ni se prelungesc stările? De ce simţim greutate?

Răspuns: Simţim greutate în vasele voastre corporale egoiste. Când vă simţim bine şi lucrurile sunt uşoare, sunteţi fericiţi. Pe de altă parte, dacă avansaţi fiind conectaţi reciproc cu alţii, vă veţi simţii fericiţi atunci când simţiţi greutatea.

Întrebarea de ce stările sunt prelungite, este una egoistă. Omul care avansează nu are asemenea gânduri. Se întreabă un singur lucru: „Cum pot fi sigur că în starea mea curentă dăruiesc fără niciun beneficiu personal? Îmi trebuie doar un semn că Îţi aduc cu adevărat plăcere, un semn că sunt total detaşat de mine. Nu îmi trebuie nicio senzaţie că acest lucru va fi mai uşor, trebuie doar să ştiu că fac lucrul corect”. Aceasta este dăruirea.

Întrebare: Care este semnul că am avut succes?

Răspuns: Este conform cu Lumina Hassadim pe care o primeşti. Nu îţi va da nimic decât aparţinerea la dăruire. Apoi, voi înţelege şi voi simţi faptul că Creatorul nu ştie nimic de eforturile şi realizările mele şi nici nimeni altcineva şi mă simt chiar mai bucuros datorită acestui lucru. Este un semn că sunt cu adevărat detaşat de ego.

Întrebare: Cum putem fixa o asemenea atitudine în inimile noastre?

Răspuns: Poţi face asta numai prin opinia generală a societăţii. Trebuie să ştim ce este „în aer” legat de dăruire, ce este lispsa unor cereri diferite, opuse. Îmi trebuie doar direcţia corectă şi puterea de a merge pe ea, iar drumul este ca un drum cu un singur sens.

Apoi, corectându-mi vasele în acest mod, urc la un nou nivel şi încep să mă bucur pentru a dărui. Asta nu se poate descrie în cuvinte. Primesc pentru a dărui şi mă bucur, dar plăcerea mea nu este simţită în dorinţele normale, cu toate că ele sunt cu toate acolo.

Întrebare: Ce înseamnă „opinia generală a grupului”

Răspuns: Este tendinţa generală care pune dăruirea deasupra a tot. Toată lumea trebuie pur şi simplu să ştie ca aşa trebuie să vorbească despre asta, cu toate că ei ridică importanţa Creatorului în ochii celorlalţi în mod artificial.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala din 15.07.2012 „Introducere la Cartea Zohar”

“Cat De Frumos Si Placut Este Sa Stam Impreuna Ca Fratii”

„Cat de frumos si placut este sa stam impreuna ca fratii.” Acestia sunt prietenii care stau impreuna, fara a se desparti. La inceput, ei par sa fie oameni care se dusmanesc si doresc sa se ucida unii pe altii. Apoi insa, totul devine iubire frateasca. Si poi exclama: :Cat de frumos si placut este sa stam impreuna ca fratii.” Astfel ei ajung la similaritatea cu sistemul integral al naturii si sunt asemenatori ei. Si in iubirea lor comuna, ei revelaza esenta naturii, perfectiunea si eternitatea sa.
Cartea Zohar, Capitolul “Acharei Mot”

O Singura Viata Si Rugaciune Comuna Pentru Toti

Centrul grupului este punctul in care noi ne eliberam de toate fragmentele spargerii si vrem sa ne concentram doar asupra scanteilor noastre si sa le unim. Si cu cat cautam sa unim mai mult aceste scantei, cu atat ne ridicam pe scara spirituala.
Datorita acestor eforturi, noi revelam in noi o noua profunzime a dorintei, si o mai mare Lumina este revelata in unitatea scanteilor. Conexiunea acestor scantei este “Reshimo de Hitlabshut,” si astfel noi incepem sa ne conectam in primul nostru Partzuf spiritual comun in care ne simtim un singur suflet.

Prima data cand ne simtim pe noi insine in realitatea in care suntem conectati unul cu celalalt, in interior vom simti viata spirituala- unul pentru toti. Si se spune : „Nu exista nimeni in afara de Creator”, unul pentru toti : un gand, o lumina, un sistem unitar. Noi ne vom simti ca si cum traim in interiorul fortei superioare.

Si apoi, noi vom incepe sa realizam din ce in ce mai mult acest lucru, si sa distingem mai multe lucruri, atitudini diferite cu privite la dimensiunea Partzuf-ului. Insa primul punct de la care trebuie sa incepem este punctul unitatii noastre, numit centrul grupului. Acesta este alcatuit din doua elemente: Primul este depasirea propriului egoism, Reshimo de Aviut, iar al doilea este dorinta noastra de a ne uni prin scanteile noastre, ceea ce determina Reshimo de Hitlabshut.

Daca le asez corect pe fiecare, se numeste credinta deasupra ratiunii. Totul devine o singura realitate, o singura stare. Credinta este conectarea scanteilor, iar cunoasterea este forta dorintei egoiste, deasupra careia noi vrem sa construim conexiunea noastra.

Nu conteaza daca noi esuam in a ajunge la ceea ce dorim si sa ne conectam la centrul grupului. Este importamt cat de mult efort depunem. Masura efortului determina starea reusitei.

Noi nu vom dobandi succes in mod direct doar prin actiunile noastre, ci doar vom atrage Lumina catre noi, astfel incat Creatorul sa incheie munca pentru noi! In fond, „un prizonier nu se poate elibera pe sine din inchisoare,” totul se intampla cu ajutor de Sus, prin rugaciune si raspunsul la aceasta.

Din partea a 1 a Lectiei Zilnice de Cabala 24/05/2012, “Discutie Referitoare la Work-shop”

Si Ei Vor Merge Impreuna

Din lectia lui Rabash: „Israel este in exil- Divinitatea este cu ei”. Noi am invatat ca vasele Malchut coboara, cand Superiorul urca, asa face si inferiorul, insa aici este necesara o explicatie, si noi trebuie sa intelegm si acest lucru. Noi invatam atat de la lucrurile negative cat si de la cele pozitive. Noi invatam despre restrictia Bina si invatam despre dulceata Malchut. „Israel este in exil- Divinitatea este cu ei.”

Cand ei se afla in exil, nu au gust, si spun ca si Tora lor este la fel. Intelegeti acest lucru sau nu?

Deci persoana simte Superiorul in acelasi mod in care se simte pe sine. Aceasta este numita „restrictie”. Pe de alta parte exista „dulceata”, care este numita „eu sunt Domnul care sta langa ei in impuritatea lor.” Desi ei nu sunt inca purificati, exista inca Luminile imbracate in forma Inconjuratoare (Lumini) , despre care se vorbeste de fiecare data, fara vasele interioare.

Atunci cand o persoana este treaza, nu spune: „Vreau sa ma trezesc.” Nu este ca si cum ai apasa pe buton. Persoana este treaza, se intampla de la sine. Poarta numele de „Lumina care Inconjoara. Cand este vorba despre inferior este numita „Lumina interioara”, inferiorul ridica MAN. Intelegeti diferenta?

Atunci cand cel inferior face asta el este gazda. Cel Superior… o casa, in care vrea sa re-intre. Nu exista longevitate. Trezirea- nu are longevitate de asemenea!

Aceasta este de asemenea numita ridicarea MAN– cel inferior se trezeste de la sine.

Ascultati, exista o atitudine si exista o realitate. Eu vorbesc despre atitudine. Realitatea actuala incepe doar dupa ce persoana dobandeste vasul primirii. Noi vorbim doar despre atitudine nimic mai mult.”

Creatorul are intotdeauna grija de o persoana care doreste sa avanseze. Insa, cateodata se reveleaza pe masura ce aduce persoana mai aproape de El, si cateodata se exileaza. Exilul este simtit cand Superiorul se restrictioneaza pe Sine si daruieste in alt fel, prin “Lumina care Inconjoara.”

In timp ce se apropie de Creator si Lumina „Directa” (Esher) care se trezeste este mai activa acestea in timpul exilului, Lumina „rotunda” (Igulim) este mai activa. Insa persoana este intotdeauna in grija cuiva de Sus daca se straduieste sa avanseze.

Prin urmare se spune:”El cel care sta langa ei in impuritatea lor,” (Leviticus 15, 16), ceea ce inseamna ca Divinitatea este in exil impreuna cu o persoana, deoarece el a fost exilat in mod intentionat si acest lucru este destinat slujitorilor Domnului pentru a-i face sa avanseze prin intermediul unei alte Providente ascunse, Providenta Superioara. Dorinta de a-l revela pe El este dorinta adevarata.

Din Pregatirea pentru Lectia Zilnica de Cabala 20/05/2012