Category Archives: Spiritualitate

Pune-ţi o dorinţă şi ea va deveni realitate!

Întrebare: Dacă întrebăm un copil ce vrea, totdeauna va fi vreun prichindel care nu a fost încă chinuit de viaţă care va răspunde: „Vreau să fiu magician!”. Până la urmă, problema noastră este că am pierdut abilitatea de a vrea mult şi cu multă putere. Viaţa ne-a trântit la pământ, ne-a făcut mici, ne-a făcut să suferim, să supravieţuim, şi să nu mai dorim nimic altceva decât să oprim suferinţa.

Răspuns: De-a lungul întregii noastre vieţi, tot ceea ce facem este să încercăm să scăpăm de suferinţă în loc să obţinem adevărata împlinire, plăcere şi obţinere. Aceasta este ceva care ne lipseşte. Suntem copleşiţi de existenţa noastră. Asta este o nenorocire enormă pentru omenire. Un om care ajunge la această înţelegere pricepe că a trăi în acest fel este lipsit de sens.

Are viaţa înţeles într-o formă diferită? Când cineva pune această întrebare, atunci, este posibil ca el să înceapă să vadă vreo cale de ieşire.

Replica: Dacă întrebi un copil ce înseamnă să fii magician, el va spune: „Îmi pun o dorinţă şi ea va deveni realitate!”.

Răspuns: Un om poate obţine asta! Şi ca rezultat al dezvoltării noastre, trebuie să obţinem asta!

Dar în ciuda faptului că poate fi dificil, nu este foarte uşor să evadezi din viaţa corporală şi să devii implicat într-o altfel de obţinere, în ridicarea şi schimbarea viziunii tale asupra lumii, acest lucru este, în orice caz, în puterea fiecăruia. De fapt, natura ne împinge pe toţi să devenim magicieni.

Un magician este cineva care îşi pune o dorinţă şi, după aceea, ea devine adevăr sau o obţine el singur. Ţi-ai dorit şi ai avut!

Este aşa atunci când începi să înţelegi natura, eternitatea şi perfecţiunea ei, şi atunci, tu nu îţi imaginezi simplu că iei o casă pe malul unui lac, yaht, etc. ci înţelegi ce să doreşti!

Întâi, încetezi să mai doreşti ceva material, nu-ţi aduce împlinire, tu instantaneu te ridici la nivelul următor. Din acest motiv, noi nu mai vorbim deja despre împlinirile animalice sau, în general umane, din lumea noastră.

Omul se ridică instantaneu la un nivel diferit, un nivel de obţinere. El devine interesat de armonia cu natura şi devine împlinit văzând tabloul de forţe care ne guvernează; modul în care acestea ne stârnesc şi ne conduc mai departe.

Acesta este tipul de dorinţă care se trezeşte în om. Eu nu spun că toţi au aceste dorinţe pentru început. Ele se trezesc în omul care este cu adevărat interesat în înţelesul vieţii şi vrea să devină magician. Asta este. Pentru a deveni magician tu trebuie să iei acest aparat uriaş, acest sistem de guvernare, în mâinile tale.

Când tu începi să vezi şi să înţelegi sistemul, atunci tu începi să devii cu adevărat împlinit de armonia lui. Asta este plăcerea cea mai mare! La acest grad tu devii mai aproape, devii inclus în sistem, şi simţi eternitatea şi perfecţiunea lui. Tu de acum nu te mai asociezi pe tine cu corpul animal, perisabil, fiindcă tu nu mai exişti la nivelul animal, ci exişti la nivelul „uman”. Corpul tău poate muri, dar tu ai obţinut dorinţe complet diferite şi poţi exista în ele.

Nicio dorinţă nu mai rămâne în om care nu mai poate fi realizată. Dacă ele sunt conduse în concordanţă cu sistemul general al naturii, atunci ele vor fi cu siguranţă împlinite. Aceste dorinţe sunt ale aceluia care ţinteşte spre iubire şi dăruire.

Din programul KabTv „ Convorbiri cu Dr. Michael Laitman”3/11/2012

Un potop de ape in munca

Din articolul “Ce inseamna un potop de ape in munca’de  Rabash: In Zohar,  Noe comenteaza la cuvintele “si aduc un potop de apa pe pamant”… noi stim ca atunci cand o persoana incepe munca sa in vederea daruirii, corpul pretinde, “Ce ai de castigat prin munca asta?” Care e scopul in a nu dori sa muncesti pentru tine insuti; la urma urmei ar trebui sa te ingrijorezi despre cum sa te bucuri in viata iar ca sa daruiesti inseamna ca tu nu lucrezi pentru binele tau. Asa ca este impotriva naturii noastre si este numit “ o pretentie a ce.”

Dar este o alta pretentie, cand corpul obiecteaza la munca pentru Creator, cand o persoana spune corpului ca trebuie sa credem in Creator, ca El e atent la astea si guverneaza lumea ca fiind bun si binevoitor. Apoi corpul vine la o persoana cu pretentiile Faraonului care spune: “Cine e Domnul ca sa ascult la El?”ceea ce inseamna ca e dificil pentru el sa creada in Creator. Asta inseamna ca el spune ca poate munci pentru beneficiul Creatorului doar daca el simte maretia Creatorului atunci intelege  ca merita sa lucrezi pentru EL.

Aceste doua intrebari: “Cine?”si “Ce?” trebuie sa apara in fata oricei persoane pe drumul ei spiritual si sa ii fie revelata in totalitate. O persoana ar trebui sa stie cum sa faca fata acestor intrebari si sa le inteleaga cat se poate de profund. Acestea sunt intrebari fundamentale care rezulta dintr-o cercetare atenta investita in grup, in studiu si in marile eforturi pentru a avansa catre scop.

Ca rezultat intrebarile “Cine?”si “Ce?” sunt revelate unei personae si exact aceste intrebari sunt cele care il balanseaza si stabilizeaza  si il ajuta sa clarifice legat de ce puteri are nevoie pentru a-si construi vasul spiritual.

Acest vas care este construit din doua linii opuse in fiecare in parte, deasupra carora persoana construieste linia de mijloc.; deasupra tuturor atributiilor si discernamintelor el trebuie sa determine un discernamant comun numit linia de mijloc.

Asa ca initial el trebuie sa limpezeasca cele doua intrebari “Cine ( Mi )?”si “Ce ( Ma )?” care se refera la apele  (ma- im ) potopului. Rabash scrie: “Iar daca o persoana e fericita cu aceste doua intrebari, ca acum are loc pentru munca deasupra ratiunii, atunci se dovedeste ca el este salvat de apele potopului.”

Din partea intai a Lectiei Zilnice de Kabbalah 30/10/2012, Scrierile lui Rabash

Toate drumurile înapoi sunt blocate

Întrebare: Cum putem trece peste starea de greutate şi de oboseală în care ne găsim în ultima vreme şi care ne face să adormim în timpul lecţiilor? Cum ne putem trezi împreună şi să ieşim din această stare, ca un grup global, prin susţinerea reciprocă?

Răspuns: Acesta este momentul exodului din Egipt, despre care am vorbit atât de mult, momentul primirii Torei, punctul cotiturii, al naşterii. Ştim că o naştere este însoţită de durerile naşterii, ceea ce este o stare periculoasă. În momentul naşterii simţim muşcătura şarpelui, descoperirea inimii de piatră, fiindcă nu există alt mod de a putea fi născuţi.

Exodul din Egipt este numit „naşterea spirituală”. De-a lungul timpului, înclinaţia rea trebuie să fie revelată şi aceasta este o stare foarte periculoasă, fiindcă ne ţine sub presiune, altfel, noi nu vom fi de acord să scăpăm din Egipt.

Toate aceste stări nu îi sunt omului încă clare. Imaginează-ţi că este o stare bună prin care noi vom trece în lumea spirituală, în lumea superioară, că de la această stare suntem născuţi şi urcăm peste Mahsom (barieră), peste graniţa lumii superioare. De aceea este starea cea mai tensionată, cea mai periculoasă, ce poate fi în viaţa unui om. Aceasta este starea naşterii lui!

Noi vedem totdeauna naşterea ca pe o minune şi, până în ultimul moment, nu suntem siguri că va merge fără probleme, chiar dacă avem echipament medical aşa de modern şi ştim totul despre acest proces. Încă, noi nu ştim ce se poate întâmpla şi, acesta este un moment foarte critic.

Unicitatea acestui moment este presiunea teribilă sub care este omul şi frica teribilă. Toată viaţa lui anterioară s-a terminat, sau este gata să se termine. El nu vede încă viaţa lui viitoare şi nu o înţelege şi nu îi este încă clar ce simbolizează fiindcă, pentru a o obţine, el trebuie să creeze o deschidere către noua lume.

Omul nu înţelege cum poate exista dacă trebuie „să închidă ceea ce este deschis şi să deschidă ceea ce era încuiat”, exact cum se întâmplă în timpul naşterii corporale.

Dacă tânjim doar spre naşterea spirituală, trebuie să ne imaginăm această stare într-un mod foarte realist, cât mai aproape posibil de înţelegerea şi simţirea noastră, ca urmare a faptului că suntem gata să abordăm această stare şi să ne pregătim noi înşine pentru ea.

Cu cât ne pregătim mai mult pentru această stare, cu atât mai mult vom avansa spre ea. Asta înseamnă că avem nevoie de minţi puternice, putere fizică, şi o bună organizare a tuturor activităţilor care să ne permită să trecem prin cea mai dificilă stare în care am fost vreodată. Toate drumurile înapoi sunt blocate şi nu ai unde să mergi înainte! Exact ca în fuga din Egipt, când drumul tău este blocat deodată de Marea Roşie, iar din spate, trupele faraonului sunt gata să te prindă şi nu există niciun loc să te ascunzi.

Există descrieri alegorice diferite ale stării de naştere spirituală, şi toate se referă la presiune, dificultate şi frică. Trebuie să le abordăm noi înşine şi să nu aşteptăm cine ştie ce forţă care să ne tragă sau să ne împingă în această direcţie. Altfel, devenim permisivi şi căutăm doar să ne organizăm în aşa fel ca să o întârziem. Noi însă, trebuie să ne punem în această stare periculoasă.

Dacă am înţeles şi sunt conştient de ceea ce fac, înţeleg că este periculos doar pentru egoul meu. Este presant şi neplăcut, dar eu abordez în cunoştinţă de cauză şi invoc şi solicit eu însumi durerile muncii, senzaţia de suferinţă. Rezultă că aceasta este o altfel de durere, una dulce.

Din partea întâi a Lecţiei zilnice de Cabala 19/10/2012 „Scrierile lui Baal HaSulam”

Conducând cu capul înainte spre Lumea Spirituală

Întrebare: Știm că înaintea nașterii, fătul se întoarce cu capul în jos. Ce simbolizează acest lucru în procesul de avansare al grupului spre nașterea spirituală?

Răspuns: Embrionul spiritual într-adevăr se întoarce, și în loc de a avea capul în sus, se întoarce cu capul în jos, așa cum se explică în Studiul celor Zece Sefirot. În general vorbind, se numește că-și schimbă mintea. Toate valorile sale, „dincolo de rațiune” și „mai presus de rațiune,” totul în el se întoarce și el vede ceea ce noi numim „Am văzut o lume inversată”- valori opuse. Dorința de a dărui devine mai importantă pentru el decât dorința de a primi; aceasta este tranziția  care are loc în el.

Apoi, după naștere, el se întoarce din nou cu capul în sus. Numai în momentul nașterii este într-o astfel de stare. El nu poate părăsi această lume fără a părăsi toate opiniile pe care le are în cap. Aceasta simbolizează starea de a fi cu capul în jos.

Din partea 1 a Lecției zilnice de Cabala 19/10/12, Scrierile lui Baal HaSulam

Toate drumurile înapoi sunt blocate

Întrebare: Cum putem trece peste starea de greutate şi de oboseală în care ne găsim în ultima vreme şi care ne face să adormim în timpul lecţiilor? Cum ne putem trezi împreună şi să ieşim din această stare, ca un grup global, prin susţinerea reciprocă?

Răspuns: Acesta este momentul exodului din Egipt, despre care am vorbit atât de mult, momentul primirii Torei, punctul cotiturii, al naşterii. Ştim că o naştere este însoţită de durerile naşterii, ceea ce este o stare periculoasă. În momentul naşterii simţim muşcătura şarpelui, descoperirea inimii de piatră, fiindcă nu există alt mod de a putea fi născuţi.

Exodul din Egipt este numit „naşterea spirituală”. De-a lungul timpului, înclinaţia rea trebuie să fie revelată şi aceasta este o stare foarte periculoasă, fiindcă ne ţine sub presiune, altfel, noi nu vom fi de acord să scăpăm din Egipt.

Toate aceste stări nu îi sunt omului încă clare. Imaginează-ţi că este o stare bună prin care noi vom trece în lumea spirituală, în lumea superioară, că de la această stare suntem născuţi şi urcăm peste Mahsom (barieră), peste graniţa lumii superioare. De aceea este starea cea mai tensionată, cea mai periculoasă, ce poate fi în viaţa unui om. Aceasta este starea naşterii lui!

Noi vedem totdeauna naşterea ca pe o minune şi, până în ultimul moment, nu suntem siguri că va merge fără probleme, chiar dacă avem echipament medical aşa de modern şi ştim totul despre acest proces. Încă, noi nu ştim ce se poate întâmpla şi, acesta este un moment foarte critic.

Unicitatea acestui moment este presiunea teribilă sub care este omul şi frica teribilă. Toată viaţa lui anterioară s-a terminat, sau este gata să se termine. El nu vede încă viaţa lui viitoare şi nu o înţelege şi nu îi este încă clar ce simbolizează fiindcă, pentru a o obţine, el trebuie să creeze o deschidere către noua lume.

Omul nu înţelege cum poate exista dacă trebuie „să închidă ceea ce este deschis şi să deschidă ceea ce era încuiat”, exact cum se întâmplă în timpul naşterii corporale.

Dacă tânjim doar spre naşterea spirituală, trebuie să ne imaginăm această stare într-un mod foarte realist, cât mai aproape posibil de înţelegerea şi simţirea noastră, ca urmare a faptului că suntem gata să abordăm această stare şi să ne pregătim noi înşine pentru ea.

Cu cât ne pregătim mai mult pentru această stare, cu atât mai mult vom avansa spre ea. Asta înseamnă că avem nevoie de minţi puternice, putere fizică, şi o bună organizare a tuturor activităţilor care să ne permită să trecem prin cea mai dificilă stare în care am fost vreodată. Toate drumurile înapoi sunt blocate şi nu ai unde să mergi înainte! Exact ca în fuga din Egipt, când drumul tău este blocat deodată de Marea Roşie, iar din spate, trupele faraonului sunt gata să te prindă şi nu există niciun loc să te ascunzi.

Există descrieri alegorice diferite ale stării de naştere spirituală, şi toate se referă la presiune, dificultate şi frică. Trebuie să le abordăm noi înşine şi să nu aşteptăm cine ştie ce forţă care să ne tragă sau să ne împingă în această direcţie. Altfel, devenim permisivi şi căutăm doar să ne organizăm în aşa fel ca să o întârziem. Noi însă, trebuie să ne punem în această stare periculoasă.

Dacă am înţeles şi sunt conştient de ceea ce fac, înţeleg că este periculos doar pentru egoul meu. Este presant şi neplăcut, dar eu abordez în cunoştinţă de cauză şi invoc şi solicit eu însumi durerile muncii, senzaţia de suferinţă. Rezultă că aceasta este o altfel de durere, una dulce.

Din partea întâi a Lecţiei zilnice de Cabala 19/10/2012 „Scrierile lui Baal HaSulam”

Machsom Este O Bariera Psihologica

Machsom este un punct psihologic, până la care lucrez doar pentru propria mea plăcere, după care, pentru plăcerea Creatorului sau a vecinului, a cuiva din afara mea. Aceasta este ceea ce trebuie sa ating.

Această limită, acest grad, se numește Machsom.  Granița dintre lumea noastră și lumea spirituală este pur și simplu psihologică. Dacă aș avea grijă de mine, chiar dacă în același timp aspir catre Creator, catre spiritualitate, dar continui să acționez pentru mine, atunci, starea mea este în prezent sub Machsom și este numita „Lo Lishma.” Dacă as reusi să mă gandesc doar la plăcerea Creatorului, astfel încât toată plăcerea să nu fie pentru mine, atunci, dorințele mele și intențiile mele, sunt deja dincolo de Machsom și starea mea, se numeste „Lishma.”

Machsom este un punct psihologic pe care trebuie să il traversez, iar apoi voi fi în spiritualitate, în intentia de a darui. După aceea, când eu sunt dincolo de Machsom, trebuie să imi ridic mai mult și mai mult dorințele și intențiile mele, peste Machsom.

Sau puteți considera, de asemenea, în acest fel: Împreună cu ego-ul ce creștere în mine, împreună cu toate plăcerile aflate în creștere, imi ridic punctul de Machsom mai sus fata de acestea , în timp ce, pe baza dorintei de a simti placere, acesta este revelata ca fiind înclinația rea, pas cu pas, ridic punctul de Machsom până la Ein Sof, până când toate dorintele mele vor fi într-adevăr pentru daruire.

Nu este important modul în care ai consider: să ridic intențiile peste Machsom sau sa ridic starea de Machsom până la Ein Sof; ceea ce contează este că lucrez pe corectarea intenției de a utiliza dorințele în creștere, nu pentru mine, ci pentru alții / pentru Creator.

Extinderea Sufletului Tău

Întrebare: Ce înseamnă „a dezvolta starea de unitate prin care am trecut?”

Raspuns:  A dezvolta o stare înseamnă să nu îti fie frică că acesta va dispărea și în același timp să-ți fie frică că va disparea, a încerca sa o apropii si in acelasi timp sa o departezi, a flirta cu ea , a o studia. În mod similar, atunci când degusti ceva nou, nu il înghiți, dar vrei să știi ce este: cât de multa sare, piper, și zahăr conține, ce dulceață are, ce umiditate, ce textura are.

Vrei sa simti de cine îți aduce aminte : de mama ta, de bunica ta care a pregatit aceste feluri de mâncare sau altceva pentru tine. Asta este, va trebui să te joci cu aceasta stare, va trebui să ai diferite informatii înregistrate in tine: cum arată, cu ce poate fi comparata , cum poti sa o tii , cum poti sa ii dai drumul, și să o aduci inapoi. Aceste stari permit unei persoane să-și extindă sufletul său.

Sufletul este elementul care conține două forțe opuse: egoism și altruism. Atunci când o persoană are doar ego, el nu are suflet. O forță poate exista doar ca un punct. Când el începe să  dezvolte a doua forță in contrast cu prima, atunci aceste două forțe opuse formeaza un volum între ele.

Dintr-o Lecția virtuală 9/23/12

Nu Luati Otrava Mortii

Intrebare: In procesul studiului, totul se schimba. Exista atat atelieruri fizice cat si virtuale. La acel moment este munca individului cu sine, cu o carte, cu o sursa?

Raspuns: Pentru ce? Unde rezolv problemele crearii in mine a simtului lumii spirituale? Doar in grup! Care este rostul de a sta si a studia singur?

Cateodata, este necesar pentru a intelege mai bine ce se intampla in final cu mine. In aceste cazuri, trebuie sa admit ca am nevoie sa studiez eu insumi, acasa, nu numai materiale serioase precum diagramele din Studiul celor Zece Sefirot, ci si articolele, scrisorile lui Rabash si Baal HaSulam.

Daca este nevoie de studiu individual pentru a intelege corect ce trebuie sa faceti pentru grup, atunci studiati si daca nu, atunci pentru ce aveti nevoie de alte studii? Ele va pot chiar descuraja.

Veti incepe sa intelegeti mai mult, sa va ganditi ca sunteti o persoana inteleapta si ca nu aveti nevoie de nimic altceva. Drept urmare, obtineti otrava mortii in loc de elixirul vietii. Exista un simbol in medicina, o cupa cu un sarpe care poate fi otrava sau poate fi medicamentul. La fel si aici; trebuie sa fiti foarte atenti cand este vorba despre studiu. Principalul lucru este intentia!

Din Congresul de la Harkov “Unire spre Inaltare” 19/08/2012, Lectia 7

Recunostiinta Fata De Trecut Ne Pregateste Pentru Viitor

Cand o persoana priveste la propria sa istorie, la anii pe care i-a trait, vede cum Creatorul l-a condus treptat catre starea prezenta aducand persoana mai aproape de El, trecand-o prin stari care pareau zadarnice, ridicole si inutile.

De fapt, atunci cand persoana accepta totul chiar daca nu intelege de ce a trebuit sa treaca prin toate acestea, recunostiinta fata de Creator pentru faptul ca a adus-o in starea curenta pe aceasta cale si faptul ca incepe sa il reveleze acum pe Creator, in recunostiinta sa prin justificarea trecutului, duc persoana la intentia corecta, la starea corecta din prezent.

“Articolul 26” din cartea Shamati, “Viitorul Persoanei Depinde Si Este Legat De Recunostiinta Fata De Trecut” vorbeste de asemenea despre cat de imposibil este sa te conectezi corect la viitor daca nu gasesti justificarea starilor trecute acceptand faptul ca totul vine de la faptul ca “Nu exista nimeni in afara de El”. Daca se intampla asa, acesta este un semnal ca totul a trebuit sa se intample asa pana acum si ca persoana nu trebuie sa regrete nimic din ceea ce s-a intamplat.

Doar pornind de la starea curenta, in care tot ce s-a intamplat s-a terminat, poate persoana sa multumeasca in avans pentru viitor si sa fie in stare de libera daruire, libera miscare catre Creator, atunci cand nu exista nimic negativ in relatiile trecute. Prin corectarea atitudinii persoanei fata de trecut, persoana se pregateste pe sine pentru viitor.

Creatorul ne pune intentionat in diferite situatii si schimbari si retine memoria negativa a acestor evenimente in noi. Noi de fapt nu ne amintim momentele pozitive, noi ni le amintim doar pe cele negative pentru ca ego-ul isi aminteste doar momentele in care nu a primit, in care a fost inselat, in care a pierdut, etc. Daca justific Providenta Creatorului in trecut, nu conteaza ca trecut, ci este transferat in viitor. Astfel construiesc un vas, o atitudine corecta fata de viitor si sunt gata sa inaintez.

Deci este imposibil sa incep de la momentul prezent stergand pur si simplu trecutul. El ne-a fost dat astfel incat acum, in acest moment, sa fim capabili sa privim corect viitorul si sa relationam corect cu Creatorul.

Daca sunt total reconciliat si recunoscator accept tot ce am simtit ca fiind negativ fata de mine, de lume, de rude, indepartarea mea de oameni, de Creator si tot ce mi-a facut, daca inteleg ca mi-am urmat calea si ca acum multumita faptului ca ma pot ridica deasupar acestora, in ciuda ego-ului meu, in ciuda criticimului egoist, imi pot transforma toate sentimentele mele de recunostiinta, in adeziune fata de Creator. Nu numai ca Il iert, ci mai degraba inteleg, percep si simt ca mi se da sansa sa incep conexiunea cu El, ca sunt gata sa Il revelez.

Prin urmare, viitorul unei persoane depinde si este legat de recunostiinta fata de trecut. Daca ne corectam atitudinea fata de trecut de la criticism la recunostiinta, de la regret si dezamagire la bucurie, noi cream vasul corect pentru revelarea Creatorului.
Din Congresul de la Harkov “Unirea catre Inaltare” 19/08/2012, Workshop 7

Pazitorii lumii

Intrebare: Au fost in trecut oamenii care sa ii asculte si sa urmeze sfaturile cabalistilor?

Raspuns: In timpurile trecute nu se poate vorbii despre un cabalist sau altul, ci despre o perioada intreaga de evolutie, perioada Avraham , perioada Itzac si Iacov, Iosef, Moise, Ioshua… Spiritul omului a actionat in aceasta perioada si a facut ce a facut . De exemplu, Moise a format poporul, a readus modul de corectare in adancul dorintelor lor si in sfarsit a adus poporul in tara Israel, adica la descoperirea Creatorului.

Totul este facut de catre cabalisti, cu toate ca in perioada exilului noi nu vedem asta.Tocmai prin cabalistii, lumea primeste „hranirea” care ii da posibilitatea sa existe. Altfel, nu ar fi fost nici o picatura de lumina, adica nu ar fii fost materie. In lume exista intodeauna cabalisti care, functei de vasele lor, apartin umanitatii intregi ca si unei trepte spirituale.

Se spune ca „coada la lei”, cei 9 Sefirot inferiori ai lumii Atzilut, impreuna cu  Lumina Hochma, coboara in lumiel BYA si devin  „capul la vulpi „(rosh la soalim). Caci acolo exista vasele sparte si de aceea apare intrebarea: cum sa le reparam ?

Pentru noi este necesara aceasta legatura si oportunitatea permanenta de tranzitie intre trepte. In lumea noastra cabalistii ne asigura de asta: pe de o parte ei sunt imbracati ca ceilalti asa ca astfel sa ne poata invata, pe de alta parte sunt legati de o treapta superioara. Nu sunt alte metode, caci noi ne aflam intr-un sistem general care exista dupa legi fixe.

Sa ne intoarcem la intrebare. Dupa un exil lung, poporul evreu a ascultat sfaturile cabalistilor in timpul lui Baal Shem Tov si ai elevilor lui. Ei au condus oamenii inainte si au dat nastere la generatii intregi care traiau conform cu realilzarea spirituala , care au legat „pamantul” lumii acestea cu inaltimea Ein Sof. A fost perioada marilor cabalisti care au actionat in doua lumii.

In ceea ce priveste detasarea puternica de spiritualiate din ultima suta de ani, este ceva ce probabil trebuia sa se intample .Situatia care s-a creat este intr-adevar critica. Si, cu toate acestea asa cum s-a spus : „Nu vaduvesc Israelul” Si astazi sant cabalisti care ne transmit iluminarea din lumea superioara.

Lumea noastra, e ca o mica pata neagra in mijlocul lumii spirituale. Suntem obligati sa introducem in ea iluminare, altfel ea nu va putea supravietui. Prin toate lumile Lumina ajunge direct aici, la dorintele stricate, corupte, iari cabalistii ne dau aceasta raza de lumina.

Tu ii numesti „oameni” cu toate ca aici nu este vorba de „ambalajul de animal”. Ei actioneaza in mod deliberat, pentru  ca sa coboare chiar mai jos, mai aproape de noi. De exemplu Baal Hasulam a cerut sa fie coborat ca sa aiba posibilitatea sa scrie si sa ajute oamenii care erau jos…

Din lectia despre ziarul „Hauma” 12.08.2012