Întrebare: De regulă, atunci când un nou venit vine la noi el pare parcă înalt în ochii lui. Să presupunem că a fost un portar obișnuit și aici este exaltat în așa fel încât începe să se umfle ca un balon. Și apoi îi dau drumul și ori se dezumflă, ori altceva. De ce funcționează sistemul în acest mod?

Răspuns: Să-și frece puțin egoismul. El este „bătut”, astfel încât începe să ia în serios lucrurile spirituale și să le neglijeze pe cele materiale. Dar poate dura ani până când este finalizată întreaga procedură și începe să se perceapă corect în raport cu lumea spirituală.

Comentariu: Dar condiția pe care am menționat-o se obține în mod natural. De exemplu, un oaspete vine de undeva și pur și simplu se pierde și nu știe ce să facă.

Răspunsul meu: De fapt, înălțând un prieten, nu ne mințim pe noi înșine sau pe alții și nu ne angajăm în adulație. Doar că suntem cu adevărat încântați că ne vedem prietenul care locuiește foarte departe și este legat de noi.

Întrebare: În acest caz, cum putem proteja psihicul uman?

Răspuns: Dacă este constant angajat cu noi, vede cum ne tratăm unii pe alții, că nu-i urăm bun venit lui personal, ci contribuției, muncii și participării lui, adică eforturile lui.

Un grup bine organizat introduce corect omul în sistem.

KabTV „Am primit un apel. Cel mai mare om din lume” 12.10.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Plânsul este una dintre manifestările egoismului nostru, a neputinței sale de a poseda ceva, precum și a simpatiei pentru cineva. Crezi că cineva poate plânge numai pentru el însuși? Poate plânge pentru alții?

Răspuns: Nu, în niciun caz. Doar dacă se imaginează în locul lor sau înțelege că acest lucru este valabil și pentru el. În general, nu poate plânge pentru alții în niciun fel. Are întotdeauna experiență personală.

Și dacă propria experiență este atât de aproape de el încât nu se poate reține și își exprimă emoțiile, atunci plânge. Plânsul înseamnă incapacitatea de a reacționa corect.

Întrebare: Din câte am înțeles, poate fi chiar verificat. Să presupunem că există un număr mare de oameni care mor în fiecare moment, li se întâmplă ceva, dar egoismul nostru practic nu reacționează la asta în niciun fel. Totuși, dacă cineva apropiat egoismului meu moare, atunci este clar că reacționez. Pot să verific în acest fel?

Răspuns: Desigur.

KabTV „Stări spirituale” 06.11.2022

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există oameni care rămân tăcuți toată viața?

Răspuns: Există astfel de oameni. În principiu, acest lucru nu este deloc rău pentru că nu avem ce să vorbim. Dacă nu vorbim, ci gândim, atunci începem să înțelegem că putem rezolva totul perfect fără să vorbim.

Întrebare: Ești în favoarea unei lumi fără a vorbi? Ar fi frumos dacă oamenii nu vorbesc?

Răspuns: Desigur. Dar nu în totalitate, nu în fiecare conversație. Comunicăm cu copiii noștri, soțiile, vecinii, colegii de serviciu și așa mai departe. În principiu, dacă am putea limita clar conversațiile goale dintre noi, ar fi bine.

Întrebare: Ce este de preferat, să spui adevărul pe fața unei persoane sau să taci?

Răspuns: Este întotdeauna mai bine să taci.

KabTV „Stări spirituale” 23.10.2022

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Se știe că nu există nicio gândire sau percepție în sinele Său și nu există nici un nume sau denumire în El, iar ceva pe care nu îl percepem, cum îl putem defini printr-un nume? (Baal HaSulam, Studiul celor zece sefirot, partea 1, „Restricție și linie”, Observație interioară, capitolul 1, punctul 5).

Nu putem percepe esența Creatorului pentru că nu avem senzații despre ea și nici ceea ce sunt Kelim (vasele). Putem doar să ne apropiem sau să ne îndepărtăm cumva de dorințele și calitățile Sale și, astfel, să-L simțim și să-L definim, dar nu esenţa Lui. Esența este forma Sa originală, care este absolut de neatins de noi.

Întrebare: Putem spune că esența este gândul Său, planul Său?

Răspuns: Este mai mult decât gând; este El. Baal HaSulam a dezvăluit că nu putem înțelege esența Creatorului, care este o realizare foarte mare și înaltă.

Întrebare: De ce ne-ar arăta Creatorul ceva ce nu putem obține?

Răspuns: Pentru că și aceasta este o realizare. Adică înțeleg că nu-L ating. Este o indicație nu numai despre limitele realizării mele, ci și despre ceea ce am realizat.

Conform Cabalei, putem atinge relația Creatorului cu ființele create, dar nu Creatorul în raport cu Sine sau cu alte obiecte din univers.

Din emisiunea KabTV „Studiul celor zece sefirot (TES)” 30.10.2022

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Tăcerea este adesea folosită la mesele cabalistice. Cum este diferită de meditația obișnuită, care este populară astăzi în întreaga lume?

Răspuns: Încă vorbim, dar vorbim non-verbal, fără să deschidem gura. Este ca și cum am vorbi unul cu celălalt, ne opunem, suntem de acord, ne certăm sau discutăm. Toate acestea se întâmplă fără a lăsa nimic să iasă din noi înșine.

Înseamnă că nu doar vă imaginați pur și simplu o lumină albă, vă restrângeți viziunea asupra lumii sau vă concentrați asupra unui punct, ci mai degrabă aveți o conversație normală, dar în interior. Are o influență. Această influență a unuia asupra celuilalt se manifestă treptat undeva.

Întrebare: Care este beneficiul acestui lucru?

Răspuns: Aceasta este o metodă în care nu interferezi cu nimeni, iar ceilalți aparent nu interferează cu tine. Puteți vorbi cu orice viteză și să spuneți orice doriți, iar mai târziu începeți să înțelegeți rezultatele unor astfel de conversații. Susțin acest tip de interacțiune între oameni.

KabTV „Stări spirituale” 23.10.2022

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Trebuie să dăm un exemplu întregii lumii prin ceea ce ce realizăm dacă folosim cunoștințele Cabalei pentru a uni, nici măcar masele, ci câteva zeci de mii de oameni.

Cât de bine, aerisiți și spirituali vor începe să se simtă. Ce interacțiuni bune se vor dezvolta între ei. Pe măsură ce va crește siguranța și curățenia în zonele în care locuiesc, vor exista mai puține boli și mai puține probleme cu copiii. Chiar și banii pe care îi au vor fi deodată suficienți pentru toate. Omul, fără a schimba nimic, nu va mai avea probleme.

Lumina superioară care se manifestă între noi va începe cumva să medieze totul și să liniștească. Și oamenii vor fi de acord cu asta și vor fi mulțumiți. Vor înceta să fie bolnavi, vor începe să zâmbească. Așa descrie Baal HaSulam viitoarea societate în articolul său „Ascunderea și dezvăluirea feței Creatorului”. Putem ajunge la asta.

Putem face oamenii fericiți? Aș da tot ce știu și înțeleg pentru asta.

Astăzi, pentru majoritatea țărilor, aceasta ar fi o metodă de salvare. Și mâine va fi la fel pentru întreaga lume.

KabTV „Am primit un apel. Două moduri de dezvoltare a umanității” 19.10.2013

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Să presupunem că îi spui unui student „Fă asta” și apoi literalmente, după o perioadă scurtă de timp, îi spui: „Ce faci?” Acțiunile tale se contrazic.

Răspuns: Doar ți se pare, funcție de cum auzi. Nu spun lucruri opuse, dar tu percepi contrariul. Pentru mine este la fel.

Există un exemplu foarte clar în Tora când Creatorul îi promite lui Avraam: „Voi face din fiul tău temelia tuturor generațiilor spirituale de pe Pământ”. Și cinci minute mai târziu El spune: „Sacrifică-l”. Cum putem compara aceste două evenimente și să spunem că sunt același lucru?

Întrebare: Atunci cum pot să te ascult în acest caz?

Răspuns: Exact așa, așa cum a ascultat Avraam. Numai el a avut ocazia să se ridice deasupra acestor două evenimente – nu cu mintea lui pământească, ci mai degrabă cu mintea sa spirituală, cu credința deasupra rațiunii, adică în calitatea dăruirii – pentru a vedea că este același lucru.

Prin urmare, nu este necesar să spunem că profesorul greșește. La urma urmei, în același timp, te îndepărtezi de oportunitatea de a te ridica la un nou nivel de rațiune în care contrariile se unesc și nu se distrug sau se anulează reciproc.

Acesta este momentul celui mai înalt adevăr, la care nu ne putem ridica cu creierul uman. Dar tocmai acesta este punctul prin care poți trece, ca printr-un zid. Se va îndepărta brusc și vei trece.

KabTV „Am primit un apel. Confidențial” 12.10.2013

Filed under: Educatie, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Ce înseamnă pentru tine Sabatul?“

Sabatul este starea de sfârșit de corectare a ego-ului, vârful dezvoltării noastre, în care totul funcționează într-o manieră ideală, numai în direcția dăruirii, oferirii, împlinirii și iubirii de ceilalți.

Interdicțiile din Sabat discută despre acțiuni pe care ni s-a permis să le facem înainte de sfârșitul corectării ego-ului, când încă nu era în totalitate pentru a dărui. Am fost odată într-un sistem numit „sufletul lui Adam HaRishon”, în care toți eram strâns legați prin fire de dăruire și iubire ca unul. Sistemul s-a spulberat printr-o acțiune numită „păcatul Arborelui Cunoașterii”. A fost o acțiune în care am început să dorim să primim egoist, numai în beneficiul nostru personal. Conexiunile din interiorul acelui sistem și dintre părțile sale s-au spulberat și tot ceea ce a avut loc de atunci este ca noi să reconectăm părțile acelui sistem la starea la care se aflau înainte de distrugere.

Există o confuzie între părți, deoarece acestea au căzut și s-au amestecat unele cu altele și trebuie să analizăm fiecare dorință a noastră, care este rezultatul acelei zdrobiri: la ce este raportată? Este în favoarea sau împotriva conexiunii? Ce fel de conexiune există între aceste dorințe? Ce fel de constelație ar trebui să fie? Aceasta este munca noastră pe o perioadă de ceea ce numim „6.000 de ani”.

Sabatul este numit „ziua sfârșitului corectării” unde toate dorințele se interconectează într-o conexiune ideală. Este o restaurare perfectă a sufletului lui Adam HaRishon la forma corectată în care era înainte de sfărâmare.

Interdicțiile din Sabat provin din aceea că Sabatul este o stare complet corectată, iar într-o stare perfectă nu este loc de muncă suplimentară, deoarece totul este deja corectat. Adăugarea într-o astfel de stare nu ar putea decât să aducă ruină, motiv pentru care există interdicții de a efectua tot felul de lucrări în Sabat, fie ele mici sau mari.

Bazat pe videoclipul „Ce este Sabatul?” cu cabalistul Dr. Michael Laitman. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Stânga a dispărut”

Dacă priveşti la liderii care au întemeiat Statul Israel, vei descoperi că cei mai mulți dintre ei au fost socialiști, sioniști care s-au străduit să implementeze ideologia socialistă a stângii în statul evreu incipient. David Ben-Gurion, Chaim Weizmann, Berl Katznelson și alți lideri și gânditori de seamă erau toți socialiști. Mai mult, majoritatea olim (imigranților în Israel) care au venit înainte de fondarea oficială a Statului Israel în 1945 au fost socialiști sau chiar comuniști. În consecință, socialismul a fost ideologia predominantă în primii ani ai Israelului.

În cele din urmă, poporul israelian își va da seama că o singură ideologie poate domina poporul Israel: unitatea mai presus de toate diferențele. Aceasta a fost ideea care i-a determinat pe strămoșii noștri să fondeze națiunea, iar aceasta este rădăcina noastră, miezul națiunii noastre. Când ne vom întoarce la ea vom găsi unitate, pace și recunoaștere din partea lumii.

Alegerile generale care au avut loc la 1 noiembrie au demonstrat cât de departe s-a transformat Israelul față de acei primi ani. La aceste alegeri, Partidul Laburist a câștigat doar 4 din 120 de locuri în Parlamentul israelian, Knesset. Partidul său frate, Meretz, care este considerat puțin mai de stânga decât Partidul Laburist, nu a reușit să treacă pragul electoral și a fost șters de pe harta politică. Cele două partide care pretind să reprezinte centrul stânga, Yesh Atid și Partidul Unității Naționale, nu promovează socialismul sau vreuna dintre valorile stângii clasice, lăsând socialismul fără susținători proeminenți. Stânga, se pare că a dispărut.

Într-adevăr, nu există Stânga în Israel. Nimeni nu luptă pentru drepturile sau bunăstarea muncitorilor, a proletariatului; nimeni nu luptă pentru educație gratuită, pentru îngrijire medicală gratuită și decentă sau pentru locuințe echitabile; și nimeni nu luptă nici măcar pentru securitatea alimentară pentru cei defavorizați. Israelul a devenit un stat capitalist, iar cei care pretind că vorbesc pentru stânga și pentru muncitori sunt chiar mai capitaliști decât cei care se prezintă deschis ca fiind capitaliști. Din Stânga nu mai rămân decât sloganuri goale pe care nimeni nu le crede. Acesta este motivul pentru care atât de puțini au votat partidele care pretind că îi reprezintă.

Stânga merită credit pentru rolul său semnificativ, chiar esențial în înființarea Statului Israel. Deși instituțiile la nivel național pe care Partidul Laburist le-a fondat – sindicatul, serviciile de sănătate, cooperativa de consumatori, firma de construcții de locuințe, firma de inginerie civilă – erau monopoluri care controlau tot ce se întâmpla aici, ele au construit cu adevărat statul evreu. Cu toate acestea, ei și-au asigurat și dominația politică a Partidului Laburist timp de decenii. Îmi amintesc că Shimon Peres a spus odată că atât timp cât Partidul Laburist are Kupat Holim(compania de asistență medicală) ei vor rămâne la putere.

Problema a fost că, în cele din urmă ideologia a devenit un instrument pentru ceea ce își doreau cu adevărat Laburiştii: putere și control. Așa cum se întâmplă în fiecare țară în care stânga este la putere, și în Israel ideologia a căzut pradă foamei de putere. Natura umană este mai puternică decât orice ideologie și în absența unei puteri de echilibrare, o idee care își propune să îmbunătățească viața oamenilor devine un instrument pentru tiranie. Aroganța stângii și iluzia de invincibilitate i-au cauzat în cele din urmă decăderea și dispariția finală.

În același timp, dispariția Stângii a făcut și Dreapta să dispară. În absența unei contra-ideologii, nu era nevoie să se mențină și să se perfecționeze ideologia dreptei și de asemenea, a devenit amorfă și dizolvată. Ceea ce rămâne din cele două viziuni asupra lumii sunt doar abordări tactice ale conflictului israeliano-palestinian.

Cred că nu va exista o renaștere a acestor ideologii, cel puțin nu în Israel. Declinul va continua până când ne vom da seama că nu ar trebui să divizăm deloc societatea, pentru că societatea este indivizibilă, iar orice încercare de a face asta provoacă doar ură.

În cele din urmă, poporul israelian își va da seama că o singură ideologie poate domina poporul Israel: unitatea mai presus de toate diferențele. Aceasta a fost ideea care i-a determinat pe strămoșii noștri să fondeze națiunea, iar aceasta este rădăcina noastră, miezul națiunii noastre. Când ne vom întoarce la ea, vom găsi unitate, pace și recunoaștere din partea lumii.

Israelul nu ar trebui să fie împărțit în partide. Orice lucru care conține cuvântul „parte” este în mod inerent greșit pentru poporul Israel. Cuvântul dominant pentru noi trebuie să fie „unitate”, iar orice efort de a promova unitatea și solidaritatea la nivel național va îmbunătăți situația noastră și va primi sprijinul lumii. Acesta ar trebui să fie singurul nostru obiectiv.

Filed under: Educatie integrala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De regulă, mai tot timpul, o persoană vorbește cu sine însăși. Cu cine vorbește: cu ego-ul său sau cu forța superioară? Cum pot să-mi dau seama dacă vorbesc cu mine însumi sau cu Creatorul?

Răspuns: Vorbești cu oricine îți închipui. Poate fi vorba de prieteni apropiați sau îndepărtați, rude, părinți, Creatorul, o forță rea, o forță bună, nu contează ce. Pe oricine îți imaginezi este cel cu care comunici.

Întrebare: De fapt, dacă nu ar exista pauze între vorbiri, ci doar sunete constante, nu ne-am auzi deloc. De aceea sunt importante pauzele?

Răspuns: Corect. Este foarte interesant să urmărești emisiunile TV în care se întâlnesc mai mulți politicieni; fiecare vorbește fără să fie atent la celălalt; este un zgomot continuu și constant. Acest lucru este tipic pentru ei.

Dar oamenii obișnuiți încă mai comunică în așa fel încât să-și dea unul altuia posibilitatea de a vorbi și de a se exprima cumva. Procedând astfel, ei își arată respectul unul față de celălalt.

De fapt, pauza, tăcerea și apoi vorbirea sunt ca și cum ai inspira și expira. Acestea sunt părți naturale necesare.

Din „Stări spirituale” de la KabTV 23/10/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→