Category Archives: Spiritualitate

Ce trebuie sa adaugam creatiei?

Nu exista nimic nou in univers. Creatorul este neschimbat. Totul a fost facut si terminat si nu lipseste nimic. In acest caz, ce trebuie sa adaugam creatiei? Cum o putem completa?

Este scris in Torah ca atunci cand Dumnezeu a creat lumea, El a “vazut tot ceea ce a facut, si a fost foarte bine”. Nu a stiut El asta dinainte? A confirmat El ca totul  este bine doar dupa ce a completat actiunea? Ce vor sa spuna inteleptii prin aceste cuvinte?

Exista doar o forta care opereaza in lume: Creatorul. Noi nu discutam despre ce a fost inaintea creatiei, pentru ca percepe realitatea din punctual de vedere al creatiei. Niciodata nu vom putea percepe ce a fost inaintea creatiei.

Ne purtam conform principiului “Te cunoastem prin actiunile Tale”, si ‘’judecam conform lipsurilor noastre’’. Intotdeauna venim la Creator (Boreh) din interiorul proprietatii noastre cand Il revelam, care se mai numeste ‘’vino si vezi’’ (Bo-Reh).

Asta inseamna ca aceasta nu se refera la anumite forte care sunt dezvaluite, ci la fiinta creata care dezvaluie aceasta Forta in interiorul sau. In acest sens, creatura trebuie sa inteleaga si sa simta ce se reprezinta, unde este, cine a fost cel care a creat-o, la fel si alte detalii  care ii reflecta statutul.

Din acest motiv,  creatura experimenteaza schimbari pana cand tot ce este bun de la Creator este dezvaluit. Toate aceste schimbari vin in urma unei actiuni, care este ascunsa in gandul initial. De la inceput, Creatorul doreste ca creatura sa devina asemeni Lui si sa existe in cel mai bun stadiu posibil.

Punctul initial al Creatorului trebuie sa fie punctul final al creaturii. Odata ce ambii sunt uniti intr-unul singur, totul incepe sa se dezvolte si sa se deschida in relatie cu creatura.

Doar bunatate absoluta vine de la Creator. Toate procesele deriva din dragostea sa absoluta. El deja  percepe creatura in stadiul sau final ; totusi, toate gradele, fortele si atingerile trebuie sa se dezvolte una dupa alta, in creatura insasi. Trebuie sa experimenteze diferte stari contradictorii pentru a putea invata si sa ajunga Creatorul.

Creatura trebuie sa adauge “Eul” sau punctului final al egalitaii si unitatii cu Creatorul, si acest “Eu” trebuie sa partcipe complet, in starea perfecta. De aceea este scris ca stadiul final difera de « 620 » ori de stadiul initial. Creatura adauga toate dorintele sale, intelegerea, cuprinderea, sentimentele si senzatiile sale, si apoi devine un partener legitim Creatorului.
Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala 1/12/11, “ Ceea ce este scris si trebui sa te intoarca la sufletul tau”

Sa ne ridicam deasupra cunoasterii

Vorbim despre Creator pe baza Kelim-urilor (vaselor) noastre, cu condiţia ca suntem capabili să le corectăm. Putem să-L cunoastem doar prin Kelim-urile noastre corectate.

Kelim corectate funcţionează conform principiului: „Prin acţiunile Tale, Te vom şti.” Prin efectuarea aceleaşi acţiuni ca şi Creatorul, încep să aflu cine este El.

Acţiunile Creatorului sunt daruirea si de aceea eu, de asemenea, trebuie să vin la daruire pentru a-L cunoaşte. Acţiunile care sunt identice cu voinţa Sa, ma vor lasa sa-L inteleg: cine şi ce este El,   programul şi scopul Lui în raport cu mine, intenţiile şi poruncile Sale. Voi sti toate astea, atunci când îi voi semăna in actiuni, nu inainte.

Cum pot, deci, ajunge la acţiunile Creatorului? În acest scop, am să ating atributul de a darui.

Il atingem, trecand deasupra atributului de primire, deasupra Kelim-ului de primire, ceea ce se numeşte: „Credinţa mai presus de ratiune.”  Este esenta muncii noastre.

„Cunoaşterea” este ceea ce ştiu, simt, pot vedea în senzatiile dorintei de a primi. Iar „credinţa” este un alt atribut, mai înălţat. O ating depasind cunoştiinţele: Prima dată am nevoie sa descopar şi sa testez cunoştinţele mele şi apoi primesc o forţă de Sus, care-mi va permite să merg deasupra, în exact aceeaşi formă, dar mai mare. Aceasta înseamnă că avansez prin credinţă mai presus de ratiune.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 1/2/2011, „Mai presus de ratiune in Serviciul Divin”

Inalbitor pentru magar

O persoană care doreşte să urce gradele spirituale, pentru a merge dincolo de realitatea noastră, care este simţita prin cele cinci simţuri, la realitatea superioară, trebuie să se schimbe ea însăşi şi calităţile sale. Şi pentru aceasta are nevoie de o forţă externă, suplimentara, care ii lipseşte.

Are doar un punct mic de dorinta pentru spiritualitate şi trebuie să primească restul din exterior.  Intreaga sumă a acestor forţe, care-l ridică de la starea actuală la o stare mai avansată, este numit „soferul magar”.  Măgarul (Hamor în ebraică, provenind din cuvântul Homer, materie) este substanta noastră, dorinta de a ne bucura; trece prin schimbari si din aceasta cauza urcăm, avansand pe calea spirituală.

Forta de Sus  influenţeaza dorinţa noastră, schimbând-o, şi astfel „măgarul” nostru devine în mod constant imbunatatit, deoarece „soferul măgar” întotdeauna lucreaza la el. Când vom ajunge la sfârşitul căii, „măgarul” nostru într-adevăr devine „alb”, la fel ca în poveştile despre Mesia care soseste pe un „măgar alb.”

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 1/11/11, Zohar

Fantezia, credinta si realitatea copiilor

Întrebare: Cum putem ajuta un copil să nu cadă în filozofie neîntemeiata, ci mai degrabă să examineze şi să verifice totul practic?

Răspuns: Aceasta este exact tipul de abordare a vieţii prin care noi ar trebui să-l invatam metodic pe copil, prin furnizarea de exemple cu privire la aceasta. Un copil tinde să aibă încredere în ceea ce un adult ii spune. Dar trebuie sa-l invatam pe el sau ea sa verifice totul.

Trebuie să explicati unui tânăr: „Dacă am spus ceva, cum poţi fi sigur că l-ai auzit bine? În acelaşi context, cum poţi fi sigur că ştiu despre ce vorbesc şi să iti spun adevărul? Pana la urma, adultii de asemenea, pot gresi; oricine poate face o greşeală! Este de datoria ta sa verifici ceea ce se spune, este  singura baza de avansare pentru tine.

Aţi putea întreba cum va creşte atunci, dacă el nu crede ceea ce profesorul îi spune? Dar el ar trebui să creada doar atat cat pentru a face exercitiul pe care i-l dam. Este treaba lui sa învete din acest exerciţiu ceea ce este bine şi ceea ce este rău. El ar trebui să creada doar că merită să faca acest exerciţiu pentru a-si trage propriile concluzii mai târziu.

Cu alte cuvinte, noi trebuie să învaţam un copil sa caute răspunsuri pe cont propriu, doar pe baza  experientei sale proprii de viata. În caz contrar, el va învăţa să aibă încredere în tot ce se spune şi va gândi că tot ceea ce este scris în ziar este absolut adevarat.

Citim un ziar şi primim in subconstient tot ce se spune ca fapte, deoarece aceasta este ceea ce am fost învăţaţi în copilărie: să respectam un cuvânt tipărit. Dar daca sapam în ea, vom vedea că totul este dictat doar de lăcomie şi se reduce la comandă. Noi, cu toate acestea, privim catre adevar şi obtinem informaţii din această sursă. Nu avem nevoie sa invatam un copil aceasta, nu-i asa?

Noi ar trebui să-l învaţam să folosească abilităţile de gândire critică amănunţită in tot ceea ce-l arunca viata, astfel încât el sa nu ia niciodată cuvântul altcuiva pentru el. El trebuie să verifice totul primul! El ar trebui să accepte o alta opinie a unui „expert”, dar numai pentru a face un pas următor, independent înainte.

În ceea ce priveşte restul, stabileşte o regulă: fă judecati numai pe baza faptelor evidente  pentru că este scris: „Un judecător are doar ceea ce ochii lui pot vedea.” Copiii au tendinţa de a gravita in fantezie, dar toate ar trebui să fie canalizate pe verificare. Fiecare fantezie trebuie să fie verificata. Este minunat că un copil are imaginaţie vie, dar trebuie să se bazeze pe dovezi.

Singura excepţie este ceea ce se află în domeniul inspiraţiei, in arta: muzica, pictura, şi cultura. Cultura nu are nici o legătură cu ştiinţa şi nu are o astfel de restricţie grea; prin urmare, se poate lucra doar cu imaginaţie. Dar nu este în nici un fel legata cu principiile de viata. Cultura este mai presus de cunoştinţe şi de ratiune, deoarece provine din căutarea pentru Cel de Sus, Creatorul. Prin urmare, arta trebuie să fie separata din dorinta egoista.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 1/9/2011, „Intelepciunea Cabalei şi Filosofia”

Nici un moment de odihna

Intrebare: Cine trebuie sa invinga raul, eu sau Creatorul?

Raspuns: Nu conteaza ce imi spun ceilalti despre Creator, trebuie sa lucrez asupra mea de la inceput pana la sfarsit. Apoi, in functie de lucrurile care imi sunt dezvaluite, voi putea sa iti spun cum anume se intampla : de la sine, datorita eforturilor mele, sau cu ajutorul anumitor Forte Superioare.

Nu ar trebui sa asteptam ca ceva sa vina de Sus. Nimic nu va veni. Prin eforturile si fortele mele trebuie sa descopar imaginea care deja exista.

Totul depinde de cat de mult tanjesc dupa asta. Sunt ca si un copil care creste doar pentru ca doreste sa creasca. Si trebuie sa imi adaug acesta dorinta. Acum imagineaza-ti doar cum va fi viata pentru acel copil.

In lumea noastra copii se dezvolta natural si abia putem tine pasul cu ei. Un copil alearga peste tot si intotdeauna doreste cate ceva. In acest fel trebuie sa ne facem si noi munca spirituala. Altfel nu ne vom dezvolta si nu vom creste. Si totusi, ce facem este sa luam tot timpul o « pauza » si alta pauza ca sa stam si sa ne gandim la asta.

Ia copilul vreodata vreo pauza? Nu, el nu are nevoie de nici un moment de odihna. El trebuie sa fie in lume in orice moment.
Din prim parte a  Lectiei zilnice de Cabala 1/11/11, Scrierile lui Rabash

Exista o alternativa!

Intrebare: Astazi exista multi studenti noi la lectii. Ce sfat le dati pentru a-si schimba atitudinea, dintr-una egoista in una altruista?

Raspuns: In lumea noastra, ne apropiem de momentul adevarului: Nu mai avem  pentru ce altceva sa traim. Zi dupa zi lumea descopera ca viata este goala. In realitate, in orice caz, nu am ajuns la punctul de intoarce inca, si oamenii inca reusesc sa se amageasca singuri  si sa tina in intuneric intrucat nu au inlocuitor pentru vista lor prezenta.

Trebuie sa le aratam ce exista alternativa, si ca trebuie sa depasim un anumit proces condus de Sus. Trebuie sa il actualizam Este unic, de bunavoie si remarcabil dezvoltat, care ne ridica deasupra vietii in corpuri care se apropie de moarte cu fiecare secunda. Asta trebuie sa predam noilor veniti.

Trebuie sa ne ridicam la o noua perceptie a realitatii. Nu inseamna ca inlocuiesc pur si simplu”imaginea” pe care o vad in interiorul meu. Nu, nu schimb modul de vedere asupra exteriorului, ci mai degraba pasesc in afara unei noi realitati, sa trec de la o lume la alta.Imi schimb atitudinea in practica, dandu-i un nou vector: din interiorul meu spre ceilalti, sau din interiorul meu in afara spre Creator. De fapt, „ceilalti” este remediul, o faza inetrmediara care ma ajuta sa cer Creatorului.

In general, eu pot exista in lumea mea mica a dorintei de primi placere, percepand aceasta lume fragila. Alternativ, pot sa ma despart de asta si sa experimentez viata eterna, natura perfecta, unde traiesc fara restrictii in Lumea Infinitului. Intelepciunea Kabbalei ne da aceasta oportunitate.

In generatiile precedente, doar cativa au putut experimenta o astfel de revolutie interna, tranzitia de la o lume la alta. Dar astazi, toti cei a caror punct in inima (sau dorinta spirituala) se arata, pot sa incerce sa o traiasca. Incepand cu timpurile noastre si de acum incolo, intreaga rasa umana va depasi aceasta tranzitie pas cu pas.
Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala 1/7/2011, Scrierile lui Rabash

De ce trebuie sa experimentam probleme?

Intrebare: Care este scopul cresterii dorintelor mele egoiste?

Raspuns: Datoria lor este de a-ti aduce esecul, sa te faca sa simti ca esti fara rost, ca viata ta este ingrozitoare, dorintele tale dezgustatoare si in general vorbind, nimic din jurul tau nu valoareaza nimic.

De aceea, singurul lucru de care ai nevoie este ca Lumina sa te trezeasca. Te va trezi cu aceeasi dorinta, aratandu-ti ca sunt chiar mai rele decat pareau inainte. Atunci iti vei dori cu adevarat sa urci deasupra lor si va incepe sa ti se dezvaluie partea opusa a realitatii deasupra acestor dorinte. Totusi, inainte de asta ai nevoie sa inveti cu grupul, pentru ca lectiile si comunicarea directa nu pot fi substituite de altceva.

Din lectura “Kabbalah L’Am” Hall on 1/4/11

Balonul cu aer cald zboara spre libertate

Intrebare: Ce este Lumina Hassadim si cum este ea adusa?

Raspuns: Cand cu ajutorul Luminii Inconjuratoare care Reformeaza imi cultiv punctul din inima, devine acordul meu de daruire pentru Creator. Am obtinut aceasta abilitate. Lumina Hassadim ma elibereaza de egoism  si eu ma ridic deasupra lui. Este ca si cand as fi primit un balon cu are cald care ma ridica de la sol si pot sa zbor!

Lumina Hassadim este Lumina Bina, Lumina Libertatii. Ma eliberez de dorintele mele egoiste, ca si cand ies din sclavia Egiptului eliberandu-ma de regula egoismului meu. Ma ridic deasupra lui, si nu ma mai deranjeaza. Nu mai sunt in sclavia nici unei calitati egoiste care sa ma faca sa fur, sa mint sa adun bani. Ma retrag de acolo si ma eliberez, ca si cand privesc intreaga lume de sus, planand in aer. Aceasta este libertatea data de catre Lumina Hassadim.

Lumina Hassadim se extinde orizontal mai degraba decat vertical pentru ca nu depinde de nivel dorintei. Aseamanator „spiritului generos”: „Aici sunt, gata sa daruiesc tuturor, fara sa fiu condus de dorinta mea de a primi. Luati tot ce am. Nu ma deranjeaza! Sunt conectat cu Creatorul, sunt unit cu El si nu simt nici o restrictie in egoismul meu. Nu mai are putere asupra mea.”

Daca cineva iese in afara egoismului sau in asa grad, in timp ce urca in Lumina Hassadim, el se elibereaza singur de ingerul mortii, ridicandu-se deasupra lui.
Din partea a 3 a Lectiei zilnice de Cabala 1/7/2011, “Explicatie la articolul, ‘Prefata la Intelepciunea  Kabbalah’”

Separarea cu Scopul de Conectare

Cu cit mai mult coboara Partzufim crescind distanta fata de perfectiunea lumii Infinitului, cu atit mai mule ele se divid. Diferenta intre partile dreapta si stinga, partile superioare si inferioare, fata si spatele, partile masculine si feminine, devina tot mai clara si mai semnificativa.

Acolo unde este perfectiune, fiecare este perfect in actiunile sale, desi bineinteles, fiecare are propriul drum. Cind exista perfectiune, toti sint egali. Daca atingem totala interconectare a sufletelor, atunci chiar si cel mai micut suflet atinge pe toate celelalte si nu exista nici o diferenta intre ele. Fiecare atinge intreaga Lumina a Infinitului, dar in propriul mod, care este mai exact virtutea sa.

De aceea, cu cit mai mult coboara obiectele spirituale inferioare, cu atit mai complexe par sa fie, fiind alcatuite din diferite parti. Prima oara toate aceste parti au fost in lumea Infinitului, si parea ca si cum nu era nici o diferenta intre ele. Apoi ele au inceput sa devina usor diferite: una era putin mai la dreapta, si cealalalta la stinga (din punctul de vedere al Luminii Hassadim), sau deasupra si dedesubt ( din punctul de vedere al Luminii Hochma), sau in fata si in spate (din punctul de vedere al Kelim).

Au aparut tot felul de diferentieri, care indicau o lipsa de perfectiune. In lumea Atzilut aceste calitati devin foarte observabile: in Atik este imposibil sa detectezi vreo diferenta, in Arich Anpin ele deja sint putin diferite, iar in Aba ve Ima divizarea este foarte clara – partile din fata si din spate, de deasupra si dedesubt (Aba ve Ima and YESHSUT).

Totusi, ZON deja are doua Partzufim diferite: Zeir Anpin si Nukva, care necesita corectii mai mari pentru a se completa una pe alta. Noi, sufletele, sintem complet divizate unul de celalalt printr-o oribila ura, repulsie si un imens abis care este intre noi. Nici nu intra in discutie sa ne complimentam in vreun fel unul pe celalalt. Mai intii trebuie sa realizam raul nostru si sa intelegem cit de divizati sintem, apoi sa dorim sa ne apropiem, si apoi sa gasim un mijloc de a face asta, si deasemeni sa-L gasim pe Acela care ne poate ajuta.

Ne-am sfarimat si ne-am pierdut constienta. Tot ceea ce  putem face este sa cerem ajutor, daca putem. Acesta este motivul pentru care exista o scara a lumilor, care sint grade ale discernerii defectelor si separarii dintre toate componentele.

Si exista o lege inversa care opereaza aici. Daca privim de sus in jos, atunci diferenta intre partile masculine si feminine (Zahar and Nekeva), Creatorul si creatia, daruirea si receptia, devine revelata din ce in ce mai mult. Dar cind urcam inapoi, revelam aceasta diferenta din ce in ce mai mult, prima oara considerindu-ne pe noi complet drepti, si apoi descoperind o diferenta crescatoare intre noi si daruire, pina cind o revelam complet. De aceea, sfirsesc cu doua triunghiuri opozite.

Cind urcam, revelam un numar crescator de detalii in toate lumile pe care Lumina le lumineaza pentru noi. Nivelul superior in raport cu cel inferior este ca intreaga lume fata de un micut fir de nisip, in concordanta cu numarul partilor componente si a calitatilor lor.

Din a 3-a parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 1/9/11, Talmud Eser Sefirot

Intangibilul subiect al Libertatii

Intrebare: Cind ma uit la modul in care traieste umanitatea, nu vad nici un fel de liber arbitru. Cineva a stabilit deja pentru noi, conditiile initiale si finale si noi doar coninuam sa alergam de la punctul de start catre linia de sosire. Unde este libertatea noastra atunci?

Raspuns: Ai perfecta dreptate. Nu putem alege nici una din stadiile creatiei: unu-doi-trei (start-schimbare-final) si nici stadiile avansarii noastre de la faza unu la faza trei. Totul este deja prederminat.

M-am nascut cu un pre-set de caracteristici si trebuie sa actualizez programul instalat in mine; sint corupt si trebuie sa ajung la corectia finala (Gmar Tikkun). Este foarte clar pina la ce punct sint corupt si cum voi deveni indata ce voi fi reparat. Mai mult, intreaga mea cale catre corectie a fost deja scrisa, pas cu pas.

Daca devin  constient de aceasta cale, incep sa inteleg cit de mult sint conectat de tot, ca si intr-un motor in care fiecare componenta se misca una dupa alta, intr-o secventa anume. „Torah” deriva de la cuvintul ebraic pentru „manual” (Oraa) care inseamna ca ti se dau instructiuni precise care nu lasa loc liber nici unui grad de libertate cu exceptia unuia singur ! Vreti sa atingeti totul prin intermediul alegerii personale, sau preferati sa fiti fortati sa o faceti? Acum alegeti daca o faceti exersindu-va liberul arbitru sau daca veti fi loviti pina cind o veti face fortat.

Si aceasta alegere nu implica evitarea suferintei. Cind alegeti sa evoluati prin propria vointa, pasiti pe calea atingerii, a dezvoltarii si experimentati maretia spiritualitatii, simtind-o ca pe ceva infinit de exaltat.

Punctul pe care-l aveti in interior si care doreste sa cunoasca lumea spirituala, s-a ridicat deasupra dorintei noastre materiale si egoiste, si se numeste „Sinele” vostru. Nu puteti evita acest stadiu, dar depinde de voi modul in care veti intra in el.

Din a 4-a parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 1/7/2011, “Libertatea”