Comentariu: Efectul de memorie al apei a fost stabilit de mult în practica medicală. În urmă cu două sute de ani, omul de știință german Samuel Hahnemann a dezvoltat o metodă de tratament, pe care a numit-o homeopatie. Prin dizolvarea sau diluarea medicamentelor în concentrații tot mai mici într-o soluție neutră, Hahnemann a descoperit nu numai că efectele au rămas, ci de fapt au crescut.

Răspunsul meu: Dar acest lucru nu se aplică numai apei, deoarece diluarea se poate face și în alcool și în alte lichide. Principalul lucru este diluția, care o aduce la un număr mai mare decât numărul Avogadro, stare în care practic nu mai rămâne nicio stare atomică a materiei și rămân doar câteva informații. Aceste informații sunt introduse în organism și îl vindecă. Acesta este principiul pe care se bazează homeopatia.

Toate remediile homeopate sunt construite pe asemănarea proprietății care există în alte obiecte vii. Din natura minerală, vegetală sau animală, tocmai informațiile interne sunt extrase, introduse într-un organism bolnav și ajută la vindecarea acestuia.

Dar aceasta nu este apa. Apa, ca și efectul Hahnemann, este un purtător de informații.

KabTV’s “Prim-plan. Secretul vieţii” 7/13/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Ce ar trebui să fac când viața stagnează?“

Acceptă că ești blocat. Adică, fii conștient că te afli într-o fundătură.

Întrebați-vă: „Am fost eu, sau nu cauza pentru care viața mea a stagnat în prezent?” Încercați cu adevărat să răspundeți la această întrebare. În cele din urmă, o astfel de întrebare ar trebui să te determine să verifici că viața ta se află într-o forță mai mare a naturii: că natura îți organizează viața, te conduce prin diferitele evenimente ale vieții – inclusiv sentimentul tău actual de stagnare – și dintr-un astfel de sentiment, natura te invită să analizezi sensul și scopul vieții și de unde vine totul.

Justifică oprirea din viața ta la care ai ajuns. Când începi să cauți răspunsuri la întrebările mai profunde ale vieții ca urmare a faptului că viața ta stagnează, atunci poți deja să justifici un astfel de punct de oprire. Putem asemăna starea cu un tren cu care călătorim, care se oprește brusc în mijlocul a nicăieri. Atunci simțim că nu știm ce ar trebui să facem, ce ar trebui să decidem și ce este bine sau rău din acest punct încolo. Este un sentiment foarte clar care ne umilește și apoi ne face să ne întrebăm cum putem merge mai departe. Simțim apoi o cerere din ce în ce mai mare pentru o explicație: „De ce mi se întâmplă asta?”

Înțelegeți că există un program superior în natură care v-a condus într-un loc stagnant și pe care trebuie să-l descoperiți. De când începi să pui întrebări mai profunde despre sensul și scopul vieții, ajungi la înțelegerea faptului că există un program superior la locul de muncă pe care trebuie să-l descoperi. Astăzi, este mai ușor să discutăm despre faptul că există un program superior la lucru în natură, deoarece suntem familiarizați cu astfel de definiții din lumea computerelor. Într-adevăr, există un program mai înalt care ne organizează fiecare mișcare pentru a ne conduce la întrebări despre cum putem să apelăm la el, să intrăm în el și să aflăm ce se întâmplă cu noi.

Îndreptați-vă cererea către natură. Trebuie să cercetezi că te afli în interiorul naturii și că natura te duce într-un punct în care simți viața ca fiind stagnantă și începi să întrebi ce se întâmplă cu tine, cerând o explicație. Cu alte cuvinte, vrei să afli cum să acționezi corect pentru a ieși din stagnare și, făcând asta, să descoperi programul superior din natură și sublimitatea contactului cu el.

Bazat pe videoclipul „5 lucruri pe care ar trebui să le faci când viața stagnează” cu cabalistul Dr. Michael Laitman și Oren Levi. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Fotografie de Randy Lisciarelli pe Unsplash.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Ce oferă Cabala, lumii?“

Înțelepciunea Cabala spune foarte simplu că lumea este controlată de natura umană, care este dorința de a primi numai pentru propriul beneficiu. Dacă nu corectăm natura umană, ceea ce înseamnă să o inversăm astfel încât să dobândim un scop pentru folosul altora și al naturii, atunci lumea se va deteriora până la punctul în care se va sfârși într-un război mondial.

Dacă dorim să fim mântuiți, atunci trebuie să corectăm natura umană. Nu există altă cale pentru asta. Putem corecta natura umană atragând forța pozitivă a naturii pe lângă forța negativă care vine la noi din necesitate și care ne dezvoltă. Echilibrăm aceste două forțe, una opusă celeilalte și trăim pașnic între ele.

Forța pozitivă a naturii este una de iubire, dăruire și considerație reciprocă. Înclinația rea, egoul uman, rezidă în noi, dar nu ar trebui să ne ocupăm de ea. Trebuie doar să dezvoltăm o înclinație bună opusă și să ne concentrăm pe atragerea forței pozitive a naturii.

Forța pozitivă a naturii este omniprezentă, în timp ce înclinația rea ​​este în inima noastră, este natura umană. Se află în spatele a tot ceea ce este negativ și distructiv în viața noastră, deoarece folosește întreaga lume în beneficiul său și chiar îi place să-i rănească pe alții. Cu toate acestea, avem și o forță pozitivă în noi. Diferența dintre cele două este că forța rea ​​se dezvăluie involuntar, în timp ce forța pozitivă trebuie să o obținem prin propriile noastre eforturi.

Când atragem forța pozitivă în viața noastră, vom simți atunci că trăim într-o lume bună. Vom ști cum să folosim atât forțele pozitive, cât și cele negative pentru îmbunătățirea lumii. Vom ajunge apoi la o conexiune pozitivă între toți, la o stare de ajutor reciproc, în care totul pare bun și plăcut. Nu vom simți nimic rău de la nimeni în viață și vom vedea că toată lumea devine prietenoasă cu toți ceilalți și, de asemenea, devenim incluși în acea atmosferă prietenoasă.

Ce înseamnă asta la scară globală? Înseamnă că în loc de răul la care asistăm în prezent între oameni și țări, vom descoperi în schimb doar forța pozitivă.

În opoziţie cu riscurile globale pe care le vedem astăzi sunt conexiunea, iubirea, căldura, și reciprocitatea, calități care vor umple lumea dacă atragem forța pozitivă în viața noastră. Vom ajunge atunci într-o stare în care tot ceea ce natura și noi am creat va acționa în beneficiul nostru și în niciun caz nu vom găsi niciun individ anume care să câștige în detrimentul altuia.

Bazat pe videoclipul „Ce oferă Kabbalah lumii?” cu cabalistul Dr. Michael Laitman și Oren Levi. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Dintr-o scrisoare: „Vorbiți tot timpul despre faptul că în noi există doar răul. Nu există nici un bine în noi, nici iubire; există răul, există ego și atât. Dar dacă o persoană dezvăluie acest lucru în sine, nu credeţi că va începe să-i fie frică de sine?

Răspunsul meu:  Să-ți fie frică că vei acționa în consecință cu răul tău? Deja faci asta. Să-ţi dai seama singur? Este foarte, foarte greu și aproape de necrezut. Suntem distrași în fiecare secundă de la acest lucru, de la revelarea noastră înșine. Pentru a dezvălui „eu-ul” însuși din tine, aceasta este o lucrare incredibilă a unei persoane.

Întrebare: De ce există un astfel de joc de-a ascunselea? De ce nu putem fi duși și îndreptați către asta, astfel încât să vrem să scăpăm de acest rău?

Răspuns: Dacă aveți o nevoie foarte serioasă de acest lucru, atunci săpați. Depinde doar de dorința dvs. Este ascuns de tine și se dezvăluie în măsura în care efortul tău este urgent de a lucra asupra ta. Nu e usor.

Întrebare: Asta înseamnă că scopul nu ar trebui să fie să dezvăluim răul din noi. Trebuie să existe un alt scop și răul este dezvăluit pe parcurs?

Răspuns: Scopul ar trebui să fie dezvăluirea conexiunii cu Creatorul. Și pe drum, El îţi arată ce te oprește.

Întrebare: În această scrisoare era și o subîntrebare: „Dacă este așa, va fi necesar să te detașezi cumva de acest rău?”

Răspuns: Nu vei putea să o faci, se va dovedi a fi o minciună, o falsitate. Dacă vrei să te despart, atunci acesta este un alt loc de muncă pe termen lung.

Aceasta este dezvoltarea noastră, aceasta este viața noastră.

Întrebare: O persoană va dori la un moment dat adevărul chiar dacă nu este dulce? Și oricât de amar ar fi, va dori să trăiască așa, într-adevăr?

Răspuns: Îl va dori atât cât va putea plăti pentru el. Se spune despre asta: „Cumpărați adevărul, dar nu-l vindeți”. Acesta este un grad serios.

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 3/31/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Acum este de o importanță vitală pentru noi să examinăm Mitzvot ale naturii, să știm ce cere ea de la noi, ca nu cumva să ne pedepsească fără milă. (Baal HaSulam „Pacea”)

Întrebare: Ar putea omenirea să se dezvolte într-un mod diferit și să treacă de la un grad la altul fără probleme speciale și suferință într-o formă mai ușoară?

Răspuns: Omenirea s-ar putea dezvolta într-un mod diferit, mai corect, dacă oamenii ar înțelege exact ce se spune în Tora, ce vrea să le transmită știința Cabala și ar aplica aceste cunoștințe în dezvoltarea lor.

O cale alternativă există, dar doar pornind de la un anumit grad în istoria omenirii.

KabTV “Cabala Expres” 6/24/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Lumea spirituală poate fi caracterizată ca o comparație a manifestărilor incomparabile, care se neagă reciproc. În lumea noastră, există fie ură, fie iubire,, care nu pot exista în același timp. În timp ce lumea spirituală este construită pe interacțiunea acestor contrarii.

Ce este acest fenomen? În surse este scris că, din acest motiv, revelarea Creatorului  este o plăcere atât de mare.

Răspuns: Lumea spirituală este construită pe faptul că dorința noastră egoistă ne obligă să începem să o corectăm cu ajutorul unei intenții altruiste.

Prin urmare, primirea spirituală, în care dorința egoistă și intenția altruistă sunt combinate, ne oferă oportunități atât de uriașe de cunoaștere și extindere a conștiinței, stări pe care le putem defini, evalua, cântări și experimenta cu unități de măsură complet noi numite Aviut (grosimea dorinței) , Masach (ecran), Ohr Hozer (lumină reflectată) — unități, cu care operează știința Cabala.

Aceste stări opuse dau volum spiritual. Nu există volum la nivel de material, deoarece predomină doar un aspect.

KabTV “Stări Spirituale” 6/7/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Principalul lucru care ne lipsește este conexiunea, cel puțin în ceva. Baal HaSulam scrie că întreaga lume intră într-o stare numită ultima generație în care toţi oamenii ar trebui să fie conectaţi între ei. Indiferent dacă vrem sau nu, conducerea superioară ne va învârti întotdeauna în jurul conexiunii dintre toți oamenii din lume.

Vom vedea cum diferite țări, companii, partide și organizații sociale vor fi atrase într-un vârtej, conectându-se, ciocnindu-se și influențându-se reciproc. Zi de zi, întregul nod va deveni din ce în ce mai confuz și mai fierbinte, deoarece lumea se îndreaptă către o conexiune universală.

Prin urmare, va fi necesar să aflăm în ce stare ne aflăm și în ce măsură suntem opuși, nu suntem pregătiți să ne auzim și facem lucruri complet diferite. Până la urmă, din această opoziție, vom vedea că de fapt nu este nicio diferență între noi. Nu contează ce face fiecare dintre noi, trebuie să ne unim cu toții.

Este ca o familie în care fiecare are propriile responsabilități și propria profesie. Există însă un cerc care ne unește, o familie în care creștem și învățăm să ne înțelegem și să ne simțim mai bine, pentru a construi un mediu pentru existența noastră zilnică.

Nu contează ce face mama, pentru cine lucrează tatăl și unde învață copiii. La urma urmei, pe lângă activitățile personale ale fiecăruia, există o legătură comună între ei, care se numește familie. Nu contează că fiecare dintre membrii familiei este ocupat cu propria afacere în lumea exterioară, în interiorul familiei suntem conectați ca unul.

Așa trebuie să vedem conexiunea dintre toți oamenii. Există multe mii de companii, partide și grupuri diferite în lume, dar toți trebuie să simțim că suntem în același sistem, în aceeași familie. În ciuda faptului că fiecare are propriile activități în afara acestui sistem, există ceva care ne conectează într-o singură familie.

În această familie, nu stabilim ce fel de afacere personală ar trebui să facă fiecare. Pentru noi este important doar să ne simțim ca o familie, ca niște rude, conectați și dependenți unul de celălalt.

Vom vedea cum pe zi ce trece guvernarea superioară, natura și programul evoluției ne leagă din ce în ce mai strâns. Suntem din ce în ce mai dependenți unul de celălalt și nu avem cum să scăpăm din această familie. Trebuie să scriem mai multe despre asta până când omenirea înțelege că natura nu ne lasă de ales; ne împinge să facem cunoștință cu acest sistem și să recunoaștem că toți suntem o singură familie.

Vom începe cu adevărat să vedem în fiecare locuitor al acestei lumi o rudă aparținând acestei familii și în conformitate cu aceasta, vom stabili noi relații între noi. Acest lucru va elimina multe probleme pe calea dezvoltării noastre spiritual, pentru că asta dorește Creatorul de la noi.

Din prima parte a Lecţiei Zilnice de Cabala 6/25/22, Scrierile lui Rabash, Întrebări în muncă

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Poate iubirea pentru Creator să fie mai mare decât iubirea pentru prieteni? Pur și simplu nu se poate să tratez Creatorul mai bine decât pe prietenii mei. La urma urmei, prietenii sunt Kli-ul meu spiritual  așa cum se spune: „Și de la iubirea de prieteni se poate ajunge la iubirea de Creator”.

Prin urmare, trebuie să înțelegem că atât de mult pe cât suntem atrași de Creator, trebuie în primul rând să ne străduim să ne unim cu prietenii noștri în același mod, și cu atât mai puternic. Dar, în practică, de obicei se întâmplă invers. O persoană se străduiește pentru Creator și acesta este scopul ei, dar nu vede importanța.în prietenii săi, conform firii sale egoiste, în grupul de zece, în iubire pentru aproapele său.

Ne începem călătoria cu dorința de a găsi forța superioară care ne controlează. Dar începem treptat să descoperim că avem nevoie de un Kli spiritual, care se bazează pe iubire pentru prieteni, unitate și simțul importanței întregii omeniri. Se dovedește că atitudinea față de aproapele nostru devine mai importantă pentru noi decât atitudinea față de Creator.

Deși Creatorul este mai important, este scopul final, Creatorul este totul, în același timp importanța prietenilor ni se dezvăluie pentru că dacă Creatorul strălucește asupra noastră, o face prin ei. Se dovedește că prietenii devin din ce în ce mai importanți pentru mine și îmi construiesc o astfel de imagine a grupului în inima mea, astfel încât să devină Kli-ul meu, unde voi dezvălui Creatorul și atitudinea mea față de El.

Prin urmare, întrebarea: „Poate fi iubirea pentru Creator mai mare decât iubirea pentru prieteni” necesită un răspuns foarte simplu: astăzi, grupul este cel mai important pentru noi. Deși scopul final, adică Creatorul, stă mereu în fața noastră ca o stea călăuzitoare, putem ajunge la această stea călăuzitoare doar în carul numit grupul de zece.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 6/30/22, Lecție pe tema „Frica”

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “De ce rămân blocaţi oamenii, în viață?“

Uneori simțim că am făcut tot ce am putut, că nu am fi putut face nimic altceva, de parcă viața însăși nu ne lasă să ne mișcăm și ne simțim blocați. Ajungem în astfel de stări în care nu putem face nimic altceva de unul singur pentru a cere ajutor. În astfel de puncte, ne predăm destinul forței mai înalte din natură, forța superioară și în funcție de cum ne întoarcem către acea forță, ieșim din acea stare și mergem mai departe.

A rămâne blocat în astfel de moduri este excelent, deoarece este singurul loc în care ne putem schimba destinul. Aceeași forță a naturii, care este o forță care ne ghidează dezvoltarea, ne duce la stagnare tocmai pentru a simți că nu putem continua singuri și că trebuie să-I cerem ajutor. Apoi, dacă cerem ajutor într-un mod care corespunde cu forța superioară, luăm contact cu ea și nu există o senzație mai înaltă în viață decât a avea un astfel de contact.

În timp ce discuţia cu forța superioară într-un asemenea mod ar putea părea ciudat, neașteptat sau dezagreabil pentru mulți, dacă vorbim despre destinul nostru și despre scopul stagnării, atunci scopul final al blocării în viaţă este să ne conducă la o rugă către forța superioară. Există un program în natură și conform programului său, suntem blocați. Când rămânem blocați, nu mai știm încotro să ne îndreptăm. Dincolo de viața pe care o cunoaștem este un program în natură care ne controlează. Prin urmare, apelând la acel program, la forța superioară care ne controlează viața, ne putem schimba efectiv destinul și putem intra în contact cu ea.

Mai mult, nu trebuie să credem în forța superioară. Într-un fel sau altul, ne trăim viața fără să alegem cum sau când facem acest lucru, nici ce se va întâmpla în clipa următoare și cu siguranță nu atunci când rămânem blocați. Prin urmare, apelând la sursa care se află în spatele cortinei, controlându-ne viața, aceasta ne organizează viața în schimb. Cerem forței să clarifice ce se întâmplă și intrând în contact cu ea, obținem o viziune din culise a vieții noastre, înțelegem de ce lucrurile se desfășoară exact așa cum se întâmplă și simțim cum o mare sursă de împlinire. intră în acele locuri din viață care erau incomplete și cu lipse.

Bazat pe videoclipul „De ce rămân oamenii blocați în viață?” cu cabalistul Dr. Michael Laitman și Oren Levi. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “Frica vine din absența iubirii ”

Cu cât lumea devine mai haotică, cu atât devenim și mai stresați și anxioși. Nesiguranța cu privire la viitor provoacă îngrijorare, iar singurul lucru care pare sigur este că nu putem avea încredere în nimeni și nu avem nicio idee ce ne va aduce ziua de mâine. Există un vinovat în spatele fricilor și anxietăților noastre: suntem ostili și ne urâm unul pe celălalt, iar acolo unde nu există iubire, există frică, și încă multă!

Nu numai oamenilor le este frică. Găsim frica la animalele de companie, la animale și chiar la plante, deși nu o etichetăm ca atare. Frica ne face un mare serviciu: este o santinelă care ne avertizează că vom cădea în capcane periculoase, un mecanism de protecție pe care îl folosesc toate ființele vii.

Pare rezonabil să credem că progresul ar fi trebuit să ne facă mai încrezători. Se pare că tehnologia ne poate proteja mai bine decât dacă am trăi în peșteri. Cu toate acestea, dezvoltarea a adus cu ea o mulțime de pericole nefamiliare, cărora nu avem idee cum să le facem față.

În trecut, necunoscutele erau la fel de formidabile, dacă nu mai mari și cu adevărat existențiale. Pentru oamenii cavernelor de exemplu, să se aventureze afară din peșteră însemna să fie vulnerabili la atacurile prădătorilor. Cu toate acestea, frica nu a provocat panică, deoarece oamenii știau pericolele și cum să se protejeze de ele. Astăzi, nenumărate elemente și factori afectează viața noastră şi a celor dragi și nu le putem cunoaște pe toate, nu le putem vedea venind și nu știm cum să le depășim. Desigur, acest lucru ne pune într-o stare de presiune și anxietate constantă.

Cu cât evoluăm mai mult, cu atât devenim mai egoişti. De fapt, aproximativ de la începutul secolului am atins un asemenea nivel de egoism încât sociologii vorbesc despre o „epidemie de narcisism”.

Pe măsură ce devenim din ce în ce mai sofisticați și din ce în ce mai narcisiști, dezvoltăm sisteme din ce în ce mai complicate, care ne lasă neputincioși și neîncrezători în ele și unii în ceilalți. Pentru că nu ne place sau nu avem încredere unul în celălalt, ridicăm scuturi de protecție care ne sporesc izolarea, înstrăinarea și prin urmare teama.

Dacă vrem să ne simțim în siguranță, nu trebuie să lucrăm direct la creșterea încrederii noastre. Dimpotrivă, ar trebui să lăsăm deoparte preocuparea excesivă față de noi înșine și să ne concentrăm pe dezvoltarea grijii față de ceilalți, deoarece lipsa acesteia este motivul fricii noastre.

Un sentiment de securitate nu vine din lupta împotriva urii; vine din străduința pentru conexiune, din grija faţă de ceilalţi. Singura răutate care există este în inimile noastre. Leacul ei nu este să o smulgem din rădăcină, ci să insuflăm considerație și în cele din urmă bunătate.

O persoană preocupată de grijă pentru ceilalți nu se teme de nimic. A avea grijă de ceilalți este cel mai mare dar pe care îl puteți primi. Dacă putem construi o societate bazată pe considerație și grijă, aceasta va fi o societate de oameni încrezători și fericiți, deoarece nu există frică în prezența iubirii.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→