Category Archives: Spiritualitate

O lipsa deriva din perfectiune excesiva

Intrebare: Creatorul chiar are nevoie de fiintele create? N-ar fi mult mai rezonabil sa spunem ca doar noi avem nevoie de El?

Raspuns: Daca Creatorul nu ar fi avut nevoie de creaturi, de ce le-ar fi creat, inca de la inceput? Si, inca ceva, datorita faptului ca El este bun si face bine, a facut fiintele create ca sa le dea placere, caci asta Il incanta pe El! Asta este, Cel de Sus are si El o „lipsa”, insa nu este egoista: Creatorul doreste sa daruiasca.

Este scris: „Mai mult decat vrea vitelul sa suga, vrea vaca sa hraneasca”. Altfel, cui i-as darui, daca Lui nu-i trebuie nimic de la mine? El are o dorinta enorma: El doreste ca eu sa fiu incantat! Asta, intr-adevar, este o lipsa, insa una buna, una pozitiva.

Dorinta creaturii de a se multumi pe sine, nu a existat initia si a fost creata „din absenta”. Insa, dorinta si nevoia de daruire au existat impreuna. Aceasta nevoie apartine Creatorului, mai degraba decat fiintei create. Si acesta este tipul de lipsa pe care noi trebuie sa o mostenim de la El, asa incat sa facem tot posibilul sa daruim si sa ne simtim obligati sa compensam acesta deficienta si, daca nu daruim, suferim.

Cel de Sus sufera daca cel de jos nu urca si nu primeste de la El. Asta se refera la suferinta Shechinei care nu poate darui si nu poate aduce sufletele mai apropape de ea. Noi credem ca o lipsa este doar ceva negativ cand, de fapt, daca ceea ce imi lipseste este daruirea catre ceilalti, chiar este ceva rau?

Insa, daca Cel de Sus are o lipsa, asta inseamna ca El este imperfect? Da, El este incomplet in contextul in care este dependent de cei de jos, insa, numai din cauza iubirii Lui pentru ei. Pana la finalul corectiei, aceasta deficienta va ramane, atat in Cel de Sus, cat si in cel de jos.

Cat despre noi, judecam in concordanta cu propriile noastre defecte si ne gandim ca, din moment ce El are nevoie de noi, nu este nici El perfect. Insa, in ceea ce il priveste pe Creator, nevoia Lui de daruie deriva din perfectiune excesiva.

Nevoia Creatorului si nevoia fiintei create nu vor dispare ci, mai degraba, vor creste  si, la sfarsitul corectiei, vor deveni enorme! Asta nu este ca in lumea noastra, cand iti saturi nevoia pentru iubire si ea dispare. Am fost atat de dornici sa fim impreuna incat, acum, ca suntem- dorinta a disparut. Sunt satul si nu mai vreau nimic; nu mai am loc pentru inca un ospat.

Astfel, construim un vas in interior, un fel de dorinta care nu va dispare niciodata! Dimpotriva, simt o lipsa si mai mare- si o implinire mult mai mare. Insa, lipsa compensata prin daruire spre altii nu este un defect. Este deosebit de valoroasa, onorabila si solemna! Este asemeni unei mame  care doreste sa dea tot ce poate copilului sau. Si, cu certitudine, ea are o lipsa, din moment ce, de la rasarit si pana la apus, se gandeste numai la el, caci a fost conceput in interiorul ei. Insa, asta inseamna ca ea are un defect? Dimpotriva, mama si copilul isi pot oferi incantare unul altuia si asta este o oprtunitate de a se implini, de a evolua si de a se iubi.

Creatorul este asemeni mamei care sufera daca nu poate sa ofere copilului sau cat de mult posibil. Asta este o lipsa uriasa pe care o contine Lumina si, in mod special, asta a creat dorinta imprimata in noi. Cand aceasta dorinta se desfasoara in intregime, va fi la fel de exaltata ca si dorinta Creatorului de a darui. Deci, nu este umilitoare; este solemna, caci deriva din iubire.

Din partea a treia a Lectiei de Cabala din 22.06.2011, Talmud Eser Sfirot

Nu aşteptaţi miracole de la un Cabalist

Întrebare: Ai menţionat de multe ori că oamenii care studiază Cabala de mulţi ani arată ca oricine altcineva şi nu pot fi citiţi de dinafară. În acelaşi timp, oamenii ale căror dorinţe au fost corectate schimbă realitatea în jurul lor şi posedă o putere de atracţie complet diferită. Există vreun semn exterior care să deosebească un Cabalist?

Răspuns: Eu am întâlnit şi am petrecut ceva timp cu mai mulţi studenţi ai lui Baal HaSulam. Aveam vârsta de 35 de ani şi ei erau de 75 de ani. Mă simţeam ca un copil în braţele lor. Nu i-am văzut niciodată făcând vreun miracol şi nici nu am auzit vreo conversaţie specială. Ei toţi se străduiau să fie oameni cât mai obişnuiţi şi, de fapt, aşa şi erau.

Un Cabalist nu face valuri în jurul lui. Un om care începe să asculte un Cabalist, să-l înţeleagă, să adapteze corect cuvintele şi gândurile lui, să îndeplinească în interiorul lui sugestiile Cabalistului, începe să perceapă el însuşi lumea într-un alt mod. Asta nu pentru că îl influenţează Cabalistul. Cabaliştii nu îi influenţează pe alţi oameni. Nu este permis! Asta ar ucide libera alegere a celeilalte persoane.

Cum învăţăm un copil? Îi dăm tot timpul exerciţii şi îi spunem cum sunt lucrurile făcute, dar de făcut trebuie să le facă singur. Altfel, nu va creşte. De aceea Cabaliştii niciodată nu schimbă, şi nici nu ar putea să schimbe, nimic în jurul lor. Nu există trucuri. Nimic nu se poate schimba dacă omul nu se schimbă.

Eu am multe rude, prieteni şi studenţi dragi, şi nu există nicio posibilitate să îi pot ajuta în afară de a le explica încă o dată, spunându-le acel ceva într-un alt fel. Nu există nicio altă posibilitate. Şi când un om pleacă de la mine, nu am nicio posibilitate să-l întorc lângă mine. Şi eu îl părăsesc pe el şi asta e. Nu pot să fac nimic, chiar dacă doare.

Să nu credeţi că un Cabalist e capabil de ceva supranatural, pe care un om obişnuit nu poate să-l facă. Nu, nu poate. Desigur, el descoperă această lume la un nivel mai înalt, după cât de corectată devine dorinţa lui, dar el o descoperă numai pentru sine.

De-a lungul cursului istoriei, au fost mulţi Cabalişti care nu au putut să predea (să înveţe pe alţii). Ei au obţinut spiritualitatea, au efectuat corecţiile în lumea superioară, în reţeaua sufletelor dintre noi, şi au pregătit acest întreg sistem pentru a fi mai aproape de umanitate, dar nu mai mult de atât. Este în acelaşi fel în care şi noi pregătim lumea de azi pentru copiii şi nepoţii noştri, şi nu altfel.

Nu căutaţi trucuri în Cabala. Nu există miracole. Este o muncă enormă şi dificilă, pentru fiecare din noi, să ne corectăm împotriva naturii noastre. Asta trebuie să înţeleaga toată umanitatea în zilele noastre.

Lecţia 3 de la Convenţia de la Moscova 6/11/2011

Un Copil Destept Experimenteaza Daruirea

Singura creatie este dorinta care apare “din absenta” in virtutea Luminii si ajunge gradat la conditia sa. La inceput vrea pur si simplu sa se bucure, insa mai tarziu incepe sa inteleaga ca este sub completa guvenare a acestei dorinte.

In acest fel, dorinta creste gradat pana cand realizeaza completa opozitie a Luminii. Prima data, are loc in timpul fazei 4 a expansiunii Luminii Directe, in starea numita Malchut a Lumii Inifinitatii.

Creatura nu poate sustine conditia si se limiteaza ea insasi. Asta o forteaza sa stabileasca o relatie noua cu Creatorul. O obliga sa devina ca El  si se straduieste sa faca asta, pana cand toate eforturile sale duc la contopirea reciproca unul in celalalt, care este numita “ spargerea dorintelor”.

Pare ca spargerea este ceva negativ. In realitate insa, este invers. Din aceasta cauza, creatura intelege totala sa incapacitate de a fi asemenea Creatorului.

Pentru a deveni o persoana care daruie si similara cu Creatorul in starea spargerii, lipsesc doar eforturile. Mai tarziu, va fi capabila sa ajunga la daruire si sa se ridice din o stare mult mai rea. Insa, in primul rand, trebuie sa experimenteze realizarea raului, rugaciunea, munca, faptele bune, si pana cand nu are toate acestea, nu va fi capabila sa devina egala cu Creatorul si sa fie ca El.

Pana cand creatura nu a obtinut vasul spiritual, adica intelegerea, senzatia, efortul propriu, realizarea dorintei, este imposibil de spus ca aceasta creatura este similara Creatorului. Cel mic nu poate fi persoana care daruieste. El poate face ceva mic, sa se joace cu jucariile sale. Insa daca el vrea cu adevarat sa devina adult, el trebuie sa dezvolte o varietate de senzatii in sine insusi.

In acest fel, dupa evolutia istorica si spirituala data noua de Sus ca o pregatire, descoperim ca doua dorinte co-exista in noi: a noastra si una aditionala. Omul din noi incepe cu asta. Dorinta naturala a unei persoane o impinge pe aceasta catre placerile pe care le vede in fata sa. Acesta dorinta aditionala il impinge catre o placere speciala, un fel de placere spirituala; insa, el nu poate simti nimic in afara de placere.

Noi vedem intr-o persoana din lumea noastra, corpul sau material, fizic. Nu este vorba despre acesta, ci despre dorinta care il trage in doua directii. Una este dirijata catre ceea ce ii este revelat prin intermediul celor cinci oragane de simt. Cealalta este numita “ punctul din inima” si ii este inca neclar persoanei unde il trage dorinta sa si daca  merita sa o foloseasca.

Din momentul in care aceste doua dorinte sunt manifestate in persoana, el este numit om. Datorita acestor doua stari, el poate deveni similar cu Creatorul (Edome), adica, de a fi numit om (Adam de la cuvantul “Domeh” sau similar). Persoana trebuie doar sa afle mijloacele, sa invete cum sa foloseasca aceste doua dorinte trezite in el sau ea.

O dorinta este veche si este numita “rege batran si necugetat”, cealalta este noua si creste asemeni unui “copil destept”. Daca omul doreste sa le foloseasca in mod corect, acest lucru este posibil doar cu ajutorul fortei superioare. Asadar, el nu poate avansa singur si are nevoie de un mentor.

Totul este dat de Sus: Oamenii sunt condusi spre locul potrivit de studiu; sunt create pentru ei toate conditiile necesare astfel incat sa accepte acesta calauzire si sa beneficieze de ea. Totul este dat de Sus cu exceptia efortului pe care trebuie sa il adaugam noi insine! Aceste eforturi construiesc omul.

Din partea 1 Lectia Zilnica de Cabala 6/7/2011, Shamati #161

Aspiratia catre punctul de echilibru

Existam in campul Luminii (proprietatea iubirii si daruirii numita Creator), care umple intreg spatiul pe care il ocupam, numai ca nu simtim aceasta Lumina. Influenta ei asupra mea, se aseamana cu un camp fizic, fie el gravitational, electromagnetic, sau electrostatic. Daca am un potential spiritual (sarcina), incep sa ma misc in acest camp pana gasesc un punct de echilibru cu acesta.

Asa cum se comporta un electron intr-un camp electromagnetic, asa se comporta si o persoana in orice loc dat: el sau ea nazuieste la o stare de echilibru, traind in campul propriilor senzatii. Insa senzatiile sunt si ele forte! In intelepciunea Cabalei, noi le studiem, la fel cum altii studiaza influenta fortelor fizice. Doar ca noi nu percepem existenta lor in lumea noastra.

Cand intr-o persoana apare punctul din inima, aceasta incepe sa se indrepte spre locul in care primeste implinirea ceruta de acest punct. Acesti oameni „intra” in grupurile noastre sau  ne „descopera deodata” pe internet. Toate pare neasteptat pentru ei…. Si in acest fel incep sa studieze intelepciunea Cabalei.

Din Lectia 2, Conventia din Madrid, 6/3/2011

Antena care primeşte semnalul Creatorului

Întrebare: Ai dat multe exemple din ştiinţă atunci când ai vorbit despre Cabala. A fost un inventator celebru în Italia, numit Guglielmo Markoni care a perfecţionat primul receptor radio, îmbunătăţindu-i sensibilitatea intr-o asemenea măsura, astfel încât aceasta a permis conexiunea la o distanţă mare. Deci, avem nevoie sa îmbunătăţim sensibilitatea sufletului nostru in acelasi fel pentru a dezvolta o legătură cu ceilalţi? Este credinţa acelasi fel de antenă care asigură legătura noastră cu Creatorul?

Raspuns: Guglielmo Markoni a fost un mare om de ştiinţă şi a avut multe secrete. El ne-a dezvăluit doar o mică parte din descoperirile sale. El a descoperit unde despre care nu ştim încă, care cu usurinta invaluiesc globul nostru şi chiar il pătrund complet. El a fost un geniu unic.

Când iesim „afara” din noi înşine, începem să percepem campul energetic general, care umple întregul spaţiu dintre noi. Acest câmp este Dumnezeu, Creatorul. Sa-l percepem înseamnă sa-L atingem pe Creator, forţa superioară care conectează toate sufletele. Apoi, noi, împreună, şi El, această forţă superioară, gândul numit „Gandul Creatiei,” devin ca un întreg. De aceea omul este numit Adam, de la cuvantul Dome (similar cu Creatorul).

Ajungem la o stare în care ne unim pur şi simplu cu El, în sensul ca existăm în El, fiind conştienţi de asta şi înţelegand. Această forţă careia ne alăturăm se numeşte puterea credinţei.

Credinţa este Sefira Bina (de la cuvântul „Havana” sau înţelegere). Cu alte cuvinte, „a crede” nu înseamnă sa închizi ochii şi sa te deplasezi ca un orb, bazându-te pe ceva ce a spus cineva. Absolut deloc! Credinţa se bazează pe forţa de a darui. Când sunt capabil sa schimb canalul „receptorului meu radio”  interior, ma adaptez la aceiaşi unda, iar informaţiile pe care le primesc de la ea se numesc credinţă.
Din Prelegerea de la Roma 5/20/2011

Cabala pentru timpurile moderne

Întrebare: Îţi sunt familiare scrierile cabalistului Isaac cel Orb (Rabi Iţac Saggi Nehor, 1235-1600, Prvance Franţa)?

Răspuns: Noi studiem din trei surse de bază ale Înţelepciunii Cabalei: Cartea Zohar, scrierile lui Ari (în special cartea Pomul Vieţii) şi lucrările lui Baal HaSulam care ne transmit întreaga Înţelepciune a Cabalei în forma cea mai potrivită pentru publicare şi distribuirea către oricine din această lume.

Printre toţi marii Cabalişti, începând din Babilon şi până în zilele noastre, fiecare generaţie a produs mulţi alţi Cabalişti. Dar unii dintre ei se ascund pe ei înşişi iar alţii scriu foarte puţin, deoarece până de curând, cam treizeci de ani în urmă, pentru a dezvălui orice parte a Cabalei, el trebuia să aibă permisiunea de Sus. De aceea, Cabaliştii rar au scris, şi când au scris, a fost într-o formă secretă.

Şi numai în secolul 20, când a venit timpul dezvăluirii Cabalei oricui pentru a se putea corecta egoul colectiv, Baal HaSulam a scris ce era permis să distribuie. Iar noi oferim această parte specifică a Cabalei lumii.

Din Conferinţa din Roma 5/20/2011

Cabala fără nici o urmă de misticism

Întrebare: Cum au primit primii învăţători ai înţelepciunii Cabala această cunopaştere? Unde sunt originile ei? Oamenii cred despre Cabala că este apropiată de magie şi există multe mituri ce o înconjoară.

Răspuns: Adam a fost primul cabalist care a trăit acum 5772 ani. El a fost primul din toată umanitatea care a descoperit că există un sistem integral al naturii şi că este posibil să îl descoperi.

Oamenii au trăit înaintea lui, dar el a fost primul om din istorie care a avut întrebările: “De ce trăiesc? Care este secretul vieţii? Unde este sursa ei?” A scris o carte despre asta; a ajuns până în zilele noastre şi este denumită Îngerul Secret (Raziel HaMalach). Un înger este o fortă. Îngerul secret înseamnă “forţa ascunsă.” Este o carte mică, câteva zeci de pagini.

Următoarea carte a fost scrisă de Avraam în urmă cu aprox 3700 de ani în urmă şi este denumită Cartea Creatiei (Sefer Yetzira). Cartea explică pentru prima dată într-o formă sistematică denumită “Sefirot,” cele 32 forţe care descind la noi şi care sunt interconectate.

În acelaşi timp, câţiva Cabalişti au scris împreună încă o carte Cabalistă, Marele Midrash (Midrash HaGadol), ceea ce înseamnă explicaţie sau comentariu. Multe alte cărţi au fost scrise după aceasta, până când a apărut marea carte cabalistă, cartea Zohar, care a fost scrisă cu aproximativ 2000 de ani în urmă.

După aceea, mai multe cărţi au fost scrise, până în vremea lui Ari care a trăit în secolul 16. Cartea principală a lui Ari a fost Copacul vieţii (Etz Chaim), care vorbeşte despre Sefirot şi lumi şi este plină de desene şi diagrame.

Din numărul imens de cărţi care au apărut după aceasta, cele mai importante pentru noi sunt cărţile lui Baal HaSulam, scrise în secolul 20.

Toate aceste cărţi nu au fost cunoscute publicului larg, ele au fost menţionate numai ocazional, ca şi cum ar fi o “scurgere.” Aceasta a format o aură misterioasă în jurul Cabalei ca şi cum ar implica misticismul, forţe secrete, facerea de miracole, sau prezicerea viitorului prin cărţile de tarot. În realitate, acestea nu sunt deloc legate de Cabala.

Bineînţeles, cabala foloseşte simboluri, diagrame, desene şi Gematria (valoarea numerică a cuvintelor). Cabala studiază sufletul şi stadiile lui de creştere. Dar nu este nimic mistic în ea.pot spune că este numai fizica lumii de sus.

Cabala nu este asociată cu religia sau cu orice practică mistică. Este o ştiinţă pentru oameni care vor să ştie. Natural, trebuie să muncească şi să se corecteze.  Aş compara aceasta cu setarea unui aparat radio care este înconjurat de emisii radio cu diferite lungimi de undă. Dacă setez radioul şi creez unda care corespunde cu cea care există în exterior, primeşte acea undă exterioar şi poate auzi semnalul.

Ştiinţa Cabala ne ajută să creem aceste unde în interiorul nostru, şi începem să simţim forţa ce există în exteriorul nostru, să o percepem şi să o studiem. Ne dezvoltăm simţul interior al auzului şi simţul interior al văzului. Simţul interior al auzului este denumit nivelul Bina (Sefira Bina), şi sensul interior al văzului este denumit nivelul Hochma (Sefira Hochma).

Din lecţia de la Roma 5/20/2011

„Cine” a creat „asta”?

Întrebare: Cum poate descoperi omul rolul său în viaţă?

Răspuns: Aceasta vine după întrebarea despre scopul vieţii: “Pentru ce trăiesc?” această întrebare devine de fiecare dată din ce în ce mai acută, ridicându-se deasupra întrebărilor inimii.

Sunt multe întrebări (dorinţe) în inima mea, iar eu trebuie să mă ocup de ele, să le organizez şi să o iau pe cea mai importantă în aşa fel încât să nu fie ascunsa. Trebuie să merg cu aceasta mai departe, iar restul numai mă vor sprijini pentru obţinerea răspunsului la cea mai importantă întrebare.

Fiecare persoană îşi alege scopul său pentru această întrebare fundamentală, fie ea legată de bani, onoare, putere sau cunoaştere. Unul doreşte să ajungă un cercetător, un altul, membru al guvernului, iar altul doar visează să devină de succes şi să se bucure de viaţă. Şi sunt, de asemenea, oameni care întreabă despre sensul, menirea vieţii.

Totuşi, ca să găseşti înţelesul ei, este necesar să te conectezi la rădăcina de la care vine această viaţă. Reiese că această căutare este mai înaltă decât viaţa regulată pământească. Nu este în interiorul societăţii, ci deasupra ei, de unde coboară această lume. Este imposibil să găsim un răspuns în interiorul societăţii umane.

Cu mult timp în urmă, am crezut, în mod naiv, că se poate ajunge la soluţia aceste întrebări prin intermediul ştiinţei, prin a înţelege cum a început această viaţă, creând artificial  nivelul de viaţă vegetal, animal şi uman din nivelul mineral al naturii, pentru a rezolva misterele vieţii: de unde vine şi de ce există? Într-un final, am realizat că ştiinţa noastră nu răspunde la asemenea întrebări, iar interesul prinicpal pentru aceasta mi-a dispărut ca şi cum ar fi fost ceva frivol.

O persoană ar trebui să încerce să-şi clarifice cea mai importantă întrebare a sa, cea mai mare cerinţă a sa şi să meargă înainte cu ea. Apoi, el va afla treptat cum este atras spre întrebări mai înalte. Ca rezultat, el va ajunge la întrebarea: “Cine este Creatorul care m-a creat? De unde vin? Cine sunt eu? Care este scopul meu?”

Acestea sunt întrebări la nivelul Bina, dăruire, ce sunt întrebate în interiorul Malchut. Este explicat în Zohar în articolul “Cine a creat asta.” MI (cine) este Bina, şi ELEH (asta) este Malchut. O persoană trebuie să ajungă la întrebarea: “Cine a creat asta?” adică  “Cine m-a creat pe mine?” când descoperă “Cine” (MI), el se va cunosşte pe sine. Aceasta este ELEH deoarece ELEH devine clarificat numai în uniune cu MI.

Apoi el ajunge la numele Elokim (Dumnezeu, numele Creatorului format din ELEH şi MI) aceasta se îmbracă în El, aşa cume ste scris: “Fie ca numele Creatorului să fie asupra ta.” Astfel, el descoperă totul.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala din 5/31/2011, Scrierile lui Rabash.

Cartea care conectează cerul şi pământul

Întrebare: Ce este atât de special la Tora, dacă şi cartea Zohar este doar comentariu un la aceasta?

Răspuns: Înregistrările pe care Moise le-a făcut pe pergament sunt expresia pământească, prin simboluri materiale, ale acţiunilor spirituale al Luminii asupra dorinţei. Moise a scris tot ce i-a învăţat pe studenţii săi în această carte. De-a lungul a celor 40 de ani de umblat prin deşert, au scris întreaga Tora, parcurgând întreg procesul fizic, spiritual şi înregistrând-ul. Aceasta este întreaga cale din exilul egiptean (pământesc şi spiritual). Toate acestea s-au adeverit în conexiunea dintre rădăcină şi ramură. Moise a exprimat întregul proces în această formă concretă şi simbolică.

Zoharul exprimă acelaşi proces la un alt nivel, într-o formă diferită, deoarece dorinţa generală de a a primi placere, pe care Creatorul a creat-o, a avansat de atunci câţiva paşi, a fost perfecţionată de influenţa luminii. De aceea, această dorinţă, care a trecut prin urcări şi coborâri, distrugerea primului şi celui de-al doilea templu, exilul, iar apoi a ajuns la ultima spargere înaintea ultimului exil, a trebuit să i se dea metoda care este potrivită pentru sfârşitul exilului, pentru timpul nostru.

De aceea a fost scris Zoharul, ai căror autori au fost succesorii multor generaţii de Cabalişti, începând cu Abraham până la distrugerea templului. Rabi Şimon a fost studentul lui Rabi Akiva, care a revelat marea lumină, şi de aceea a avut posibilitatea să exprime aceasta în cartea Zohar.

Tora însăşi este împărţită în două părţi: cea orală şi cea scrisă. Aceasta vine din diferenţa între Zeir Anpin şi Malchut. Zeir Ampin a lumii Atzilut este Tora orală, în timp ce Malchut a lumii Atzilut este “Tora scrisă.”

Tora este revelaţia luminii. Lumina care vine la Malchut, conţine tot ceea ce este necesar pentru a schimba Malchut. Dar această lumină nu s-a realizat în practică, şi de aceea este denumită “Tora orală.” Pentru moment este munca cu ecranele.

Sub influenţa aceleiaşi lumini din Malchut, se petrec schimbări interioare şi sunt imprimate în Malchut, aceasta este denumită “Tora cea scrisă.” Aceasta vorbeşte numai de acţiunea luminii în dorinţă, de la începutul creaţiei şi până la sfârşit. Aceasta este aşa pentru că nu există nimic în afara dorinţei.

Printre aceste dorinţe o parte simt că există de unele singure, separate de toate celelalte. Acestea suntem noi. Aceste dorinţe conţin calităţi ce le pot ajuta pe calea corecţiei. Şi de aceea primim o senzaţie de lipsă, propria noastră lipsă de corectare, realizarea răului. Astfel percepem noi.

Acestea sunt exact dorinţele cărora este nevoie să le fie dată Tora – instrucţiunile ce explică cum pot participa la propria corecţie din propie iniţiativă, cum pot atrage Lumina dorindu-şi să fie corectate mai repede, în locul dorinţei ca Lumina să vină şi să îi scuture..
Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 5/29/11, Shamati

Nu exista greseli in spiritualitate

Intrebare: Cartea Zohar este plin de povesti si imagini pamantene. De ce sunt atat de importante daca tot ceea ce fac este sa aduca confuzie si sa ne tina departe de intentia corecta?

Raspuns: Tot ceea ce spune o persoana care exista in sanctitate (dorinta de a darui) provine din realizarea sa,  din senzatia si din existenta in vointa de a darui, si nu ii vine pur si simplu  in minte. Pentru ca dorinta sa de a primi devine “sanctificata”, adica a obtinut proprietatea de a darui si exista in ea, aceasta este calitatea pe care o simte.

De aceea percepe o anume expresie a Creatorului din el si se exprima intr-o astfel de forma. El nu produce singur aceste imagini, nici nu ii apar pur si simplu in minte. Mai degraba forma Creatorului care a fost revelata in el ii arata o anumita imagine, imaginea pe care ne-o descrie.

De aceea trebuie sa folosim aceste povestiri si sa ne conectam la ele. Si daca nu le intelegem inca,o vom face. Crede-ma pe cuvant. Mai mult, vei obtine acelasi grad , aceeasi poveste, imagine si expresie va aparea dintr-o data in interiorul tau.

De aceea Cabalistii se inteleg intre ei. Noi nu-i intelegem, dar cu cat ne vom conecta mai mult la ceea ce spun, cu atat mai mult ii vom intelege.

Nu este o coincidenta faptul ca in traditia Hasidica, daca scrierile unui Rabbi contin erori, trebuie sa le binecuvantezi, pentru ca daca a scris in felul acesta, pentru tine este un semn de sfintenie. Ti se pare ca a gresit pentru ca esti necorectat. Iar asta se numeste credinta deasupra ratiunii.

Din partea a 2a a Daily Kabbalah Lesson 5/30/2011, The Zohar