Category Archives: Spiritualitate

Să nu muncim degeaba

Rabaș, Scrieri Sociale, Articolul „Agenda Adunării – 2”: „ Când cineva muncește, trebuie să se asigure că nu este fără recompensă. Este așa cum spunem în rugăciune „Și a venit în Țion”, „Nu cumva să ne mișcăm degeaba”. Dar când omul merge într-o adunare, el trebuie să obțină acolo hrană, astfel ca atunci când ajunge acasă să fie capabil să vadă dacă are ceva de pus în Kelim (vase). Atunci el va avea hrană să se hrănească până la întâlnirea următoare.”

Realitatea este că forțele pe care un om poate să pretindă că le scoate din el și din natura înconjurătoare prin propriile lui eforturi, nu sunt rezultate spirituale. Un rezultat spiritual poate fi obținut numai când un om este în grup, în conexiune cu prietenii lui, când acumulează împreună cu ei o dorință comună și, de acolo, își trage puterea care îi permite să avanseze.

Rezultă că toată munca lui spirituală are loc pe cheltuiala puterii pe care o absoarbe  în adunarea prietenilor – de la adunare la adunare.

Întrebare: Este scris: „când cineva muncește trebuie să se asigure că nu e fără recompensă”. Ar trebui ca omul să aibă grijă să fie răsplătit pentru efortul pe care îl face?

Răspuns: Se poate întâmpla ca omul să lucreze degeaba, adică fără rezultate vizibile, tangibile? Atunci, el nu va fi capabil să înțeleagă dacă muncește sau nu.

Sunt oameni care sunt gata să facă totul și, într-un fel, să nu se gândească la recompensă. Ei cred că acest lucru vorbește despre spiritualitatea lor dar, de fapt, vorbește despre frivolitatea lor. Trebuie să-ți fie foarte clar pentru ce muncești, pentru ce te străduiești și ce rezultate aștepți.

Întrebare: Deci, când spunem „ca un bou în jug și ca un măgar care cară povara”, asta nu înseamnă că omul s-a decis pur și simplu „investesc și nu mă gândesc la recompensă; doar urmăresc traseul”?

Răspuns: Nu există nimic lăudabil în această abordare. Un om, prin natura lui, nu se poate ajuta decât gândindu-se la recompensă. În acest caz, ar trebui să se gândească la obținerea revelării Creatorului, adică la revelarea în el însuși a calităților de dăruire și iubire.

Întrebare: Aceasta este intenția cu care cineva ar trebui să meargă la adunarea prietenilor?

Răspuns: Desigur. Altfel care ar fi sensul existenței lui? Fiecare din noi trebuie să atingă cea mai înaltă stare.

Întrebare: Și ce să dau din mine prietenilor mei?

Răspuns: Le dai participarea ta, puterea ta, spiritul tău și ei ți le dau pe ale lor. În acest fel, când fiecare se încarcă de la ceilalți, rezultă că este o alimentare foarte serioasă a întregului grup de zece. În acest fel este atins scopul.

Din KabTv „Ultima generație” 27/06/18

Să-mi găsesc sinele spiritual

Întrebare: Ce înseamnă să ies din mine? Înseamnă că ar trebui să-mi observ propriul comportament și propriile gânduri ca și cum le-aș vedea din afară?

Răspuns: A ieși din mine înseamnă a ieși din propriul meu egoism, să-mi găsesc sinele spiritual, desprinzându-mă de sinele fizic. Simțim întreaga lume fizică în egoismul nostru. Lumea Spirituală este simțită prin calitatea de dăruire. Ieșirea din calitatea de primire și intrarea în calitatea de dăruire este numită „simțirea unei noi lumi”, o stare care există, dar pe care noi nu o puteam vedea înainte. Ea se revelează fiindcă ne-am schimbat punctul de vedere.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 5/08/18

Ce înseamnă să schimbi lumea?

Întrebare: Ce este rău în a vrea să „supun” întreaga lume, așa ca să-mi convină mie, dacă lumea e plină de răutate și vicii?

Răspuns:  Înțeleg că vrei să schimbi lumea noastră. Dar, dacă o faci prin a o sfărâma, vei obține câteva din lumile tale mici sparte.

Trebuie să te schimbi pe tine însuți și atunci, în loc de lumea de azi, care îți apare în calitățile tale egoiste, vei descoperi o alta, mai bună, lumea altruistă. A schimba lumea înseamnă să îți schimbi calitățile (proprietățile) și atunci o vei vedea diferit.

Trebuie să înțelegi că existăm în dorința noastră. Schimbându-ne dorințele de la starea cea mai de jos, la starea completă de dăruire și iubire, adică în Lumea Infinitului, ne putem întoarce mai departe de-a lungul scării Lumilor Spirituale. Totul depinde de calitățile noastre.

Din Lecția de Cabala în limba rusă 26/08/18

 

Primirea reţelei de forțe ale sistemului superior

Întrebare: De ce ni s-a dat senzaţia existenţei independente în această lume? Ne induce în confuzie în totalitate şi nu ne permite să facem ceva pe cont propriu.

Răspuns: Din contră, vi s-a dat oportunitatea să faceţi totul pentru a deveni precum Creatorul, să ajungeţi la nivelul Lui! Este o muncă uriaşă.

Poate ţi se pare ţie că dacă spui: „Nu este nimeni în afară de El”, cu asta să te speli pe mâini de tot: „Ai probleme? Contactează administraţia celestă, însă eu nu am nicio treabă cu ea”.

Nu! Trebuie să te schimbi pe tine însuţi ca să înţelegi în totalitate, să simţi şi să descoperi pentru tine însuţi sistemul superior şi să vezi cum el controlează absolut totul printr-o reţea infinit de îngustă. Numai prin atragerea întregii reţele de forţe care guvernează sentimentele, gândurile şi conexiunile variate dintre creaturile opuse, tu vei putea să spui că această reţea într-adevăr este reţeaua conexiunilor despre care este spus: „nu este nimic altceva în afară de ea”.

În cartea Fructul Înţeleptului, Baal HaSulam scrie: „Toate gândurile care apar în mintea unei persoane sunt acţiunile Creatorului. Pe care cineva se pare că le atrage de undeva sau că ele se nasc în el – este o păcăleală şi sursa tuturor păcălelilor. Orice gând, chiar şi cel mai nesemnificativ, Creatorul îl trimite în mintea unei persoane, iar El este forţa care conduce omul, animalul şi tot ceea ce este în viaţă”.

Noi trebuie să clarificăm asta şi să acţionăm în conformitate. Noi trebuie să participăm în mod direct în această reţea de forţe, să trăim în ea și să o aduce la viaţă. Noi o activăm!

Din lecţia de Cabala în limba rusă 9/2/18

 

Jocul care trezeşte Lumina superioară

Rabash, „Agenda adunării 1”: În iubirea pentru prieteni noi ar trebui să ne comportăm la fel: După ce ne examinăm şi urmăm cunoscutul sfat al rugăciunii, noi ar trebui să ne gândim ca şi cum rugăciunea noastră a fost acceptată şi să ne bucurăm cu prietenii noştri, ca şi cum toţi prietenii sunt un singur corp. Şi, aşa cum corpul îşi doreşte ca toate organele sale să se bucure și noi, de asemenea, vrem ca toţi prietenii noştrii să se bucure acum.

Întrebare: Rabash spune că o persoană ar trebui să se comporte ca şi cum rugăciunea sa a fost acceptată. Dar ce ar trebui să fac dacă rugăciunea mea încă nu a fost formată şi că nu am avansat?

Răspuns: Nu contează prin ce ai trecut şi prin ce nu. Tu poţi tot timpul să implementezi starea dorită ca şi cum ai obţinut-o.

Întrebare: O fac pentru ceilalţi?

Răspuns: De asemenea şi pentru tine. Tu o joci şi în consecinţă exciţi sursa superioară care te schimbă.

Trebuie să fii sigur că Creatorul îţi aude rugăciunile şi că răspunde imediat. Nu contează dacă tu înţelegi că ai primit răspunsul. Tu nu ştii dacă rugăciunea ta a fost acceptată sau nu. Tu trebuie doar să ai încredere deplină că funcţionează.

Din programul TV „Ultima generaţie”, 6/13/18

Cum obțin răspunsurile corecte

Întrebare: Cum să îl întreb pe profesor pentru a primi răspunsurile corecte?

Răspuns: Nu poți, fiindcă nicio întrebare nu merită un răspuns și nu trebuie să fii influențat de asta. Omul trebuie să ceară totul de la sine sau de la Creator. La anumite subiecte va trebui să te consulți cu prietenii, pentru a primi putere ca să continui, de la profesor primești instrucțiuni și de la Creator primești puterea dezvoltării tale, a corectării și a înaintării. De aceea, cu cât studiem mai mult, cu atât mai puține răspunsuri veți primi de la mine.

Remarcă: De multe ori noi încercăm să punem întrebări nu pentru noi, ci pentru începători.

Comentariul meu: Eu totdeauna simt ce am de făcut. De aceea, dacă apare un student nou în locul tău, îi voi răspunde la nivelul lui și tu tot nu vei primi nimic din asta.

Din KabTv „Ultima generație” 13/06/18

Să vedem o lume perfectă

Întrebare: Pentru a intra într-o lume perfectă, în Infinit, înseamnă să devii tu însuți perfect și, din corectarea proprie, să vezi perfecțiunea, eternitatea?

Răspuns: Da, în măsura în care mă schimb în interior, pot vedea schimbările din lumea din jurul meu.

Întrebare: Cum ajung în punctul în care trebuie să mă schimb? Până la urmă, toată viața am încercat să îi schimb pe ceilalți.

Răspuns: Adevărat, în general, omul vrea să îi schimbe pe toți ceilalți. El vrea nici mai mult, nici mai puțin, decât să îi „supună” pe ceilalți. Dar, de fapt, lumea nu se supune. Este creată în așa fel ca tu, dacă vrei să o „supui”, trebuie tu însuți să te „supui”. Ca rezultat, vei înțelege, poate că nu într-o viață, ci în mai multe, că tu ești cel care trebuie să te „supui”.

Nu este nimic de făcut în legătură cu asta. Acesta este o călătorie atât de interesantă, fascinantă, conceptuală: în timp ce eu mă schimb, văd lumea din jurul meu schimbându-se, ca într-o poveste. Și acest lucru este posibil.

Întrebare: Totuși, în timpul a 70-80 de ani de viață, un om se schimbă într-un anume fel, ceea ce nu se poate spune despre lume. Despre ce schimbări vorbești?

Răspuns: Și lumea se schimbă puțin. Dar numai la nivelul mineral de schimbare al oamenilor. De ce este lumea diferită față de acum 100 de ani? Au loc diferite schimbări tehnice și tehnologice, condiții climaterice diferite, unele specii din faună și floră dispar, etc. Totul vine de la faptul că, prin schimbare, vedem lumea schimbându-se în jurul nostru.

Dar acestea sunt schimbări foarte mici și pe același nivel neînsuflețit al omului. Nu este o lume nouă. Până la urmă, noi rămânem aceiași egoiști.

Adevărul este că, atunci când dorințele noastre materiale se schimbă, începem să inventăm ceva aparent nou. Dar nu mai este nimic de inventat, fiindcă dacă omul începe să-și schimbe radical natura, egoismul lui, la calitatea opusă de iubire, de dăruire, la calitatea de conexiune cu alții atunci, prin noile lui proprietăți, el vede o lume complet diferită.

Din Lecția de Cabala în limba rusă din 26/12/18

 

Putem înţelege limbajul Creatorului?

Întrebare: Care este limbajul Creatorului?

Răspuns: Limbajul Creatorului este limbajul dăruirii, aşa numitul „limbaj sfânt”, adică linia de mijloc a Partzuf-ului.

Întrebare: Este posibil să înţelegem cum vorbeşte Creatorul cu o persoană?

Răspuns: În linia de mijloc! Atunci când tu ajungi la interacţiunea corectă dintre proprietăţile primirii şi dăruirii, tu obţii limbajul dăruirii, deoarece proprietăţile egoiste încep să se schimbe într-unele altruiste. Apoi, prin proprietatea dăruirii, pe care ai obţinut-o, începi să înţelegi limbajul Creatorului din tine însuţi (un egoist) şi tu începi să vorbeşti cu El.

Tu vezi tot ceea ce se întâmplă în lume ca şi cum se întâmplă pe baza unor motive și cu ce consecinţe.

Întrebare: Există vreo schimbare globală, ca de exemplu încălzirea sau criza, de asemenea, în limbajul Creatorului?

Răspuns: Absolut totul!

Întrebare: Cum pot înţelege ce vrea să-mi spună?

Răspuns: Tu trebuie să te afli la nivelul Creatorului. În lumea noastră tu poţi auzi ce spun oamenii prin intermediul undelor radio, de exemplu. Totuşi, în lumea spirituală a prinde undele înseamnă a fi la frecventa acestor unde.

Dacă îţi doreşti să înţelegi acţiunile Creatorului trebuie să te ridici la nivelul Lui.

Întrebare: Nu putea Creatorul să vorbească cu noi astfel încât să-L putem înţelege?

Răspuns: Şi de ce am revelat legea gravitaţiei în secolul al 18-lea şi nu acum 5000 de ani? Dezvoltarea este necesară pentru a înţelege Creatorul. O poţi obţine acum! Totul depinde de persoană! Dacă se ridică la acest nivel, atunci o va obţine astăzi, va depăşi timpul. Astăzi tu poţi să trăieşti în asemenea stări la care oamenii ar ajunge, să spunem în alţi 200 de ani.

Este la fel ca în lumea noastră – un copil, un adult, o persoană deşteaptă – oamenii diferiţi înţeleg diferit.

Întrebare: Finală corectare este atunci când eu înţeleg tot ceea ce se întâmplă cu mine?

Răspuns: Nu numai că înţelegi, ci este toată a ta, fiindcă totul este în tine!

Din lecţia de Cabala în limba rusă 8/12/18

Principiul de a da mai departe Lumea superioară

Rabash, „Agenda adunării -1”, articolul nr. 17, partea 2: … toţi ar trebui să se examineze pe sine şi să vadă cât efort oferă societăţii. Apoi, când ei văd că eşti lipsit de putere să faci orice pentru societate, acolo este loc pentru rugăciune către Creator pentru a te ajuta şi să-ţi dea puterea şi dorinţa de a te angaja în iubirea pentru ceilalţi.

… toţi ar trebui să se examineze pe sine şi să vadă cât efort oferă societăţii. Apoi, când ei văd că eşti lipsit de putere să faci orice pentru societate, acolo este loc pentru rugăciune către Creator, pentru a te ajuta şi să-ţi dea puterea şi dorinţa de a te angaja în iubirea pentru ceilalţi.

Întrebare: Rabash sfătuieşte să încerci constant să ai grijă de societate. Înseamnă că el ne aduce în mod intenţionat la zidul de neajutorare?

Răspuns: Indică spre nevoia de a se exercita toate eforturile unei persoane pentru beneficiul societăţii, Rabash ne conduce la înţelegerea că este imposibil să serveşti societatea lipsit de interes. Chiar şi dacă vorbim cu alţi oameni, ei vor spune „De ce nu? Asta este ceea ce facem.” Totuşi, în principiu, este imposibil.

Noi trebuie ca, gradual, să ne obişnuim cu descoperirea graniţei pe care nu o poţi străbate. Totuşi, aceasta graniţă trebuie să existe pentru ca tu să vrei să o treci, deşi nu poţi.

Problema noastră este că noi nu vrem această trecere, nu ne atingem de ea deloc. Profesorii de Cabala ne împing înainte, „Du-te! Încearcă! Treci peste acest obstacol, ca şi cum ai putea să ieşi din tine însuţi, ca şi cum tu poţi intra în societate, să te gândeşti la ea, să o iubeşti şi nu pe tine însuţi, să-i dai ei şi nu ţie însuţi. Încearcă din nou şi din nou!”

De ce? Pentru ca tu să cunoşti clar această graniţă marcată de egoismul tău: poţi acţiona în interiorul lui şi în afara lui, nu ai putere şi oportunităţi. Apoi, în acelaşi timp, tu vei înţelege că trebuie să depăşeşti aceasta graniţă, dar nu ştii cum. Aici începi să ceri, apoi o rugăciune apare.

Principiul este simplu: pentru a intra în lumea superioară, tu ai nevoie de ajutorul Creatorului. Creatorul dă ajutor numai atunci când tu Îi ceri Lui. Tu poţi cere doar atunci când o vrei cu adevărat. O poţi vrea numai când ai încercat de multe ori să o realizezi pentru că ţi-o doreşti, dar că încă nu poţi. De aici putem începe rugăciunea adevărată!

Acestea sunt toate acţiunile consecutive prin care trebuie să treacă o persoană înainte de intrarea în lumea superioară.

De pe KabTV „Ultima generaţie” 6/13/18

 

Împietrirea inimii – o oportunitate pentru urcare!

Întrebarea este: unde a fost Israel în Sufletul Comun al lui Adam HaRișon, înainte de Spargere (păcatul Pomului Cunoașterii)? A fost forța, adezivul care a conectat toate părțile Sufletului într-un singur sistem. De aceea, poporul lui Israel nu are niciun loc în lume; misiunea lui este să-i lege pe toți împreună. Acest adeziv este situat între Parțufim Spirituali și în interiorul fiecărui Parțuf (Față), adică între Sfirot -urile lui. Fiecare celulă este integrală și conexiunea dintre celule este numită „Israel”, adică „Direct la Creator” (Iașar El), fiindcă le dă viață.

După Spargerea Sufletului lui Adam, părțile lui au rămas așa cum au fost, dar adezivul numit „Israel” a fost deteriorat. Înainte, nu s-a manifestat, fiindcă a funcționat natural, instinctiv, corect. Dar, după Spargere, a devenit vizibil cât de necesar este acest adeziv care nu mai funcționează așa cum o făcea.

Evoluția naturii sparte, fără funcționarea corectă a lui „Israel”, s-a numit „dezvoltare egoistă”. (Minutul 31:50)

Dacă nu ar fi primirea Torei, Israel nu ar avea nicio modalitate să abordeze munca spirituală. Dar Tora a fost primită și va fi primită numai prin aceia care simt cât de multă nevoie au de ea. Scânteile din munca anterioară au rămas în ei, dându-le sentimentul că au nevoie să se conecteze cu toți, îndeplinindu-și astfel misiunea de corectare.

Ei simt nostalgia stării perfecte în care au existat odată și vor să se întoarcă la ea. Sunt atrași de perfecțiune, dorind să vadă și să simtă sistemul perfect, integral. Dorința de a simți sistemul integral și de a vedea acționând Forța perfectă, care leagă totul împreună, este numită Iașar El (Direct la El): fie în funcție de dorința de a se conecta cu toți, fie în funcție de Lumina care umple întreaga dorință.

Toată calea pe care au parcurs-o de-a lungul a mii de ani și până în timpurile noastre a fost forțată și inconștientă. Adevărata alegere liberă ne este garantată abia acum. (Minutul 34:10)

După Spargerea Sufletului Comun, numărul de părți a rămas practic același, dar adezivul dintre ele s-a schimbat în opusul lui. În loc de lipire, a început să se dilueze și să îi separe unii de alții. Din această cauză, fiecare parte a simțit că există de una singură, adică a simțit Spargerea și, instinctiv, a început să se dezvolte după aceste legi ale Spargerii, ale egoismului, fără nicio nevoie de conexiune.

Aceia care înainte au servit drept adeziv au rămas fără lucru și, astfel, lipsiți de funcționalitate. Peste timp, părțile egoiste ale Sufletului, numite „națiunile lumii”, au crescut și au simțit nevoia să se unească. Însă, toate conexiunile lor sunt posibile numai prin război. Atunci au început să se întrebe: „unde este adezivul adevărat?”. Ei simt că toate alianțele lor și toată dezvoltarea lor depind de conexiunea corectă. Dacă această conexiune nu funcționează, ei simt instinctiv că Israel, cel care nu își face funcția de corectare, este de blamat.

Națiunile lumii înțeleg că este cerută o conexiune corectă între toate părțile și că de ea depinde perfecțiunea lumii. Asta conduce la anti-semitism. (Minutul 37:20)

Noi, în acest moment, nu știm exact cum ar trebui să acționeze fiecare membru Israel. Dar, prin integrarea sa în grupul de zece și prin înțelegerea datoriei de a deveni adezivul care îi conectează pe toți împreună (adică pe fiecare din grupul de zece) în el, devine treptat inclus în muncă, într-un anumit mod. Un prieten poate munci diferit: fiecare își face misiunea lui dar, cu toții, jucăm rolul de adeziv. Fiecare grup de zece servește atunci ca lipici între grupurile de zece și, tot așa, zeci, sute, mii. Trebuie să devenim adezivul pentru toată omenirea!

Cu această atitudine sunt numit Israel, altfel nu! (Minutul 41:42)

Israel pot servi ca adeziv care unește omenirea, fiindcă este în ei Forța Creatorului. Este o formă specială a creaturilor. Însă, Israel a fost ”spart” și acum trebuie să se corecteze, aducându-i pe toți împreună. În acest fel, el se întoarce la funcția lui și, mulțumită acestei munci, dobândește o forță de 620 de ori mai mare, care îi conectează pe toți. Alte neamuri primesc de la Israel această înclinație pentru conexiune, după cum este scris: „Toți care îi vor vedea îi vor recunoaște, fiindcă ei sunt urmașii celor pe care Domnul i-a binecuvântat”!

Forța Creatorului există în forma ei directă sau inversă, în creaturile speciale numite „Israel”. În viitor vor fi revelate toate condițiile poporului lui Israel: Israel în Spargere, în exil și în procesul de reconstrucție, de restaurație. (Minutul 45:45)

Înainte de Spargere, Adam HaRișon a existat ca un singur sistem. Dar, după Spargere, conexiunea dintre toate părțile nu numai că s-a rupt, dar s-a și schimbat în ceva negativ, adică în forță de respingere reciprocă a unuia față de celălalt. Atunci, întregul sistem a început să se disperseze în toate direcțiile, ca în cazul Big Bang.

Fiecare parte a început să se simtă ca existând separată, de sine stătătoare, fără conexiune cu celelalte părți. Altfel spus, această conexiune a devenit egoistă, de dragul beneficiului propriu, în detrimentul altora.

De fapt, aceasta nu este ”Spargerea”, ci este revelarea în noi a forței anti-Creator. Acum, din această anti-forță, trebuie să ajungem la o forță similară Lui, de la respingere la conexiune. Totuși, noi nu înlocuim respingerea cu conexiunea, ci o construim peste ură. Atunci vom obține forța de 620 de ori mai mare.

Asimilăm și absorbim Forța Superioară de conexiune interioară cu care Îl descriem pe Creator.  În același timp, rămânem creaturi dar similare Creatorului. Creatorul locuiește în noi ca o prelungire, fiindcă „Toate oasele mele vor spune…”, toate părțile mele vor fi conectate în funcție de calitatea Creatorului. Prin conexiunea corectă a tuturor părților, care se completează una pe cealaltă, Îl obținem pe Creator. Creatorul este în interiorul conexiunii noastre și, de aceea, este scris că: Israel (acela care a dus la această conexiune), Lumina care ne conectează și Creatorul devin Unul.

Dorința de primire rămâne, egoismul care a crescut de 620 de ori rămâne și, de aceea, rezultă că și conexiunea obține de 620 de ori mai multă putere. (Minutul 1:15:30)

Israel, înainte de Spargere, este Forța Creatorului care conectează părțile dorinței egoiste, îmbracându-le pe toate părțile și lipindu-le împreună, ca o supă turnată în farfurie peste crutoane. Această supă turnată peste părțile dorinței este Lumina Superioară, care le leagă împreună și le ține prin puterea Ei.

După Spargere, „supa” rămâne, dar devine negativă, separatoare. Israel se schimbă în anti Israel și are nevoie de corectare. Părțile dorinței de primire , națiunile lumii, rămân la fel, nu se schimbă. Legătura dintre părțile dorinței este numită „Israel” și ea poate fi, de asemenea, ori pozitivă, ori negativă. (Minutul 1:21:00)

Israel nu este o națiune. El aparține întregii lumi, cosmopolit, întregii realități, fiindcă este destinat să o conecteze într-un singur sistem, în felul în care a fost înainte de ”Păcatul Pomului Cunoașterii”. Cel care are rafinamentul sufletului simte nostalgia pentru o unificare comună într-un singur suflet și vrea să îl obțină, simțind tendința „socialistă” pentru perfecțiune a tuturor neamurilor. (Minutul 1:24:00)

Israel, înainte de spargere, a fost adezivul care a funcționat corect, conectând toate grupurile individuale de zece într-unul, în adeziune cu Forța Superioară care îl umple. Nu sunt încă poporul lui Israel, ci Forța Creatorului. De aceea, Israel este numit „Neamul Domnului”, fiindcă înainte de Spargere el nu a existat. A apărut numai după Spargere.

În ceea ce privește toate celelalte dorințe, Creatorul a spus: „Am creat înclinația rea”. Totuși, Israel nu este inclus în asta. Creatorul a spus: „Am creat Înclinație rea și am creat Tora pentru a o corecta. Adică, acestea sunt calitățile Mele, care sunt incluse între toate părțile Creației sfărâmate și intenționat corupte, în funcție de dorințele egoiste ale tuturor neamurilor lumii. Acum, Israel trebuie să se corecteze și să servească toate cele 70 de neamuri ale lumii, conectându-le împreună”.

Israel este numit „națiunea Domnului”, fiindcă conține calitățile Lui, dar în forma inversă.

Înainte de Spargere, Israel a existat doar în potențial, ca forță a Creatorului, calitatea dăruirii care leagă la un loc toate națiile lumii, precum crutoanele în supă. El nu aparține la Parțufim și Sfirot, care formează Sufletul lui Adam, dorința de primire. Israel este conexiunea dintre aceste părți, forța de unificare.

Când Sufletul Comun s-a spart, a fost revelat egoismul: Israel în opusul lui, în forma negativă, incapabil să conecteze împreună părțile Sufletului. Părțile Sufletului, neamurile lumii, nu pot fi numite „egoiste”, fiindcă aceasta este tocmai natura lor – dorința de primire. Singurul care joacă un rol fie pozitiv, fie negativ, este Israel. Restul, nu au niciun fel de alegere liberă.

Intenția egoistă este născută numai cu spargerea lui Israel și se raportează doar la asta. Toate crimele și poruncile se aplică numai lui Israel. Cele șapte porunci ale fiilor lui Noah, pentru toate națiunile lumii, apar numai ca rezultat al integrării lor reciproce cu Israel. (Minutul 1:25:45)

Israel este forța care a conectat națiile lumii înainte de Spargere și după Spargere le împinge spre dezvoltarea egoistă. Putem vedea că oamenii care au avansat lumea în direcție pozitivă sau negativă, care au făcut descoperiri științifice sau au dezlănțuit un război, au avut indubitabil rădăcini evreiești.

Înainte de Spargere, Israel a fost Lumina care a conectat toate părțile dorinței și a dat o singură direcție, spre dăruirea reciprocă, care a avut ca rezultat dăruirea pentru Creator. Creatorul este Sistemul General.

După Spargere, conexiunea lor reciprocă a dispărut, Israel a încetat să mai acționeze ca adeziv de legătură și s-a schimbat în ceva opus, schimbându-se din drept, în păcătos. Israel însă nu este o nație, fiindcă în interiorul Israel nu este nimic din dorințele lumii. Toate dorințele pe care el le folosește acum vin din anti-conexiune, din anti-Creator.

Când este nevoie ca istoria să avanseze, apare o spargere și Israel întră în scenă, începe să descopere noi pământuri, scutură sistemul economic, etc.

Când Israel începe să-și îndeplinească misiunea, devine clar că acestea sunt sufletele care se ocupă cu corectarea și conectarea întregii realități într-un singur sistem.

Pe perioada Templului, Israel a existat ca națiune, dar acum trebuie să devenim adezivul, „supa” împrăștiată peste toate națiile lumii, pentru a le servi, conecta și pregăti. Adică, rolul nostru este de a fi instructori pentru conexiune. Poporul lui Israel sunt „o organizație dedicată corectării lumii”, un grup de oameni care înțeleg că misiunea lor este să-i educe pe toți în spiritul unității.

De aceea este scris: „la sfârșitul zilelor, țara lui Israel va fi răspândită pe întregul pământ”. (Minutul 1:31:00)

Templul a fost distrus, deoarece starea corectată a poporului lui Israel nu este să fie în izolare în interiorul sinelui lor, ci să se împrăștie ca o supă peste celelalte nații. Dar Israel nu se dizolvă în acele națiunii ale lumii, ci determină natura conexiunii și puterea ei. Când Creatorul, Forța Dăruirii, va domni peste întreaga lume, această stare se va numi „Casa mea va fi casă de rugăciune pentru toate națiile”. (Minutul 11:38:00)

Avraam i-a adunat în grupul lui pe aceia care au simțit că fac parte din această „supă” și nu din „crutoane”. În acest mod au continuat pe parcursul tuturor generațiilor. Tocmai acești oameni au ieșit din Egipt. Poporul lui Israel este, în primul rând, un concept spiritual, un grup care intenționează să aplice un program de vindecare a umanității după metoda Cabala, să educe toată lumea pentru conexiune. (Minutul 1:39:00)

Din partea întâi a Lecției zilnice de Cabala 25/12/18 – Subiect : „Împietrirea inimii – oportunitate pentru urcare”