Michael Laitman, pe Quora: “Cum definiți progresul uman?“

Progresul uman are loc în atitudinea noastră unul față de celălalt și față de natură. Cu cât înțelegem mai mult natura ca un mecanism perfect și cu cât ne adaptăm mai mult la ea, cu atât putem considera că progresăm. Făcând astfel de progrese, intrăm în cele din urmă în echilibru cu natura și, făcând acest lucru, obținem armonie și perfecțiune.

Progresul în atitudinile noastre unul față de celălalt și față de natură ne conduce la echilibrul între forțele pozitive și negative și capacitatea de a naviga cu succes printre aceste forțe.

Ne naștem și existăm în forța negativă, egoul uman. Această forță ne face să acordăm prioritate beneficiului propriu față de beneficiul celorlalți și al naturii. Progresăm să ne echilibrăm cu ei și cu natura, urmărind o stare în care fiecare, dorim să beneficiem de ceilalți și de natură mai mult decât de noi înșine și lucrăm împotriva ego-urilor noastre pentru a obține un astfel de echilibru.

Un astfel de progres în atitudinile noastre unul față de celălalt și față de natură necesită investiții în programe educaționale care să le facă să se întâmple. Aceste programe ar trebui să se concentreze pe îndrumarea oamenilor pentru a ajunge la o stare de conexiune pozitivă unul cu celălalt, mai presus de impulsurile noastre egoiste și dezbinătoare. Dacă progresăm în alte direcții, de exemplu, știință și tehnologie, fără a progresa în atitudinile noastre unul față de celălalt și față de natură, atunci ne vom afla din ce în ce mai mult în încurcătură, folosind tot ce facem sau descoperim  în detrimentul nostru, mai degrabă decât în ​​ beneficiul nostru.

Bazat pe videoclipul „De ce noua tehnologie NASA nu impresionează cabaliștii” cu kabbalistul Dr. Michael Laitman și Oren Levi. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Care este cel mai important lucru pe care să-l predai elevilor ca profesor?“

Viziunea corectă asupra lumii: o viziune asupra lumii, a vieții, a unei persoane și a unei epoci.

Acest lucru este cel mai important pentru mine – să poziționez o persoană în perspectiva corectă a vieții sale. Pentru a face acest lucru, trebuie să explic mai mult sau mai puțin imaginea lumii în care trăim, încotro se îndreaptă lumea, cum să o schimb în cea mai bună direcție posibilă și să ofer mijloacele pentru a face acest lucru.

Lumea derivă din percepția noastră. Nu trăim de fapt în lume; lumea trăiește în noi. Așadar, trebuie să învăț că noi ne creăm lumea, pictând-o în interiorul nostru. Este destul de greu să ajungi în acel punct. A începe să relaționezi cu lumea în acest fel este o revoluție spirituală foarte serioasă și interioară.

Mai mult, trebuie să ne atragă atenția asupra faptului că lumea nu este ceea ce simțim. Lumea este un derivat al atitudinii noastre față de ea, adică ne putem recrea și readapta la percepția unei alte lumi. Lumea nu are ȋnfăţişare sau formă proprie. Este o imagine pe care o putem programa. Prin urmare, putem crea lumea în care trăim și ea se va schimba în funcție de schimbarea dorințelor, calităților și eforturilor noastre.

Bazat pe „Știri cu Dr. Michael Laitman” din KabTV din 9 decembrie 2021. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Oamenii lumii ai secolului XX, lumea trecutului, au trăit pe baza ideii că fiecare persoană își poate găsi o ocupație rațională și că fiecare țară trebuie să fie dezvoltată și să producă ceva util.

Apoi, în diferite țări — în Siria, Libia, Irak și Venezuela — au ajuns la putere tineri maiori și colonei, președinți și părinți ai națiunii. Au construit fabrici și drumuri, au pregătit oameni pentru a deveni ingineri și medici, au creat brigăzi de tancuri și au încercat să atingă standardul american și german și chiar standardul sovietic.

Ce s-a întâmplat? Cum dintr-o s-a dovedit că distracția este mai profitabilă decât a produce ceva, că specularea în cifre este mai profitabilă decât tranzacționarea cu bunuri și că gestionarea haosului este mai profitabilă decât gestionarea echipelor? Lumea veche a intrat într-un declin, iar liderii au încetat să mai fie tați.

Cum de ni s-a întâmplat asta?

Răspuns: Oamenii au descoperit că nu au nevoie de toate, nici de progres sau de orice altceva. Tot ce au nevoie oamenii sunt pâine și circ.

Întrebare: Suntem atât de primitivi?

Răspuns: Aceasta este natura noastră! Acesta nu este ceea ce se numește primitivism. Primitivismul este o artă înaltă.

Cometariu: Dar noi suntem creația supremă a naturii, așa cum spuneau ei în tinerețea noastră.

Răspunsul meu: În tinerețe ai fost învățat că ești creația supremă a naturii. Dar, de fapt, pur și simplu nu au vrut să-ți spună. Dacă tu, ca persoană prudentă și înțeleaptă, vrei să-ți trăiești viața rațional, atunci alege un loc de muncă liniștit, un mediu liniștit și un hobby preferat..

Cometariu: Așa deci, la început omenirea a vrut ceva și liderii au vrut să fie părinții națiunii, să fie părinții poporului lor.

Răspunsul meu: Au vrut doar să fie la conducere. Nu era nimic altceva în ei. Ei nu au fost mânați de nimic altceva decât de dorința de a se arăta egoist, în bine sau în rău, de a se vorbi despre el, de a avea putere și faimă.

Întrebare: De ce a dispărut asta?

Răspuns: În primul rând, egoismul nostru se schimbă. Și în al doilea rând, au aflat că nimic bun nu vine din asta și că întreaga umanitate este ingrată. Indiferent cât de mult ai încerca să-l faci să facă ceva, nu vrea nimic!

Întrebare: Unde se îndreaptă totul acum?

Răspuns: Astăzi, niciunuia dintre lideri nu-i pasă că țara lui, poporul lui, ar fi mai înalt, mai bun, mai curat sau special.

Cometariu: Că ar trăi bine, ar trăi mai bine.

Răspunsul meu: Copiii lui, da. Dar doar copiii lui.

Întrebare: Am devenit meschini, mai mici?

Răspunsul meu: Egoismul a devenit mai mare. Prin urmare, cere mai mult de la noi și noi, desigur, nu putem obiecta în niciun fel.

Întrebare: Vrei să spui că nu va veni niciodată un moment când va exista grija față de oameni? Chiar și o îngrijorare ostentativă, indiferent de ce, chiar despre care se vorbește?

Răspuns: Nu, nu mai poți cumpăra oameni cu asta. Poți să te urci pe orice podium și să țipi. Vor trece pe lângă tine și vor merge mai departe. Asta este; lumea a trecut deja prin toate acestea.

Întrebare: Atunci întrebarea principală este: unde mergem? La ce lideri? Poate un înțelept să devină un lider astăzi?

Răspuns: Nu, nimeni. Care înțelept? Cine l-ar asculta? Un înțelept este făcut de public, care arată spre el și spune: „Acesta este un înțelept! Uite!”

Întrebare: Crezi că oamenii sunt cei care aleg liderul?

Răspuns: Desigur!

Întrebare: Pot să aleagă un lider astăzi ca în trecut?

Răspuns: Nu. Totul a dispărut.

Întrebare: Nici nu vrem să alegem un lider care să aibă grijă de noi, corect?

Răspuns: Nu. În primul rând, nu cred în nimeni, nu am încredere în nimeni. Dacă aleg pe cineva astăzi, atunci mâine îl voi respinge. Se dovedește că nu există lideri și nu există înțelepți; am rămas pierduți, confuzi, mici și egoiști. Și nu avem nevoie de nimic din toate acestea.

Dar nici nu știm de ce avem nevoie.

Întrebare: Ce se va întâmpla?

Răspuns: Cred că, ca de obicei, un război va alege oameni grozavi. Nu-mi pot imagina cum este posibil să influențezi oamenii. La urma urmei, nimeni nu ascultă. Nimeni nu aude.

Întrebare: Care este scopul naturii? Care este scopul Creatorului care ne-a pus în această poziție?

Răspuns: Pentru a dezvolta egoismul corect în noi, care ar înțelege că este de fapt fără scop. Este foarte necesar, dar nu este directionat spre scopul corect. Și pentru a-l face să se întrebe cum să se redirecționeze.

Întrebare: Are nevoie egoismul nostru să simtă asta? Trebuie să simțim asta??

Răspuns: Da, dar nu avem suficientă acuitate interioară de percepție pentru asta. Prin urmare, nu știm. Mergem acolo, mergem aici… „Uite, Black Friday! Să alergăm la magazin!”

Întrebare: Vrei să spui că ar trebui să existe un fel de durere?

Răspuns: Da. O furtuna! O furtună foarte serioasă.

Întrebare: Deci, te aștepți la o furtună și nu poate exista altă cale?

Răspuns: Nu. Această furtună nu trebuie să fie fizică. Poate fi intern, în interiorul oamenilor, dar ar trebui să se întâmple. Trebuie să pătrundă chiar așa. Ar trebui să ne ia prin surprindere.

Întrebare: Ar putea fi un gol total sau altceva?

Răspuns: O persoană cade sub această influență și începe să se schimbe.

El își va dori în sfârșit un scop – cel adevărat. Nici la cumpărături, nici la recreere, nici la nimic. Își va dori un scop pentru că va înțelege că acesta este ceea ce îl poate umple, îl poate opri, îl poate îndruma și îi poate da sens.

KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 12/20/21

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce există prieteni în grupul de zece care nu participă la viața lui?

Răspuns: Trebuie să acceptăm și să realizăm că există un loc și pentru asta. La urma urmei, noi înșine avem astfel de calități încât putem lucra puțin spre dăruire cu unii dintre ei și cu alții absolute deloc. Același lucru îl vedem la prieteni. Încercați totuși să-i apropiați. Toate acestea vor fi corectate.

Întrebare: Este posibil să folosim invidia pentru un mare prieten care nu este în grupul de zece sau în munca colectivă de diseminare?

Răspuns: Da. Dacă el este cu adevărat angajat în muncă spirituală și tu ești în contact cu el, atunci îl poți invidia. Dar aceasta nu-ţi va înlocui relația cu grupul de zece, de care trebuie să te agăți cu toate „ghearele”.

Din Convenţia Internaţională “Ne ridicăm deasupra sinelui  nostru” 1/8/22, “Dobȃndirea măreției scopului de la prieteni” Lecția 4

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Anul trecut au fost atât de multe tipuri de dezastre naturale. Anul a început cu un val de frig aspru în Spania. Nu se așteptau la așa ceva și nu erau pregătiți pentru asta. Au fost cutremure; au fost inundații în Indonezia. Un ghețar s-a prăbușit în Himalaya indiană și a îngropat 170 de persoane. A fost o furtună de nisip în Beijing și inundații în Australia. În Europa de Vest, ploile torențiale au distrus mașini și au inundat orașe. Incendiile au făcut ravagii în California, Turcia și Grecia. Un cutremur în Haiti a provocat moartea a 2.200 de persoane. Pe insula Palma din Insulele Canare, un vulcan a erupt timp de trei luni. Acest lucru nu s-a mai întâmplat de 500 de ani. Zeci de tornade au măturat Statele Unite. Un taifun a lovit Filipine și a lăsat ravagii în urma sa.

Aceasta este o scurtă listă a ceea ce s-a întâmplat. Ne poți traduce în limbajul uman ceea ce ne spune natura?

Răspuns: Natura ne spune: „Vă servește de minune!” Într-adevăr, modul în care tratați natura—perturbându-i echilibrul în tot ceea ce este posibil, la toate nivelurile, în toate cazurile și posibilitățile—este modul în care reacționează natura.

Imaginați-vă că aveți un corp bolnav, întregul Pământ, întregul glob. Și ce veți face?

Întrebare: Deci, ce facem?

Răspuns: Nu interveniți, nu-i tulburați liniștea relativă. Este în homeostază—foarte bine, lăsați-o să rămână așa, nu o atingeți!

Întrebare: Dar, într-un fel sau altul, nu trebuie să producem ceva, să extragem minerale?

Răspuns: Depinde în ce doze. Este așa cum spune doctorul: „Cu moderație”. E la fel și aici: sapi în pământ, începi să scotocești în el, să scoți chestii, să sapi, să tragi afară lucruri, să-l secătuiești. Trebuie să înțelegeți că totul trebuie să fie reaprovizionat la un moment dat.

Noi îmbătrânim încet-încet și murim. Același lucru se întâmplă probabil și cu Pământul.

Întrebare: Cum intrăm în acest dialog? Cum ne comportăm cu natura astfel încât să avem homeostazie cu aceasta?

Răspuns: Trebuie să înțelegem că acesta este un organism viu, un organism viu real. Și dacă avem un impact asupra lui, trebuie să facem totul cu mare atenție și precauție.

Și este necesar să compensăm și să înțelegem că, dacă este vorba de un singur organism, nu contează unde operezi. Dacă faci ceva undeva în Australia, va avea rezonanță în Canada sau undeva în America de Sud. Suntem cu adevărat responsabili aici pentru tot și pentru toată lumea.

Nu avem decât acest pământ! Nu putem zbura nicăieri și nu putem face nimic. Iar astăzi facem ce vrem noi aici! Și nu există nici o reacție, nici un calcul, nici un gând pentru ziua de mâine!

Comentariu: Gândul nostru actual este să câștigăm din asta—să câștigăm mai mulți și mai mulți bani.

Răspunsul meu: Dar atunci pierdem de 20 de ori mai mult. Trebuie să compensăm pentru toate acestea.

Comentariu: Persoana are un gând: „După mine, potopul.”

Răspunsul meu: Întreaga problemă este în egoismul nostru. Asta e clar.

Întrebare: Dacă este posibil, mai poți oferi o rețetă? Care este munca unei persoane cu acest organism numit Pământ?

Răspuns: Pământul este un organism foarte înțelept. Legile sale, care ne sunt încă necunoscute, ascund straturi uriașe de înțelepciune care reprezintă viitorul nostru. Și de aceea trebuie să-l tratăm cu mare atenție și respect.

Întrebare: Vrei să spui că dacă acest gând intră într-o persoană și trăiește în ea, atunci va avea o atitudine complet diferită și totul în general?

Răspuns: Da, ceea ce înseamnă că, dacă sapi cu o lopată, trebuie să explici de ce, pentru ce și cum vei compensa acest lucru. E ca și cum ai împrumuta de la Pământ materia, energia și puterea sa pe care va trebui să o investească în ceea ce tu, de exemplu, plantezi în acesta.

Întrebare: Deci, chiar și pentru o intervenție atât de mică, trebuie să fac un calcul uriaș înainte de a o face?

Răspuns: Da. Este o atitudine, dar ne va salva. Altfel, Pământul, așa cum se spune,”vă va scuipa afară”.

Comentariu: Da, ne va scuipa afară. Se pare că indiciile au devenit deja foarte clare și ne bat la ușă.

Răspunsul meu: Da. Este un început.

Comentariu: Să sperăm că vom înțelege.

Răspunsul meu: Nu, nu va fi nici o speranță aici. Până când o persoană nu-și va corecta egoismul, va dăuna inevitabil naturii și planetei pe care trăiește. Și va fi rău.

Din „Știri cu Dr. Michael Laitman” de la KabTV 30.12.21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Greta Thunberg îi mustră pe liderii mondiali pentru anii de discuții goale și inacțiune în domeniul climei. Ea critică Anglia, SUA și China pentru manipularea statisticilor și oferă multe exemple, în special despre Anglia. Anglia se autointitulează lider mondial în domeniul climei și, după cum spune ea, are centrale electrice care sunt una dintre cele mai mari surse de emisii de dioxid de carbon.

Răspunsul meu: Da, ei fac totul pe cărbune. Este o tradiție.

Întrebare: Ea „i-a pus pe toți la colț”. Se simte ca și cum nu mai ascultăm oamenii de știință, nu mai avem încredere în ei, iar această fată este publicată peste tot; este ascultată; ea este pe un piedestal. Așa este timpul nostru?

Răspuns: Timpul nostru este cel mai corupt și cel mai murdar. Au luat-o pe această fată, au făcut din ea pe cine au vrut și i-au dat drumul în lesă scurtă.

Întrebare: Crezi că sunt niște forțe în spatele ei? Presa nu știe ce să facă.

Răspuns: Da, cine ar fi auzit-o altfel? Ei se uită la o persoană cu un singur ochi și înțeleg unde poate fi mai potrivită pentru a câștiga un rating. Chiar credeți că un copil sare pe scenă de unul singur? Cine permite asta? Cine îi dă timp la radio, timp pe ecran, timp la televizor, etc.?

Întrebare: De ce se face acest lucru?

Răspuns: În primul rând, lumea are nevoie de astfel de zgomot. Este o distragere a atenției. În al doilea rând, există forțe mari în spatele acestor lucruri, forțe care beneficiază de pe urma lor.

Întrebare: Ce eroi ai scoate astăzi în evidență? De ce fel de eroi are nevoie timpul de astăzi?

Răspuns: Trebuie să fie o organizație foarte serioasă, o reuniune a oamenilor de știință, politicienilor și economiștilor care să stea împreună și să discute serios despre ce putem face. Dar mai întâi avem nevoie de un raport foarte serios, adică de cercetare.

Întrebare: Trebuie să ajungem la profunzimea problemei a ceea ce se întâmplă?

Răspuns: Noi înțelegem profunzimea problemei.

Întrebare: Este clar pentru tine. Nimeni nu prea vorbește despre asta. Va trebui ca omenirea să ajungă la profunzimea problemei?

Răspuns: Nu vom fi în stare să facem nimic. Fiecare trage în propria direcție spre locul unde poate face mai mulți bani.

Întrebare: Deci, la întrebarea mea: „Pe cine ar trebui să scot în evidență pentru a fi ascultat?” este răspunsul: „Cel care conduce la profunzimea problemei”?

Răspuns: Dacă ar aborda cu seriozitate această problemă, ar ajunge la concluzia că nu se poate face nimic și că nu este nevoie de nimic!

Răspunsul este unul singur. Putem aduce lumea la echilibru doar dacă noi înșine intrăm în echilibru în relațiile noastre. Și atunci ne vom regăsi pur și simplu într-o lume în care totul va fi suficient și bun pentru fiecare.

Aceasta nu este o fantezie sau o utopie; este doar ceva ce se va întâmpla involuntar. Dacă facem echilibrul în lume la nivelul de „om”, atunci toate nivelurile inferioare—animal, vegetal și mineral—vor ajunge și ele la echilibru.

Comentariu: E ca și cum te-ai adresa unei persoane și i-ai spune că trebuie să se schimbe de dragul unor conexiuni bune. Iar o persoană nu poate face asta! Nu vrea să o facă!

Răspunsul meu: El nu poate. Atunci va fi doborât.

Comentariu: Are nevoie de un dușman.

Răspunsul meu: El însuși este dușmanul!

Comentariu: Spui unei persoane: „Tu ești de vină! Din cauza ta se întâmplă aceste probleme ecologice”.

Răspunsul meu: Da.

Întrebare: Cum ieșim din această poveste?

Răspuns: Nu există nicio posibilitate. Ori ne sinucidem, ori începem să ne schimbăm. Una sau alta.

Numai corectarea omului poate aduce natura în echilibru. Și este posibil să aducem o persoană în echilibru doar dacă creăm treptat între noi o atmosferă de iubire a aproapelui.

Întrebare: Ar trebui să ne epuizăm cu toții în căutarea unei ieșiri? Trebuie să fim epuizați pentru a ajunge la ceea ce spui?

Răspuns: Atunci am vrea cu adevărat să auzim răspunsul aici. Am fi capabili să-l auzim.

Nu-i nimic! E în regulă. Guvernarea superioară știe totul și poate face orice, și face totul oricum.

Din „Știri cu Dr. Michael Laitman” de la KabTV 11/1/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă măreția Creatorului depinde de măreția prietenilor în ochii mei, nu este mai bine să vorbesc despre măreția grupului de zece și nu despre măreția Creatorului?

Răspuns: În principiu, este același lucru. Măreția Creatorului nu poate fi mai mult decât măreția grupului de zece.

Prin urmare, dacă vrei să știi exact cât de mare este Creatorul în ochii tăi, o poți măsura prin atitudinea ta față de prieteni, cât de mari sunt ei în ochii tăi. Așa funcționează.

Din Convenția Internațională „Ne ridicăm deasupra sinelui nostru” 1/8/22, „Absorbim măreția scopului de la prieteni” Lecția 4

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Arvut [Garanția reciprocă]”, punctul 17: Iar în partea negativă, dacă o parte a poporului nu vrea să respecte Arvut, ci alege mai degrabă să se bălăcească în iubire de sine, această parte face ca și restul poporului să rămană cufundat în necurăția și în starea sa umilă, fără să găsească vreodată o cale de ieșire din necurăția lor.

Garanția reciprocă presupune că toți cei din grupul de zece mai mult sau mai puțin înțeleg necesitatea de a respecta această garanție reciprocă și de a se îndrepta spre o conexiune comună. Doar în aceasta vor găsi proprietatea Bina—proprietatea de a dezvălui Creatorul, lumea superioară.

Dacă o parte a poporului nu vrea să respecte Arvut, înseamnă că nu îi înțelege importanța

Sunt oameni care nu realizează că acest lucru este important. Ei au nevoie de timp. Știu personal cât de dificil este. Eu, de asemenea, nu am început imediat să înțeleg nevoia de garanție spirituală, pentru că înainte de asta studiasem tot felul de teorii și tot ceea ce mă respingea de la a studia acest subiect.

În fiecare zi, chiar în fiecare clipă, trebuie să ne ridicăm din nou, prin credință deasupra rațiunii, la proprietatea dăruirii, să ieșim din noi înșine, să ne ridicăm deasupra sinelui nostru (Malchut), și astfel să ne asigurăm această garanție din partea prietenilor noștri.

De aceea, Baal HaSulam scrie că, dacă o parte a poporului nu vrea să păstreze garanția reciprocă, ei forțează restul poporului să se cufunde în egoism și să rămână în el.

Din Convenția internațională „Ne ridicăm deasupra sinelui nostru” 1/9/22, „Lucrăm în Arvut” Lecția 6

Filed under: Criza, globalizare, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ne spui că atunci când dăruim societății, eforturile se întorc la noi. Cum funcționează asta?

Răspuns: Nu avem alte mijloace de a ne influența dezvoltarea decât participând la dezvoltarea unui grup de zece, Kli-ul nostru comun. O persoană nu se poate scoate singură din mlaștină.

Prin urmare, trebuie să ne dăm seama de starea în care ne aflăm, să o înțelegem și să o simțim în mod clar. Atunci veți vedea legea Arvut (garanția reciprocă) ca pe o condiție vitală pentru trecerea la o stare mai bună.

Întrebare: Când dăruiesc grupului meu de zece fără garanție reciprocă, mi se pare că nimic nu se întoarce la mine. Oare așa stau lucrurile?

Răspuns: Bineînțeles că nu. Dar trebuie să încercăm să asigurăm o garanție reciprocă. Atunci efectul este mult mai mare și mai puternic, iar progresul este mai rapid. Dar chiar dacă dăruiești grupului de zece fără să simți o dăruire reciprocă din partea acestuia, există totuși un progres, atât al tău, cât și al lor.

Din Convenția internațională „Ne ridicăm deasupra sinelui nostru” 1/9/22, „Lucrăm în Arvut” Lecția 6

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cea mai importantă este rugăciunea. Adică, cineva trebuie să se roage Creatorului să-l ajute să meargă deasupra rațiunii, ceea ce înseamnă că munca ar trebui să fie făcută cu bucurie, ca și cum ar fi fost deja răsplătit cu raţiunea Kdușa, și ce bucurie ar simți atunci! (Rabash, articolul nr. 12 (1991), „Aceste lumânări sunt sfinte”).

Principalul lucru este apelul către Creator. Faceți tot ce vă stă în putință. Imaginați-vă lumea noastră umplută de Creator. Acționați ca și cum ați fi în interiorul Lui. Așa vă tratați prietenii, dar nu și pe toți ceilalți.

Ridicați-vă la nivelul credinței deasupra rațiunii și dezvoltați-o în cadrul grupului.

Cereți Creatorului să ne ajute să ne ridicăm deasupra stării noastre în calitatea de dăruire, deasupra a ceea ce vedem în lumea noastră și în noi înșine, în limitele rațiunii. Acest lucru se numește credință deasupra rațiunii. Iar această muncă ar trebui să fie în bucurie, ca și cum ar fi fost deja recompensată.

Întrebare: Care este rostul rugăciunii, dacă tu crezi că Creatorul este bun și face binele? Cine sunt eu să nu fiu de acord cu asta și să văd lucrurile altfel?

Răspuns: De ce să nu fii de acord? Tocmai pe baza faptului că tu presupui că El este bun și face bine, poți cere să ți se dea stări în care să fii ca El.

Întrebare: Dacă cer să-mi văd prietenii ca fiind cei mai mari din generație, răspunde Creatorul la o astfel de rugăciune?

Răspuns: Sigur. Să ceri să-ți vezi prietenii ca fiind perfecți este cea mai bună rugăciune.

Întrebare: Ce înseamnă să te rogi toată ziua? Este un gând, o abordare, un sentiment sau o acțiune?

Răspuns: Aceasta este percepția lumii în care domnește Creatorul. Dacă tratez această lume și pe Creator în acest fel, aceasta este rugăciunea. Vreau să fiu în această lume umplută de Creator și conectat în mod constant la grup.

Din Convenția Internațională „Ne ridicăm deasupra sinelui nostru” 1/8/22, „Mergem cu credință deasupra rațiunii” Lecția 5

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→