Category Archives: Spiritualitate

O viață nouă #2 – Dezvoltarea umanității

O viață nouă #2 – Dezvoltarea umanității

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi

Scopul dezvoltării umane este fară îndoială să ne aducă într-o stare frumoasă, sănătoasă, întreagă și perfectă. Astăzi, umanitatea este în criză, căci divorțurile cresc și, atât părinții, cât și copiii suferă, iar societatea este amenințată de droguri și terorism. Unde este bucuria? Care este scopul tuturor acestor lucruri? Noi suntem ca un bebeluș fără ghidare și nu știm ce să facem cu noi, înșine. Și, deși evoluăm spre interdependență și conexiune, totuși ceva ne oprește să vrem să ne unim. Însă, atunci când intrăm într-un mediu bun, avem oportunitatea să ne simțim natura egoistă, că suntem leneși și că nu vrem să ne conectăm între noi. Trebuie să dezvoltăm proactiv acest tip de mediu, care va avea grijă de toată lumea, ca o mamă care are grijă de bebelușul ei. Aceasta este calea pentru ca umanitatea să învețe cum să ajungă la aceeași putere a iubirii, care este inerentă în natură.

De pe KabTV „O viață nouă #2 – Dezvoltarea umanității”, 12/28/11

 AudioPlay Now | Download

Deasupra existenței corporale

Pentru fiecare fenomen spiritual există o amprentă specială în lumea noastră, ca o ramură care corespunde rădăcinii. Deoarece ramura corporală este dezvăluită la un moment dat, într-un anumit loc și în condiții corporale specifice, aceasta există într-o formă foarte comprimată, limitată, în mod clar în timp și spațiu. Prin urmare, există tot felul de obiceiuri corporale care reflectă poruncile spirituale.

O poruncă este o acțiune de corectare a dorinței, prin atragerea luminii reformatoare numită Tora. Lumina face schimbări în noi numite porunci, care ne corectează dorința. Este util să observăm cum coboară rădăcina spirituală și se manifestă în ramura corporală. Acesta este motivul pentru care în Cabala putem folosi limbajul ramurilor și să realizăm acțiuni în lumea noastră ca simboluri spirituale.

De exemplu, în timpul Yom Kippur (Ziua ispășirii), se obișnuieşte să ne pocăim și să ne rugăm pentru întoarcerea la Creator. Cu toate acestea, trebuie să cereţi o astfel de întoarcere la Creator în fiecare zi, în fiecare moment. Pocăința ar trebui să fie constantă. Totuşi, în ramura corporală, dedicăm în mod special o zi pe an: Yom Kippur.

Luna Elul se numește „Eu sunt pentru iubita mea, iar iubita mea este pentru mine”, simbolizând dorința unei persoane pentru Creator. Trebuie să dorim Creatorul doar o lună? Totuși, așa este imprimat în ramurile corporale. Prin urmare, pe măsură ce ne apropiem de ziua ispășirii, ar trebui să ne gândim mai ales la modul în care ne putem întoarce la Creator.1 (Minutul 0:20)

Dacă dorim ca acțiunile noastre să fie îndreptate către spiritualitate, spre atingerea calității de dăruire și să ne ridicăm deasupra dorinței noastre egoiste, trebuie să ne gândim doar să aducem mulțumire Creatorului. Adică acțiunile, calculele și gândurile noastre trebuie să fie mai presus de existența corporală. Prin urmare, toate acțiunile pe care le realizăm par detașate de realitate și lipsite de sens în lumea noastră.

Este foarte dificil pentru noi să continuăm zi de zi, deoarece mereu avem nevoie să adăugam din nou la eforturile noastre, picătură cu picătură, până când vom primi noua calitate a dăruirii.

Prin urmare, ar trebui să urmăm pur și simplu sfaturile Cabaliștilor, înțelegând dinainte că în lumea noastră nu există o bază rațională și un beneficiu pragmatic în aceste acțiuni, care să ne oblige. Aceste acțiuni sunt la fel de detașate de realitate ca și întreaga lume spirituală. Noi nu simțim nevoia pentru ele.

Creatorul le-a făcut să contrazică egoismul nostru, dorința noastră de a primi, iar acesta este un mare ajutor pentru noi. Până la urmă, fără o astfel de contradicție, fără o ocazie de a simți și de a ne evalua rezistența, nu vom ști deloc că realizăm acțiuni spirituale și avansăm. Cu cât dorința de a efectua o acțiune este mai mică, cu atât pot fi mai sigur că este aproape de spiritualitate.

Creatorul a creat intenționat în noi înclinația rea, astfel încât să putem evalua acțiunile și gândurile noastre cu privire la egoismul nostru și să înțelegem în ce măsură acestea nu corespund direcției spirituale. În caz contrar, n-am mai putea intra niciodată în lumea spirituală, nu am ști deloc ce este.

Egoismul funcționează ca ajutor, împotriva lui însuși. Mereu el ne îndepărtează de spiritualitate și ne ia forța, dar dacă înțelegem că toate acestea ne sunt date ca ajutor, atunci putem avansa exact în această direcţie. 2 (Minuutul 15:45)

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 10/7/19,, „Care este măsura pocăinței?”

Toate plângerile sunt împotriva Creatorului

Întrebare: Din anul 2000 m-am îndreptat spre obținerea unui scop superior. Am avut un profesor. El și cu mine încercăm acum să restabilim contactul. Cu toate acestea, în tot acest timp au fost foarte multe coborâri. A fost egoul profesorului? Oricum, de ce se întâmplă asta?

Răspuns: Noi studiem că, Creatorul determină totul. Prin urmare, tu poți, desigur, să-l învinui pe profesorul tău sau chiar pe mine sau pe prieteni, nu contează. În orice caz, tot ceea ce se întâmplă cu tine vine de la Creator printr-o anumită persoană sau acțiune.

Prin urmare, nu ar trebui să te gândești la cel care îți provoacă probleme. Este Creatorul. El se joacă așa cu tine, prezentând problemele prin persoane, fie că sunt apropiați sau nu și care se presupune că sunt buni sau răi. Tot ceea ce s-a întâmplat, s-a întâmplat sub controlul Lui foarte sensibil și precis.

Toate plângerile tale nu sunt împotriva prietenilor, nu împotriva altcuiva, ci numai împotriva Lui. De îndată ce începi să te raportezi la natură și la tine în felul ăsta, imediat vei avea o atitudine diferită față de lume, vei începe să o înțelegi mult mai profund.

Întrebare: Cum este posibil să ai plângeri împotriva Creatorului?

Răspuns: Ar trebui să te plângi doar împotriva Lui. Cui altcuiva? Te poți supăra pe El, să bați din picior, să faci ce vrei, doar nu-L părăsi pe El, fiindcă El vrea constant să te întorci spre El atât cu bine, cât și cu rău, nu contează cu ce și cum. Cel mai important, întoarce-te spre El tot timpul. Mustră-L, dar nu-L părăsi!

De pe KabTV „Fundamentele Cabalei”, 8/18/19

Înțelesul cărților cabalistice, partea 7

Trei limitări în studiul Cabalei

Comentariu:  Baal HaSulam scrie că, pentru a începe să studiezi comentariile sale despre Cartea Zohar sau Cartea Zohar în sine, trebuie să vă familiarizați mai întâi cu cele patru prefețe scrise de el: „Introducere în știința Cabalei”, „Prefață la Comentariul Sulam ”, „ Introducere la Cartea Zohar” și „Prefață la Cartea Zohar. “

Răspuns:  Da. Este imposibil să te apropii de citirea Cartii Zohar fără un studiu serios al acestor patru prefețe.

Întrebare: În plus, Baal HaSulam scrie că, înainte de a continua studiul Cartii Zohar, trebuie limpezite trei limitări, care nu pot fi încălcate. În atingerea spirituală, există patru categorii care se numesc: materie, formă îmbrăcată în materie, formă abstractă și esență. Cartea Zohar nu tratează concepte precum esență și forma abstractă. Ce este această limitare?

Răspuns: Este absolut imposibil să ne descurcăm cu esența, deoarece este mai presus de natura noastră.

Nu putem trata forma abstractă, deoarece nu este o știință.

Ne ocupăm doar de materie, care ia o anumită formă.

De exemplu, studiem egoismul, care poate dobândi anumite forme egoiste sau anti-egoiste, altruiste. Putem lua aceste forme și le putem examina, deoarece noi, înșine suntem materia care preia aceste forme.

Este imposibil să explorați ceva în afara voastră, în special o astfel de substanță precum Creatorul. Numai dacă El apare ca o persoană și se manifestă sub forma unor calități: iubire, dăruire.

Întrebare:  A doua limitare – Baal HaSulam spune că în Cartea Zohar sunt avute în vedere doar lumile Beria, Yetzira și Assiya, adică ascunderea forței superioare faţă de creație. De ce?

Răspuns:  Putem să cercetăm doar ce se manifestă în materie, iar ceea ce este deasupra ei, formele abstracte, forțele abstracte neîmbrăcate în materie, nu le putem discuta pentru că sunt absolut nedovedite și nerealiste.

Întrebare:  Deci, există cinci lumi și Baal HaSulam vorbește doar despre trei lumi?

Răspuns:  Da. El vorbește doar despre acele lumi în care existăm: Beria, Yetzira și Assiya.

Întrebare:  A treia limitare – în fiecare dintre lumile BYA, există trei categorii: zece Sefirot, sufletele oamenilor și restul realității. Cartea Zohar explică fenomene asociate doar cu oamenii. Ce inseamna asta?

Răspuns:  Ar trebui să ne interesăm doar de ceea ce ne privește și de ceea ce este îmbrăcat în noi și putem explora acest lucru prin înțelegerea noastră practică.

Trebuie să vedem limitările foarte clar. Un pas spre stânga, un pas spre dreapta, dincolo de limitele dorinței noastre, care ia diverse forme, ne transformă în filozofi și psihologi, dar nu în oameni de știință. Cabala este o știință pur practică.

Din KabTV  “Fundamentele Cabalei,” 12/18/18

Înțelesul cărților cabaliste, partea 6

Motivele apariției Cărții Zohar

Întrebare: Carea Zohar este un comentariu la Tora. De ce a trebuit să fie scrisă?

Răspuns: S-au schimbat circumstanțele.

Au existat etape în care grupuri de cabaliști au căzut din stara de obținere în care se aflau, adică o ascensiune treptată de la începutul Creației egoismului, până la dezvoltarea sa relativ completă, ca în timpul celui de-al doilea Templu.

Cartea Zohar a fost scrisă în secolul al II-lea e.n., într-o fază în care avusese deja loc o cădere. Nu exista niciun grup, nicio nație, nu exista nimic numit sfințenie, adică un sentiment cel puțin relativ de unitate. Totul a fost distrus, zdrobit, separat. Prin urmare, a fost necesară o tehnică pentru a încununa această perioadă întunecată de suferință, numită exil și care ar trebui să se încheie prin corectare.

Cartea Zohar este destinată perioadei de separare, de la scrierea sa și până în zilele noastre, într-un exil de două mii de ani, astfel încât, odată cu timpul nostru, să începem să punem în aplicare ceea ce este scris în ea, adică să ne corectăm.

În generația noastră am fost răsplătiți cu Comentariul Scării la Cartea Zohar. De aceea, putem dezvălui Cabala și să începem să înțelegem ce mare cabalist a fost Rabi Șimon, împreună cu discipolii săi, în urmă cu 2000 de ani.

Întrebare: Vrei să spui că fără Comentariul scris de ultimul cabalist al secolului 20, Baal HaSulam (Yehuda Așlag) este imposibil să înțelegi Zohar?

Răspuns: Imposibil. De aceea a apărut.

Din KabTv „Fundamentele Cabalei” 18/12/18

 

 

Cabala și credințele, partea 6

Sacrificiul – Venind mai aproape de Creator

Întrebare:  În toate credințele se practică conceptul de obţinere a puterilor superioare prin sacrificiu. Ce se întâmplă în Cabala?

Răspuns:  Cabala are, de asemenea, un astfel de concept numit „sacrificiu”.

Dar aici se înțelege că o persoană își sacrifică egoismul, nu vrea să-l folosească și nu vrea ca egoismul său să-l conducă. Vrea să renunțe la el, să-l schimbe pentru altruism și dăruire..

„Sacrificiul” în ebraică este „Kurban”, care provine de la cuvântul „Karov” (apropierea). O persoană dorește să-și corecteze egoismul și, bazându-se pe aceasta, să se apropie mai mult de Creator. Aceasta este jertfa.

Întrebare:  Adică tot ceea ce este scris în Tora despre donații către Templu implică exact acest lucru?

Răspuns:  Doar asta. Donațiile sunt practic ceea ce au făcut în Templu, deoarece Templul este un loc de contact între om și Creator.

Întrebare:  Oamenii veneau acolo să se unească între ei?

Răspuns:  Puteți veni la Templu fizic, dar nu înseamnă nimic. Un om apare într-un loc din inima sa, unde și-ar putea sacrifica egoismul – „să-l măcelărească”, să-l jertfească, pentru a se apropia de Creator cu un sentiment de altruism absolut, iubire, dăruire și conexiune.

Întrebare:  Deci, aceasta nu are nicio legătură cu faptul că erau sacrificate animale în Templu?

Răspuns:  Nu. Aceasta toate sunt o alegorie, cum ar fi rădăcina și ramura, cauza și efectul, nimic mai mult. Deci, puteți ucide câte animale doriți și nu va face nicio diferență.

Întrebare:  Deci, marele preot își sacrifica egoismul pentru a se apropia de ceilalți oameni?

Răspuns:  El era cea mai corectată persoană, dintre toți oamenii.

Întrebare:  Împreună cu munca interioară, el a luat un miel, l-a tăiat și l-au mâncat?

Răspuns:  Da. Au efectuat toate acțiunile în același timp, pornind de la cele mai spirituale, cele mai înalte acțiuni, până la cele mai mici, materiale – împreună și în aceeași intenție.

Din KabTV „Bazele Cabalei” 2/17/18

Cărămizile conexiunii

Întrebare: Ce sunt cărămizile din care este construit Templul (Kli/vas)?

Răspuns: Ele sunt toate obstacolele care sunt revelate în noi, toate respingerile, înstrăinările și refuzul de a ne apropia între noi, pe care le depășim cerând opusul, adică să fim uniți.

Orice conexiune dintre noi deasupra oricăror respingeri este încă o cărămidă pe care o adaugi la Templu, locul unde Creatorul va fi revelat. Doar numără cât de multe cărămizi poți așeza într-o ora și vei vedea că poți adaugă mai multe în fiecare minut. Chiar mai rapid.

Din Congresul Mondial de Cabala din Moldova 9/5/19, lecția 0

Începutul unei munci spirituale serioase

Este spus de cabaliști că „nu există nimic în afară de El”. Iar noi trebuie să descoperim asta pentru a obține, în conexiunea unii cu alții, o singură sursă – un singur Creator.

În măsura în care ne conectăm, fiind foarte diferiți și foarte departe unul de celălalt, începem să creăm o nouă calitate, un sentiment de unitate în noi, înșine, obținut dintr-o combinație de contrarii. Fără a ne distruge dorințele egoiste (este imposibil să le distrugem), fără a le elimina, încercăm să creăm un singur întreg din tot ceea ce este în noi.

De obicei, înainte de a veni la o Convenție, ne gândim că ne vom aduna împreună și vom începe să investim toată forța noastră în conexiune, în anularea noastră. Cu toate acestea, când ajungem acolo, se dovedește brusc că gândurile și dorințele noastre nu sunt aceleași ca înainte și că deja ne dorim altceva.

Acesta este începutul muncii serioase asupra noastră. Începem să primim tot felul de tulburări și acestea ar trebui să ne avertizeze să creăm o conexiune deasupra lor.

Dar nu încercăm să dezvăluim noi tulburări, ci pur și simplu încercăm să ne conectăm și, pe măsură ce facem acest lucru, dezvăluim tot mai multe tulburări. Aceasta ne oferă oportunitatea de a ne ridica deasupra lor și de a crea o dorință unică, un singur sistem.

Din Convenția din Moldova, Lecția 0, 5/09/19

Ce înseamnă să simți prietenii?

Întrebare: Ce înseamnă să simți prietenii?

Răspuns: Înseamnă că îmi pasă constant de conexiunea cu ei. Când aspir la asta, atunci îi simt în aspirația mea: la ce ar trebui să mă conectez, la ce ar trebui să fiu în adeziune cu ei, la ce ar trebui să aparțin.

Prin urmare, nu mă mai simt pe mine, însumi, ci aspirația mea pentru ei, dorința de a-i simți. Este o mișcare internă a simțurilor.

Întrebare:  Ar trebui să simt aspirația unui prieten?

Răspuns:  Trebuie să simțiți dorința de a vă conecta cu un prieten.

Din Conventia Mondiala de Cabala din Moldova 9/5/19, Lecția 0

Să ridicăm punctul din inimă

Rabash, „TANTA [Taamim, Nekudot, Tagin, Otiot]”: Taamim [arome] înseamnă că cel care vrea să guste un gust bun în viață, ar trebui să acorde atenție punctului său din inimă.

Fiecare persoană are un punct în inimă, cu excepția faptului că nu strălucește. Mai degrabă, este ca un punct negru. Punctul din inimă este un discernământ al Nefesh [sufletului] Kedusha [sfințenie], a cărui natură este un vas al dăruirii.

Cu toate acestea, el se află într-o stare de Shechina [Divinitatea] în praf, ceea ce înseamnă că o persoană îl consideră nimic. În schimb, pentru el are aceeaşi importantă ca praful. Aceasta se numește Nekudot [puncte].

Punctul din inimă este într-adevăr ca praful, ca ceva destul de nesemnificativ, chiar opus oricărei importanțe. Cu toate acestea, există în mod necesar în fiecare dintre noi și de la el ne putem construi sufletul. Se datorează faptului că sufletul este calitatea dăruirii din noi.

Punctul din inimă se aprinde în toată lumea și ne împinge spre ceva. Arată unei persoane neînsemnătatea stării sale, a problemelor, lipsa de valoare și goliciunea. El conduce întreaga lume. Trebuie să îl analizăm și să începem să îl ridicăm, adică să înțelegem că în calitatea egoistă a primirii nu vom fi incapabili să ne împlinim, în niciun fel. Lumea va fi distrusă continuu și nu vom putea face nimic în acest sens.

Singurul lucru pe care îl putem face este să începem să acordăm importanță punctului din inimă. Pare negru în percepția noastră, pentru că nu vrem să fim în calitatea dăruirii. Rezistăm și nu vrem să înțelegem ce este asta, de fapt.

Acest punct este dorința pentru spiritualitate, dorința de unitate, dorința de a dărui. Cu toate acestea, nu avem în noi nicio dorință de a dărui. Prin urmare, strălucește cu lumină neagră, oferindu-ne un sentiment de întuneric în viața noastră. Acest sentiment împinge o persoană să caute împlinirea, să caute sensul vieţii, din suferință, lipsă de importanţă și goliciune.

Însă, de îndată ce vom începe să îl dezvoltăm, vom simți că are o importanță primordială, deoarece prin el intrăm într-o realitate complet diferită – lumea spirituală.

[252475]
Din Lecția 0,  Convenţia Mondiala de Cabala  din Moldova 9/5/19,, „Intrarea în convenție”