Category Archives: Stiinta

Către o nouă lume într-un mod rezonabil

Întrebare: Ce se va întâmplă cu lumea dacă umanitatea stă fără să facă nimic, în dorul lelii?

Răspuns: Dacă stăm cu mâinile încrucișate, atunci va izbucni al treilea război mandial. Vor supraviețui puțini din populația lumii, iar un mic procent din oamenii care vor supraviețui, vor fi forțați să accepte metodă de cooperare reciprocă și corectă dintre ei, pentru a atinge o stare în care toată umanitatea se va ridica la un nou nivel de dezvoltare.

Am epuizat deja ceea ce ne-a fost dat pe Pământ privitor la nivelele mineral, vegetal și animal iar acum trebuie să ne ridicăm la nivelul de Adam (Om). Adam, similar (Domeh) cu forță superioară, este următorul nostru nivel de existența.

Vedem că suntem într-un impas în știință, cultură, relații, familie și cooperarea reciprocă dintre noi. Lumea a căzut în consumul de droguri, având senzația de inutilitate și lipsă de sens a existenței. Actuală paradigama a fost epuizată și trebuie înlocuită cu altă nouă.

Întrebare: Este într-adevăr necesar un al treilea război mondial pentru a se efectuă procesul de resetare?

Răspuns: De ce? La urmă urmei se poate realiză și fără un război. De exemplu, un copil neastâmpărat învață prin pedespese în timp ce un copil bun înțelege că este preferabil să facă totul în cel mai bun și mai rapid mod.

Înțelepciunea Cabala vorbește despre aceste două posibilități, deoarece este posibil că noi să atingem etapă următoare, nu neapărat prin lovituri, așa cum ne-a obligat evoluția să facem de mii de ani, ci printr-un mod rezonabil, al unui intelect onest.

Din programul de radio “Ecoul Moscovei” din 25.11.2015

Ştiinţa care revelează secretul creaţiei

Trăim în timpuri foarte interesante, care sunt însă foarte neclare. Umanitatea a fost întotdeauna obişnuită să îşi facă planuri pentru următorii 10 ani, chiar 50 de ani. Oamenii ştiau de ce trăiesc şi în ce direcţie se dezvoltă naţiunea lor. Dar în urmă cu aproximativ 30-40 de ani, am pierdut direcţia în viaţă şi acum nu mai ştim de ce trăim şi ne dezvoltăm.

Fiecare om, familie şi naţiune se află într-o astfel de situaţie. Ne domină atât de mult încât nu mai vrem să învăţăm, deoarece nu vedem niciun rezultat din asta. Copiii nu mai sunt conectaţi la părinţi lor şi nu mai vor să se căsătorească, că întemeieze o familie sau să dea naştere la copii.

Nu au niciun scop clar în viaţă, cum ar fi construirea unei case, creşterea unui copil şi aşa mai departe. Oamenii au pierdut gustul vieţii. Mulţi oameni suferă de depresie şi pentru a uita, folosesc droguri. Procentajul divorţurilor este în creştere, la o rată alarmantă.

Aceste timpuri stranii ne arată distanţa dintre noi, pierderea conexiunii cu naţiunea noastră, cu familia, cu prietenii. Erau timpuri când existau legături foarte puternice între rude. În zilele noastre nu mai este aşa, oamenii pot călătorii peste tot şi pot trăi într-o societate cu o cultură diferită.

Senzaţia de nonsens în viaţă se împrăştie peste tot în lume, sub diferite forme. Nu ne propunem niciun scop unic pentru noi şi nu ne gândim la ce va fi în următorii 30, 40, 50 sau 100 de ani. În trecut, acest lucru era interesant, dacă nu pentru o persoană, măcar ca naţiune, dar acum acest lucru nu mai interesează pe nimeni. Toată lumea trăieşte doar pentru astăzi, deoarece este mai uşor şi mai simplu.

Lumea nu a fost niciodată într-o astfel de stare, care este un semn al unei perioade de tranziţie. Trebuie să trecem din această stare către o nouă stare, adică trebuie să începem să căutăm noi valori care fac ca viaţa să merite trăită. Astăzi, pentru oameni nu mai există asemenea valori.

Chiar dacă cineva are o dorinţă, nu îşi poate realiza speranţele şi scopurile. Totul se destrăma la toate nivelurile: material, spiritual, cultural, fizic, în familie şi în societate.

Exact în aceste timpuri ni se revelează înţelepciunea Cabala. Îşi are originea acum 3800 de ani în vechiul Babilon. Se spune că odată eram în aceeaşi stare de respingere reciprocă în care ne aflăm şi astăzi. Egoul nostru ajunsese la asemenea dimensiuni încât am pierdut conexiunea dintre noi şi ne-am împrăştiat în toată lumea şi ne-am distanţat de acea conexiunea din Babilon, în care am muncit şi am trăit. Au rămas multe evidenţe culturale care ne reamintesc de separarea pe care am experimentat-o în Babilon.

Astăzi, începem să intrăm într-o situaţi similară, doar că la un nou nivel. Astăzi, planeta noastră a devenit mai mică, la fel ca în vechiul Babilon şi, la fel ca babilionenii, nu ştim ce să facem. Din nou, nu ne mai este clar cum să mai procedăm unul cu celălalt. Nu mai vrem să avem de a face cu alţii, aşadar divorţăm, ne separăm. Fiecare se simte în mod individual.

Cabala vorbeşte despre aceste lucru şi astăzi trebuie să ne ridicăm deasupra egoului şi să înţelegem că această problemă care începe să apară în noi, în copiii noştri, în familie, societate, naţiune şi în lume, a apărut pentru ca noi să ne ridicăm deasupra noastră şi să începem să dezvoltăm conexiuni între noi.

Această conexiune ne ridică la următorul nivel de existenţă. Prin sistemul de conexiune dintre noi, pe care îl creează umanitate, începem să simţim o nouă lume, o stare absolut nouă. De fapt, astăzi percepem creaţia prin cele cinci simţuri corporale, dar suntem gata să o simţim printr-un simţ adiţional, integral, pe care îl putem dezvolta dacă ne conectăm într-un sistem de comunicare şi cooperare dintre noi.

Adică, în loc să îmi percep lumea mea privată, egoistă, vom începe să simt lumea ca integrală şi conectată. Voi începe atunci să simt întregul sistem, întreaga creaţie şi interacţiunea dintre părţile ei, în aşa măsură încât voi simţii lumea şi pe mine însumi într-un mod total diferit.

Astăzi, simţim că existăm în lume pentru un anumit număr de ani, într-o reţea de interconexiuni. Dar dacă începem să ne conectăm unul cu altul, în ciuda a ceea ce ne dictează egoul nostru, vom obţine un nou sistem de comunicaţii şi ne vom regăsi la un alt nivel, într-o dimensiune integrală în care nu există început şi sfârşit. Astfel, conexiunea dintre noi va face posibil să vedem lumea prin alţii, o lume multidimensională şi nu una liniară, aşa cum vedem astăzi.

Nu este uşor să explici aceste lucru cuiva, iar acesta să obţină o percepţie a acestei lumi. Dar ca rezultat al unor exerciţii unice, conform cu metoda înţelepciunii Cabala, putem obţine asta şi putem vedea o creaţie absolut diferită.

Înţelepciunea Cabala ne spune că, chiar dacă vrem sau nu, vom ajunge la asta. Aşadar ne aflăm într-o stare de criză în toată natura, care ne arată faptul că natură însăşi este integrală şi toate părţile ei sunt în armonie completa una cu alta, iar omul nu este pregătit să existe într-o imagine aşa de armonioasă, pentru egoul îl scoate din ea.

Deoarece suntem opuşii naturii, îi producem în mod constat daune şi nu vrem să fim parte din imaginea integrală. Şi astfel simţim confruntare cu natura sub forma de criză.

Aceasta criză din prezent va continua până când vom ajunge la aceeaşi cooperare directă, integrală, cu natura, aşa cum o au deja toate componentele acesteia.

Natura minerală, vegetală şi animală se află în armonie, homeostază, echilibru. Omul, folosindu-şi egoismul şi devorând cu natura sa egoistă mai mult decât îi este necesar pentru existenţă, violează această armonie şi în cele din urmă se ajunge la criză.

De aceea, confruntarea cu natura va continua şi ne va duce la un asemenea şoc încât va trebuie să găsim o modalitatea de a ne continua existenţa. Într-adevăr, în ciuda avansului tehnologic, nu putem trăi o viaţă normală fără o interacţiune corectă şi o armonie cu mediul înconjurător.

Armonia se găseşte numai dacă trecem printr-o perioadă de re-educare, prin eforturi de a ne reclădi, de ridicarea deasupra naturii egoiste şi să ajungem la o interacţiune corectă între noi.

Acesta este principalul subiect al înţelepciunii Cabala, care ne povesteşte despre istoria apariţiei omului pe planetă şi despre ajungerea la sfârşitul dezvoltării egoiste, atunci când este constrâns să se schimbe. Înţelepciunea Cabala explică cum ne putem schimba pentru a ieşi din criză, criză care se va simţii din ce în ce mai mult, la o scală din ce în ce mai brutală, în individ, familie, societate, naţiune, lume.

Aşadar suntem obligaţi să învăţăm cum să interacţionăm între noi. Pentru asta, există metoda educaţiei integrale, care ne permite o cale uşoară de implementare: corectarea graduală a interacţiunii dintre noi, cu ajutorul unor exerciţii speciale.

Foarte rapid, se vor revela în noi alte forţe ale naturii, care sunt opuse forţelor egoiste care produc conflicte între noi. Omul va începe să simtă că poate echilibreze forţele egoiste cu cele altruiste, în măsura în care va începe să simtă lumea ca bună şi nu crudă.

Va începe să înţeleagă forţele naturii, de ce se comportă natura în aceste fel cu el şi în ce formă poate folosi forţele naturii pentru propriul interese şi să beneficieze cu adevărat de existenţa sa pe această planetă.

Atunci când omul începe să interacţioneze corect cu alţi oameni, adică începe să se conecteze în mod corect cu ei, va începe să se simtă într-o reţea unică de comunicaţii, care conectează toată lumea.

Va simţii că iese de sub tiparele timpului, spaţiului şi a mişcării şi că există într-o dimesniune absolut diferită, în care principalul lucru nu îl constă corpul individului ci corpul colectiv şi existenţa colectivă, unde începem să trecem într-o altă dimensiune, altă stare.

Împreună cu asta, lumea se va dizolva din senzaţiile noastre şi, în locul ei, vom începe să simţim ceea ce se numeşte o lume superioară, adică o existenţă împărţită în care toate conceptele de timp, spaţiu, mişcare, naştere, îmbătrânire şi moarte, vor dispărea.

Vom înceta să mai simţim această lumea aşa cum este ea acum şi vom intra în înţelegerea ei interioară. De fapt, acum noi o simţim numai prin cele cinci simţuri corporale şi astfel simţim lumea atât timp cât există corpul nostru. Iar dacă în locul lui creăm un alt corp, care este în conexiunea dintre noi, atunci prin el vom începem să simţim întregul mediu înconjurător în forma sa adevărată, care nu este distorsionată şi limitată de corp.

Omul care este implicat cu corectarea proprie, conform metodei educaţiei integrale, va trece gradual de la a simţi lumea noastră la a simţii o lume dublă, atât lumea noastră cât şi o lume mai interioară, lumea superioară. Iar atunci când corpul mare, va continua să existe numai simţind lumea superioară, lume pe care a descoperit-o şi a obţinut-o în timpul vieţii fizice.

Acesta este scopul înţelepciunii Cabala: de a îi face pe oameni să perceapă lumea integrală. De fapt, criza prin care trecem este creată de natură în mod special pentru a ne aduce de la percepţia unei lumi limitate, prin corpurile noastre, la o percepţie integrală prin conexiunea generală dintre noi.

Astăzi, mulţi oameni din lume sunt angajaţi în înţelepciunea Cabala. La timpul său, Cabala a prezis că lumea va ajunge la o stare în care nu se va mai putea împlini cu nimic, la faptul că oamenii vor simţii un gol şi îşi vor pierde scopul şi menirea vieţii. Toate acestea vor aduce omul la întrebarea „Care este menirea vieţii mele?”

Oamenii vor descoperi gradual secretul menirii vieţii. Nu este latent în corpul nostru şi nu este limitat de limitele corporale, mai degrabă este mult mai sus de acestea. Întregul univers şi întreaga creaţie reprezintă un sistem complet diferit şi nu aşa cum este perceput astăzi. Ştiinţele acestei lumi deja vorbesc de asta.

În limitele organizaţiei noastre, facem toate eforturile pentru a dărui tuturor care doresc, oportunitatea de a se angaja în înţelepciunea Cabala şi, gradual, să obţină senzaţia lumii superioare.

Din Tabăra de vară din Bulgaria “Ziua a doua” 7/12/14, Lecţia 4

Un pas la stânga, un pas la dreapta: Incercăm să ieşim din realitate

Întrebare: Când studiem natura şi pe noi înşine, descoperim că suntem total dependenţi de gene şi de mediul înconjurător. Avem de a face cu aceasta evidenţă de neînfrânt că nu avem libr arbitru şi că suntem muritori. Totuşi, nu suntem pregătiţi să confirmăm aceste fapte; ignorăm rezultatele cercătărilor noastre şi preferăm să stăm în iluzia care ne apare. Cum poate fi rezolvat acest conflict?

Răspuns: Studiem multe fenomene, dar nu suntem ghidaţi în mod necesar de rezultate. Sunt îndoieli, credinţe, speranţe şi în cele din urmă egoism. Chiar dacă ştim că ne înşelăm, rămânem înţepeniţi în „opinia” noastră din moment ce asta vrem cu adevărat. Vedem asta la copii, dar şi adulţii sunt de cele mai multe ori la fel.

Pe scurt, viaţa noastră este dificilă. Dar în orice caz, datele imparţiale, rezonabile, certificate de cercetări ştiinţifice ar trebui să fie accepte ca fapte. Altfel, în final, îi vom rănii pe alţii şi pe noi înşine.

Pe de altă partem, concepte care nu au fost validate sau dovedite prin ştiinţă nu pot fi acceptate de nimeni

Întrebare: Deci, un om este o creatură iraţională şi egoistă care crede în poveşti, dacă acestea i se potrivesc?

Răspuns: Chiar! Cum se poate asta? Suntem chiar păcăliţi de senzaţii plăcute, chiar dacă ele sunt greşite? Hai să spunem că îmi place să fumez, să mănânc în exces şi să fac multe alte lucruri nesănătoase. Nu îmi pasă că îmi fac rău atâta timp cât mă delectez cu ele. Vreau să fac ce îmi face plăcere şi dacă va trebui să plătesc pentru ele mai târziu, cui îi pasă!?

O astfel de atitudine este iraţională. Logic, trebuie să accept legile naturii şi să mă conformez lor şi să le urmez ca şi o maşină. Oricum, dorinţele mele „strică” totul şi, în ciuda a orice, eu fac ce îmi face plăcere. Aşa este modul în care este creată o fiinţă umană. În contrast cu nivelele mineral, vegetal şi nivelul animal, omul deteriorează.

Dacă nu ar fi egoismul nostru, noi am fi simple animale care au un program bine inoculat în ele; dacă ar fi aşa, nu am avea nici o şansă. Animalele nu se confruntă cu dileme, de genul: „Să fac sau să nu fac? Să fac asta în acest mod sau în alt mod? Va fi plăcut sau nu?” Ele sunt guvernate de legi corecte:  aşa se face.

Şi aici noi suntem măi rău ca ele; suntem cei mai răi! Dincolo de toate, egoismul nostră ne stă în cale şi ne previne să observăm legile naturii; nu ne lasă să acţionăm cum ar trebui să acţionăm, fără să deviem un centimetru la dreapta şi la stânga, să mergem doar pe linia fină, pe cale. Legile naturii sunt imuabile, invariabile şi infinit de precise; oricum surplusul de egoism distruge şi ne face rău la toţi. Noi facem ce este bine pentru egoul nostru iar asta este tot timpul împotriva naturii.

Aceasta este calea prin care un om se transformă într-un „animal stricăcios”. Toate lucrurile pe care le avem în plus faţă de nivelul animal arată extrem de bine: cultură, educaţie, etc. aceste lucruri sunt bazate pe corupţia noastră. Literantura, muzica, şi alte „nivele spirituale” rezultă din deficienţa omului după ce a încetat să mai fie un animal. Păsările cântă nu pentru că aspiră către frumuseţe, dar fac asta. Însă, noi suntem diferiţi…

În final, orice îmbrăţişare a bunului simţ şi a ştiinţei în forma pură este dăunătoare. În fapt, tot ce ar trebui să promovăm este ştiinţa. În orice caz, noi găsim utilitatea pentru orice putem. Ce putem face în privinţa asta? În fapt, chiar educaţia, creşterea şi cultura tot ce nu este derivat de la instinctele animale, este spart şi vine ca o compensaţie. Noi nu realizăm cât de puternic deviem de la calea care ne-a fost dată de Natură, nici nu înţelegem că am devenit un element străin, o „tumoare cancerigenă”, care se dezvoltă în organismul nostru colectiv. În final, tumoarea se distruge pe sine şi mediul în care trăieşte. Ecologia este cel mai bun exemplu. Celulele cancerigene devorează corpul şi mor împreună cu el. Ele nu se pot opri. Asta este forma lor de existenţă. Egoismul se comportă în acelaşi mod în noi.

Deci noi trebuie să înţelegem clar unde este linia subţire, muchia, proporţia între ştiinţă şi „ştiinţă sf”, care este religia, credinţele, conceptele filosofice, construcţiile psihologice etc. Nu putem folosi lucruri din aria ştiinţifică dacă nu o facem cu acurateţe, ca şi animalele care îşi urmează instinctele şi să nu facem greşeli. Chiar dacă am descoperit tot felul de fenomene şi am dezvoltat metode variate care se bazează pe ce am găsit, aceste lucruri îşi au originea şi există în natură. De aceea, dacă urmăm legile naturii, totul merge bine. Este bine dacă legile naturii sunt revelate în ştiinţă.

Oricum, dacă ne referim la sfera speculativă, la teorii artificiale şi practică, ar trebui să păstrăm în minte că toate sunt imaginare sau false. Nu le putem aplica în viaţă. În acest caz, cum ne putem relaţiona la suflet? Nu i-am găsit metode ştiinţifice şi nu îl simţim în simţurile noastre. Deci există el în realitate?

Este chiar posibil ca ştiinţa să fie capabilă curând să răspundă la această întrebare. Ştiinţa constant ne aduce ceva nou dintr-o sferă ascunsă, corectează deficienţe curente, modernizează şi îmbunătăţeşte lucruri care au fost descoperite anterior. Oricum, nu putem să facem aceste lucruri pe muncă la întâmplare.

Pe de altă parte, cum să ne raportăm la cărţile de Kabbalah care ne spun despre suflet? Ne putem baza pe ele? Dincolo de tot, credinţa nu funcţionează din moment ce nu este ştiinţifică.

Deci, până când atingem aceste lucruri noi înşine, nimic nu dovedeşte existenţa lor şi vom avea îndoieli.

Ce putem face?

Ar trebui să reconciliem progresul nostru natural ca şi o „bio-maşină electrochimică” şi să realizăm clar că nu avem niciun liber arbitru cu excepţia alegerii mediului şi plasarea noastră în mediul corect. Trebuie să fie făcut strict ştiinţific; trebuie să vedem totul din jurul nostru doar prin legile naturii care pot fi reduse la două părţi, care pot fi numite „calea Torei” şi „calea suferinţei”.

Din a patra parte a Lecţiei Zilnice de Kabbalah, 13.01.2013, „Corp şi Suflet”

 

Atunci când știința se transformă în negociere

Nu putem vorbi despre ceva serios, științific, bazat pe fapte pe care nu le-am descoperit. Noi încercăm să studiem realitatea complexă a acestei lumi în părți și, chiar dacă nu le putem separa una de alta, putem descrie în continuare lucruri și avem ceva pe care să ne bazăm.

Pe de altă parte, nu știm ce înseamnă Lumina si vasul, o acțiune și un potențial, ce sunt timpul, mișcarea și spațiul în sens spiritual și cum să ne ridicăm deasupra lor. Aici nici măcar nu identificăm elementele de bază și, de fapt, nu putem discuta aceste detalii.

Baal HaSulam spune că „filosofia s-a înfășurat într-un tallit care nu este al ei,” ceea ce înseamnă că se ocupă cu ceva care nu-i aparține. Cum este posibil să se discute despre concepte abstracte, despre Lumină și vas și despre o dimensiune care este mai presus de această lume, dacă nu ești acolo. Dacă-ți imaginezi, du-te la Hollywood, poate că ei vor face un film din fanteziile tale. În orice caz, aceasta nu este știință și nici măcar opinii care se presupun a fi științifice, ci fantezie în forma sa pură.

Deci, după exagerarea în descrierile abstracte, filosofii le-au lăsat și astăzi nu se mai ocupă cu studii „pământești”. Ei sunt incapabili să continue să-și prezinte conceptele teoretice proprii.

Acesta este un alt aspect al crizei, care prezintă limitele omului în confruntarea cu această lume. Dacă evoluția l-a adus să se ridice la un nivel mai ridicat și nu face nimic, el descoperă limitele căii sale și criza.

Filosofia este de fapt o știință despre viață, ceva ce este sublim și care impune ca o persoană să se ridice deasupra naturii sale. Ea trebuie să fie obiectivă, trebuie să fie adaptată la natură; trebuie să se ridice deasupra nivelului uman al acestei lumi. Odată filosofii au operat în această direcție. Platon și Aristotel, de exemplu, au avertizat cu privire la trecerea înțelepciunii către cei care nu au fost vrednici de ea. Ei au înțeles măreția înțelepciunii și au înțeles natura umană și au lucrat mai presus de ea pentru a fi deasupra ei, într-un fel.

Astăzi nu există nici o urmă din asta, dimpotrivă, oamenii de știință vor să se „bucure de ambele lumi”, ceea ce înseamnă că sunt după un dublu beneficiu: atât științific, cât și financiar. Acesta este sfârșitul înțelepciunii. A fost vândută.

Din partea a 4-a a Lecției zilnice de Cabala 06/12/12, „Înțelepciunea Cabalei și Filosofia”

Stiinta Creatorului

Întrebare: Care este baza pentru care pretinzi că psihologia este apropiata de Cabala?

Raspuns: Totul depinde nu de problema în sine, ci pe modul în care noi o înţelegem. Înţelegerea noastră se schimbă cu timpul. Astăzi, de exemplu, trăim într-o perioadă de mari schimbări, în special schimbări în percepţia noastră asupra lumii şi, în consecinţă, a atitudinii noastre faţă de lume.

Timp de secole, Cabala a fost considerata misticism şi cabalistii au fost considerati mistici; vrăjitoria şi ghicitul au fost atribuite lor. (A se vedea Wikipedia despre Rav Kaduri şi altii). Cu toate acestea, timpul schimbă percepţia noastră şi Cabala incepe treptat să fie percepută ca ştiinţă a lumii, psihologia superioară a omului.

Psihologia, de asemenea, a trebuit să se apere mulţi ani împotriva acuzaţiilor de misticism. A trebuit să-si dovedească materialismul şi subiectul temerilor legate de acuzaţiile de a fi legata de religii, reîncarnări, etc

În ultimul timp, cu toate acestea, lumea este într-o astfel de stare de confuzie, incat este posibil sa-si schimbe percepţiile şi sa-si reînnoiasca perspectivele: Cabala nu mai este doar misticism şi psihologia isi permite să vorbească despre lucruri care sunt dincolo de această lume.Conceptul de „materialism” si-a rupt graniţele sale fixe. Psihologia a devenit o ştiinţă materialistă, în ciuda faptului că numele său „psyche” înseamnă „suflet” în limba greacă.

De fapt, în rapoartele, cercetarea şi discuţiile fizicienilor moderni, văd din ce in ce mai mult misticismul! În viitor, toate ştiinţele se vor contopi si vor deveni una. Înţelepciunea Cabalei este ştiinţa intregii creaţii, sau, mai degrabă, ştiinţa Creatorului. Pana la urma, nu pot fi atât de multe domenii de studiu despre o singura lume!

Teoria Intregului Sau Intregul In Teorie?

Intrebare: Faimosul om de stiinta Stepen Hawking, impreuna cu un grup de colegi, crede ca lumea noastra tridimensionala este „sub apa”, a patra dimensiune este „deasupra apei” si ca noi trebuie sa invatam sa „innotam” impreuna. Ei o numesc „Teoria Intregului”.

In mare, ei vorbesc despre unsprezece dimensiuni care pot fi descrise ca unsprezece pereti. Ciocnirea dintre acesti pereti este cauza big bang-ului. Printre cercetatorii care sustin aceasta perspectiva sunt aceia care au luat parte la proiectul acceleratorului de particule. Ce putem spune despre asta?

Raspuns: Eu nu subestimez rezultatele cercetarilor stiitifice. Dimpotriva, le urmaresc si le iau in considerare foarte serios.

Care este originea acestor teorii? Ideea este ca dorinta noastra egoista isi schimba forma sub influenta Luminii care Reformeaza. Cand se schimba, apar diferite teorii, concepte si perceptii. Noi nu suntem interesati de acestea, cu exceptia posibilitatii de a verifica daca umanitatea avanseaza spre adevar. Simte umanitatea in intuneric, calea spre acesta?

Astazi, oamenii se confrunta cu un perete, nu cu unsprezece. Daca ei vor sa continue sa studieze natura, ei trebuie sa se schimbe. Acceleratorul trebuie sa existe inauntrul omului. Noi il numim „precipitarea timpului”, „accelerarea timpului”, si „scurtarea drumului”.  Acest accelerator se formeaza cu ajutorul grupului atunci cand prietenii primesc puterea Luminii si cand intr-adevar o folosesc.  

Oamenii de stiinta nu au mijloacele, dsei au incercat deja totul. Diametrul inelului acceleratorului depaseste 26 kilometri. Care ar fi diferenta daca acest diametru ar fi de 26 de milioane de kilometri? Ei ar descoperi particule noi, ar avea date noi si apoi?

Pentru a intelege natura, noi avem nevoie de a doua forta care se afla acolo, insa oamenii de stiinta nu au aceasta forta. Ei continua sa incerce sa ajunga la concluzii si sa inteleaga separat fiecare parte, lucru dealtfel imposibil. Am auzit de Teoria Stringurilor, Teoria Haosului si de inca multe altele de cand am inceput sa studiez stiinta. Aceste teorii apar din cresterea constanta a ego-ului nostru care inventeaza in mod constant lucruri noi. In acest fel se apropie de adevar, insa in acelasi timp, ramane egoist si nu se schimba in interior, din punct de vedere calitativ.  

Prin urmare, stiinta in general si fizica in particular si-au atins limitele. Nu mai exista progres real. Sunt cateva domenii care mai genereaza interes, cum ar fi genetica de exemplu. Insa, si aici, este voba mai degraba de tehnologie decat despre dobandirea esentei diferitelor fenomene.

Umanitatea se confrunta cu o criza globala. Prin urmare, daca nu revelam a doua forta, forta Luminii si nu invatam cum sa lucram impreuna, nimic nu ne va fi de ajutor. In fond, aoamenii de stiinta fac experimente la nivel scazut. Presupunand ca ei vor reusi sa sparga particulele elementare ei nu vor studia si cealalta parte a sistemului care este mult mai mare, partea care guverneaza totul.

Imi place de asemenea sa ma uit la programele TV in domeniul stiintei, in general insa, stiinta si-a atins limitele.

Din partea 3 a Lectiei Zilnice de Cabala 03/02/2012, “Prefata la Cartea Zohar”

Știința științelor

Întrebare: Cum pot să fiu convins de necesitatea muncii spirituale când, în mod constant, ne pierdem direcția și puterea de-a lungul drumului?

Răspuns: Din contră, trebuie să-mi fac permanent griji pentru direcția corectă și puterea pentru muncă. Avem nevoie doar de clarificarea acestor lucruri în conformitate cu legile creației și tocmai despre aceasta studiem.

Știința Cabalei este o știință care le include pe toate celelalte. Ea cercetează natura în totalitate. Dar, în același timp, umanitatea nu înțelege ca ea însăși trăiește în această rețea globală. Ea trăiește în întuneric și este imersată într-o totală neștiință.

Pentru a clarifica lumea înconjurătoare, oamenii au divizat-o în părți separate, cărora le-au atribuit diferite discipline științifice: fizică, chimie, biologie, zoologie, etc. Astfel am “desprins” pepite de cunoștințe din muntele de întuneric în care ne aflăm.

Știința Cabalei, pe de altă parte, explică fiecare domeniu în termenii unei singure legi. Ea nu respinge științele generale, tradiționale. Toate legile descoperite cu ajutorul științelor tradiționale aparțin doar unei arii mici a percepției noastre, din dorința egoistă, care este opusă naturii creației. De aceea noi trebuie să înțelegem că în Gmar Tikkun (sfârșitul corecției), când această dorință dispare, vom descoperi alte legi care transcend timpul, mișcarea și spațiul. Există o altă fizică și chimie; totul este diferit. Această realitate există doar temporar, până când vom intra în marea și adevărata percepție a lumii.

Întreaga noastră lume există cu singurul scop ca noi să ieșim din ea și să ne găsim independența. Ea ne dă o bază, un punct de plecare, central, independent și deconectat de Creator. Se află la cea mai mare depărtare de lumea Infinitului, este cea mai adânc imersată în întuneric, dar este tocmai punctul din care ne începem ascensiunea.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala 1/24/12, “Introducere la TES”

Familiarizandu-ne cu mintea universala

Intrebare: Care este sensul a „ reveland design-ul naturii”: Oare o persoana vede, aude sau simte ceva?

Raspuns: Dupa cum omul devine similar cu natura inconjuratoare, incepe sa o trateze intr-o maniera pozitiva, sa ii inteleaga design-ul, sentimentele si gandul. El incepe sa vada acea natura, care i-a creat pe toti, inclusiv pe el, omul care poseda minte si emotie superioare.

Apropos, multi vorbesc despre asta, oameni care sunt intimi cu natura, care au crescut si s-au dezvoltat in ea, de exemplu beduinii in Israel care traiesc in desert. Ei simt natura, boarea/respiratia ei.

Am discutat cu multi oameni care au petrecut ani multi in desert, in tundra si in jungla alaturi de maimute. Mi-au povestit despre trairi uimitoare, cand senzatia naturii, design-ul ei, mintea ei, brusc incepe sa comunice cu persoana, iar ea incepe sa simta ca exista  in interiorul naturii mama, in interiorul unui enorm sistem intelept. Dintr-odata incepe sa vorbeasca, sa comunice cu el, sa isi dezvaluie fundamentul, planul, sa se identifice cu ea, si apare o oarecare uniune intre om si natura care il eleveaza la urmatorul nivel al dezvoltarii.

Intelegerea design-ului comun al naturii si ascensiunea la urmatorul nivel, nivelul controlului propriilor noastre vieti, este scopul stadiului modern de dezvoltare.

Intrebare: Cu alte cuvinte, noi vedem cu siguranta noi tipuri de relatii, iar ele devin mai evidente, mai naturale. Dar natura insasi ramane la fel? Sau se schimba de asemenea?

Raspuns: Eu nu vorbesc despre natura neanimata, vegetativa, si animata. Vorbesc despre natura care se dezvaluie in fata omului, care se reveleaza, iar el descopera un anumit sentiment, design si minte comuna universala. Omul descopera asta.

Cand se conecteaza la asta, el incepe sa simta ca este la urmatorul nivel de dezvoltare. Cu alte cuvinte, el dobandeste intelegerea tuturor proceselor, imaginea lumii de la inceput la sfarsit, design-ul ei: de ce s-a dezvoltat Universul nostru, de unde a venit, ce a fost inainte de Big Bang, ce s-a intamplat dupa ( din moment ce evident  Universul nostru a existat pentru o anume perioada de timp), si perceptia universului, cum il percepem in afara celor 5 simturi fizice ale noastre printr-o minte universala, o inima si minte superioare. Odata ce omul atinge asta, el incepe sa inteleaga ca intregul proces al dezvoltarii de-a lungul istoriei a fost pentru a-l aduce la acest nivel.

Multe stiinte vorbesc despre asta. Problemele fatale care apar in fiecare stiinta vin din faptul ca viitoarea dezvoltare a stiintei este directionata specific in aceasta zona.

Prin urmare, oamenii de stiinta nu vor fi capabili sa dezvaluie nimic fara educare, fara a fi schimbati printr-o relatie integrata cu natura.  Din acest motiv toate stiintele noastre sunt in criza.

Din „ Discutie despre Educatia Integrala” Nr.7, 14/12/2011

 

Două forţe – o singura lege

Întrebare: Intrebarea despre existenţa unei forţe superioare unice, care controlează întreaga creaţie, a provocat o discutie esenţiala între oameni: Unii cred că există, iar alţii că nu. Aparţineti primei abordari care este inerentă in religii?

Răspuns: Nu, nu se referă la religii. Am construit în întregime pe evaluarea practică a naturii, fără nicio ipoteza anterioara. Această abordare nu se referă nici la religie, nici la credinţă, nici la orice altă direcţie, care are rădăcini istorice şi la nicio altă bază.

Întrebare: Dacă ne bazăm pe studiul naturii, cum înţelegem ” legea care include toate legile”?

Răspuns: Dacă ar fi să completam această prelegere cu date ştiinţifice din cercetări şi experimente, ar fi o dovadă reală, care precede întrebările. Există într-adevăr multe opinii, dar noi ne bazăm pe datele evaluărilor naturii şi societăţii umane.

Obisnuia sa fie o noţiune cum ca natura este una, iar noi razuim doar câteva boabe mici de cunoaştere din ea, care nu par a fi legate una de alta. Dar acum fizica, chimia, biologia, zoologia şi alte ştiinţe sunt deja interconectate. Noi studiem bazele fiecareia dintre ele, atomii şi diferitele lor tipuri de conexiuni. Aceste fundaţii sunt largi forţe comune, dar la fiecare nivel al naturii: mineral, vegetativ, animal şi uman, ele operează în funcţie de nivel.

De exemplu, daca forta din atom atrage şi respinge particulele, într-un corp animal comprimă şi extinde plămânii, iar la nivelul creierului se manifesta sub forma de contradicţie între acord şi îndoială. Două tendinţe opuse operează, dar ele sunt controlate de o singura forţă, care le balanseaza, deoarece totul in natură tinde spre echilibru.

Prezenţa a două forţe în natură nu contrazice existenţa unei singure legi, care controlează ambele forţe. Stiinţa modernă afirmă că noi depindem unii de altii, iar manifestarea crizei la nivelul uman ne obligă să ne dăm seama că noi toti existăm într-un singur sistem. Şi acest lucru, de asemenea, se referă la natura, dar la natura „umana”.

Studiind clima şi alte procese din lume, aflăm că fiecare fenomen se referă la toată lumea. Cu toate acestea, în etapa data vedem o imagine pur si simplu rupta pentru că noi percepem doar o mică parte din realitatea noastră. Dar pentru că suferim şi experimentam stari neplăcute, ar trebui să le studiem cât mai repede posibil şi să întoarcem astfel fortele negative în unele pozitive.
Din Episodul KabTV #4, „O viaţă nouă”, 1/1/12

Stiinta in locul instinctelor

Contrar animalelor, noi ne dezvoltam cu ajutorul stiintei. Totusi, acesta inca nu este liberul arbitru inca. Stiinta doar ne impinge putin inainte. Animalele sunt conduse de instinct, dar deoarece noi nu prea avem nici un fel de instinct, ne dezvoltam prin lovituri si stiinta.

Dezvoltarea stiintei ne permite sa vedem si sa rezolvam problemele in avans. De exemplu, radiografiile ne permit sa identificam o boala si sa incepem sa o tratam fara sa asteptam ca ea sa apara. Fara radiografie, doar durerea ne poate arata faptul ca acolo este o problema.

Asadar stiinta ne ajuta sa suferim mai putin, si platim scump pentru asta. Totusi, exista aceeasi tendinta animalica: dorinta de a ne elibera de probleme. Stiinta nu ne ridica la stadiul de om deoarece este o parte a stadiului animat. Folosind-o, compensam lipsa instinctului, atata tot.

Animalele se descurca foarte bine fara doctori. Ele stiu cum sa manance corespunzator, cum sa nasca  si cum sa isi construiasca adapostul. Animalele fac totul din instinct, in timp ce noi inlocuim instinctul cu stiinta. Acesta este de fapt rolul stiintei – sa serveasca egoismului nostru, astfel incat noi sa suferim mai putin.

Asadar noi ne examinam si dezvoltarea la stadiul animat. Chiar si cand oamenii devin constienti de necesitatea de a se uni si conecta, nu stiu cum sa faca asta.
Din partea a 5a a  Lectiei zilnice de Cabala  10/4/2011, “Pacea in lume”

Pagina 1 din 612345...Ultima »