Dupa ruperea Sufletului Comun, o bucata din sufletul meu a ramas in Lumea Infinitului, unde acesta este conectat cu toate celelalte parti ramase. Cand ma corectez, acum, eu corectez conexiunea cu fiecare parte mica a tuturor celorlalti, mai degraba, decat corectarea micii parti a sinelui meu.

Initial, toate dorintele noastre au fost conectate impreuna prin Forta Luminii, Forta Superioara. Eu nu am fost constient de actiunile mele, atunci, eu am dat altor persoane si am primit de la ei, asa cum eram directionat de catre Lumina, pentru a face acest lucru. Astfel am existat in Lumea Infinitului – Kli-ul (Vas) din Keter era umplut cu Lumina Spiritului, iar Kli-ul s-a pastrat in asemenea conditii de catre Forta Luminii Superioare.

Cu toate acestea, acum, asta nu este suficient pentru a fi pur si simplu conectati. Cand am ajuns in situatia de dupa rupere, fiecare dintre noi avand un vas mic de dorinta (kli), am ajuns sa intelegem intregul sistem, organismul (‘corp’)complet, al sufletului comun. Am constientizat maretia lui, atingerea Infinitului, si importanta dobandirii cunostintelor despre modul in care sa ne conectam cu altii, cum sa le daruim, si cum sa le dam viata.

Prin urmare, ruperea a fost necesara pentru ca toata lumea sa se amestece impreuna cu toţi ceilalti si fiecare dintre noi sa avem inregistrarile informationale necesare (Reshimot). Acum, cand incepem sa ne trezim dupa rupere, toata lumea a inceput sa simta modul in care aceste incluziuni reciproce, unul in celalalt, ies la suprafata in noi, intr-o forma corupta, exprimata intr-o hidoasa ura unii fata de ceilalti. Daca nu ne vom corecta pe noi insine, vom ajunge sa dorim sa nu mai existe nicio persoana vie pe lume. Chiar daca el nu te deranjeaza direct, tu tot vei dori ca acela sa moara.

Acesta va fi sentimentul comun din intreaga lume; vom dori ca toti ceilalti sa dispara pentru ca fiecare persoana include totalitatea, in dorinta sa rupta. Singura cale de iesire este de a corecta acest sistem.

Filed under: Lectia zilnica, Unitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Stau aici in Australia in fata unui ecran de computer. Cum pot sa adopt dorinta grupului si sa ma armonizez in grup?

Raspunsul meu: Dorinta nu cunoaste nicio limita. Numai corpurile noastre materiale sunt limitate de loc, miscare, spatiu si timp. In orice caz, sufletul nostru sau dorintele noastre sunt intr-o dimensiune diferita unde nu sunt granite sau limte.

Lumea Spirituala este o lume a fortelor. Cartea Zohar face descrieri prin povestirile sale despre Abraham si Iacob, Faraon si Moise si altii, care sunt toate discutii despre forte pe care o persoana le descopera inauntrul sau. Le dezvaluie dincolo de timp si spatiu.

Daca eu vreau sa ma unesc (sa colaborez) cu prietenii, ce diferenta poate sa aiba unde sunt localizat? In timpurile antice, kabalistii nu erau, de asemenea, fizic unii langa altii, dar asta nu a pus un obstacol intre ei. Nu a fost perceputa ca o bariera spre inaintare.

Daca eu vreau sa avansez spiritual, corpul nu ma poate ajuta la asta. De aceea nu trebuie sa dam atentie lucrurilor exterioare. Avem nevoie de dorinta interioara a prietenilor nostri, de punctele lor din inima care aspira sa atinga Creatorul si sa se uneasca cu El.

Creatorul este forta totala, inconjuratoare, care umple toata realitatea. Daca prietenii mei si cu mine ne straduim sa ne apropiem Lui, putem sa unim fortele noastre prin respingerea egoismului nostru. Nu are importanta unde sunt situati prietenii mei. Nu e nevoie nici macar sa vorbesc cu ei. Actiunea dorintei insasi este de ajuns sa te apropie de Creator, dar se va intampla numai in masura renuntarii la mine insumi, in favoarea prietenilor mei.

Cu toate astea, atata timp cat traim in lumea materiala, avem posibilitatea sa ne intalnim pe internet si la Congrese. Acestea ne permit sa stabilim mai mult decat o conexiune interioara. In concluzie, este benefic sa participi la un Congres o data pe an si asta poate deveni pentru noi un impuls spre dorinta de studiu pregatitor, pentru a ne armoniza in dorinta comuna.

Filed under: Unitate - Niciun comentariu→

Acei ce lucreaza in intuneric fara sa simta vreun gust al recompensei ar trebui sa inteleaga ca asta este foarte benefic pentru avansarea lor spre altruism. Ar fi si mai mult daca ei nu-si doresc sa fie in alta stare. Efortul vostru este recompensa, primita pentru ca-L iubiti pe Cel ce a creat aceste circumstante pentru voi.

Ai primit o sansa de a face eforturi chiar si cand nu poti simti gustul recompensei rezultate din munca ta. In acest fel nu ai nimic cu care sa-ti reinvii egoismul, “inclinatia spre rau”, aroganta, constiinta, intelectul si simturile. Cu siguranta aceste conditii sunt cea mai mare sansa de a acumula toata energia ta si de a face acest efort extraordinar, efortul care te va duce mai aproape de altruism.

Recompensa pentru efortul tau este sansa de a atinge sfintenia din intuneric. Apoi va fi clar ca nu esti “mituit” de dorinta ta de a primi placere. Prin urmare, ar trebui sa fii bucuros ca te afli intr-o stare unde nu simti placere, pentru ca in acest fel cresti..

Pentru a face asta, totusi, ai nevoie de suportul grupului si de inspiratia generala de la comunitatea globala a Kabalistilor. Acest ajutor reciproc ajuta cu adevarat.

In mod particular, in timpul perioadelor in care nu primesti ajutor de la Creator sau din interiorul tau (care, de asemenea, vine de la Creator), incepi sa tanjesti dupa ajutorul grupului tau. Si intr-adevar, acesta ofera cel mai bun si de nadejde ajutor, directionadu-te spre scop. Aici vei gasi punctul in care sa depui eforturile corecte, cat si sansa pentru o ruga colectiva.

Filed under: Evolutie, Lectia zilnica, Unitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Putem spera la un viitor mai bun avand pe limba gustul amar al crizei?

Raspunsul meu: Intr-adevar, ne gasim intr-o situatie ce nu se va rezolva singura. Procesul a inceput pentru ca noi trebuie sa ne corectam.

In ciuda tuturor incercarilor noastre de a ignora evidenta, ni se arata treptat ca exista ceva in societatea noastra care are nevoie de corectare. Presiunea crizei ne face sa-i cautam cauza, sursa adevaratei probleme. Aceasta criza are multe aspecte, care afecteaza familia, educatia, economia, societatea si individul. Prin urmare, solutia trebuie sa fie colectiva, mai mult decat “remedierea” privata in domenii diferite.

Cu adevarat exista o singura chestiune cu care ne confruntam astazi: Care este scopul pentru care Natura ne-a creat? Sau, spus altfel : Care este scopul vietii?

Daca descoperim scopul existentei noastre, vom fi capabili sa intelegem spre ce ne conduc procesele in desfasurare. Astazi suntem constienti si punem aceasta intrebare, asa incat incepem sa ne reconsideram viata prin prisma crizei. Cu cat raspundem mai repede acestei intrebari, cu atat mai repede ne vom depasi starea curenta. Oricine spera ca se va intoarce la stilul de viata anterior se inseala. Daca criza da inapoi putin momentan, este doar pentru ca sa “re-erupa” chiar mai rau dacat inainte.

Lumina ne-a spart in multe parti, si prin urmare doar Lumina poate corecta spargerea. Trebuie doar sa ne dorim asta si sa simtim nevoia pentru reunificare.

Aceeasi situatie a aparut prima data in Vechiul Babilon. Atunci, o parte din Babilonieni, care mai tarziu au devenit poporul lui Israel, au inteles nevoia de a se uni si pentru o vreme au fost capabili sa faca asta. Astazi omenirea trebuie sa inteleaga ca suntem iar in Babilon. Cu exceptia faptului ca acum nu exista, la propriu, loc unde sa fugim unii de altii. Am incercat sa construim un turn pana la cer, dar am esuat. Acesta este semnul crizei, care ne arata ca singurul lucru ce ne lipseste este intelegerea faptului ca acolo exista o Forta Superioara care ne poate uni.

In Vechiul Babilon, Abraham a fortat oamenii sa se uneasca, in schimb oamenii au decis sa se desparta. Astazi dispersia poate lua forma protectionismului si izolarii, la nivel national si individual. Daca alegem aceasta cale, vom gasi mai multa suferinta pana, cand vom realiza ca nu acesta este raspunsul.

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica, Unitate - Niciun comentariu→

Egoismul a devenit un factor de dezechilibru, dar aceasta nu inseamna ca trebuie sa fie anulat, trebuie doar sa ajustam modul in care il folosim.
Dorinta egoista creste in noi si daca nu “resetam programul” in conformitate, fiecare perioada a cresterii lui va agrava conditia noastra, care are destule pentru a fi dorita asa cum este. Legea existentei armonioase in Natura inseamna ca pana cand nu vom instala programul numit “interactiune umana” nu vom lansa sistemul.
Principiul fundamental al unei asemenea interactiuni este raportarea la o alta fiinta umana, ca si  la un membru al propriei tale familii. Intrucat sistemul prezent seteaza conditiile pentru o persoana folosind alta persoana, cea noua va fi de neconceput. Aceasta ar insemna sa iti pui mainile in flacari sau sa furi de la propriul copil.
In final, vom pierde daca continuam sa jucam dupa reguli vechi. Putem continua sa luptam unul cu celalalt ca si cum unul ar fi bun iar celalalt rau si sa ne exploatam unul pe celalalt. Atat timp cat legatura dintre noi este taiata, nimic nu ne va ajuta si criza va fi din ce in ce mai mare. De aceasta, am ramas doar cu o singura solutie – sa ne unim, ridicandu-ne deasupra ego-ului nostru. Marea obligatie inseamna sa ne comportam  ca oamenii dintr-un “mic sat” unde fiecare are grija de fiecare.

Filed under: Unitate - Niciun comentariu→

Am primit o intrebare: Enuntul – bunastarea individuala depinde de bunastarea societaţii – este fundamentul oricarei educaţii. Din pacate, la sfarsitul zilei, observam ca aceasta regula nu este niciodata urmata …
Raspunsul meu: Deci, ca sa nu ne pierdem  in conceptele de „umanitate globala, integrala „, „efectul de fluture”, „garantie reciproca ” si „daruire reciproca”, este mai bine sa apelam la o singura imagine: toti suntem o familie. Si intr-o familie fiecare este dependent de toti ceilalti; daca un membru este rau, acest sentiment este impartasit de toata lumea.
In mod similar, astazi, bunastarea fiecarui individ depinde de bunastarea tuturor. De aceea, noi trebuie sa ne dedicam grijii fata de ceilalti, de vreme ce fiecare dintre noi este membru al aceleiasi, unice familii.

Filed under: Unitate - Niciun comentariu→

Am fost intrebat:  Noi toti suntem impreuna conectati in sistemul sufletului comun. Dar cum putem avea o influenta pozitiva asupra constiintei colective, care este plina de ura?
Raspunsul meu: Pentru a face acest lucru, trebuie sa simtim ca nu avem posibilitatea de a alege, ca noi  ne apropiem de auto-anihilare (criza), de o viata care este mai rea decat moartea, si ca nu putem evita acest lucru. Acest sentiment ii va face pe oameni sa se conecteze unii cu altii. Natura oamenilor, dorintele egoiste de a primi placere, ii va conduce la aceasta conectare. Oamenii vor dori asta pentru ca este singura modalitate de a se simti bine.
Chiar acum, noi suntem capabili de “a da de dragul de a primi”, de exemplu, atunci cand platim pentru ceva de care avem nevoie de la un magazin. Chiar si aceasta simpla tranzacţie este un mic sacrificiu. Acest lucru nu exista la regnul animal sau la copiii mici. Cu alte cuvinte, aceasta nu vine din  instinctele noastre.
Oricum, fiecare persoana trebuie sa inteleaga ca are responsabilitatea de a se conecta cu altii in mod corect. Si oamenii ar trebui sa faca toate eforturile pentru a invata sa se conecteze corect. Umanitatea este un sistem inchis, si, ca in fiecare sistem inchis, totul trebuie sa aiba drept obiectiv sustinerea si pastrarea unitatii, echilibrului si armoniei. In cazul in care acestea sunt rupte, fiecare membru al sistemului va avea de suferit. O parte din sistem nu se poate simti bine in detrimentul alteia.
Noi trebuie sa-i invatam pe oameni ca aceasta este intelepciunea. Orice om  trebuie sa invete noile norme de conduita in lumea in care traim astazi.

Filed under: Unitate - Niciun comentariu→

In Stirile (de la NY Times): „Pentru ce sunt prietenii? O viaţă lunga „Cercetătorii, abia acum încep să acorde atenţie la importanţa relatiilor sociale si de prietenie, pentru sănătate,  în general. Un studiu Australian, facut pe o perioada de 10 ani, a constatat că dintre persoanele în vârstă, cu un mare cerc de prieteni, au fost 22 %, mai puţin probabil să moară în timpul perioadei de studiu, fata de cei cu mai putini prieteni. Un mare studiu din 2007  a arătat o creştere de aproape 60 % a riscului de obezitate în rândul persoanelor ai căror prieteni au câştigat în greutate. Iar anul trecut, cercetatorii de la Harvard au raportat ca legaturile sociale puternice  pot prelungi varsta unui creier sanatos.
Comentariul meu: Acest lucru se datorează faptului că energia vietii constă în unificarea, unitatea dintre indivizi.  În măsura unitatii oamenilor intr-un întreg, în ciuda egoismului care ii impinge la separare , ei devin similari cu unitatea existenta in Forta Superioara – Creatorul, care este sursa vieţii.

Filed under: Unitate - Niciun comentariu→

Putem fi sprijiniti de grup si de diseminare

Noi putem fi cu totii sprijiniti de grup si de diseminare, desi diseminarea, de fapt, apartine si ea grupului. Toate sufletele care alcatuiesc grupul nostru, si intreaga lume, care este obiectul diseminarii noastre, este ceeea ce poate sprijini si tine o persoana si poate sa o faca sa se armonizeze prin altii mai bine decat de a o face doar prin ea insasi. Aceasta este ceea ce determina daca o persoana este “ in interiorul scanteii” (nitzotz) sau deasupra ei. Sa fii deasupra scanteii inseamna ca o astfel de persoana este in interiorul celorlalti, in dorintele lor. Acolo nu poate fi nimic altceva, pentru ca tot ceea ce este nu poate fi decat dorinta de a primi, fie ca este a ta sau una comuna.
Daca o persoana “ isi va infinge dintii” cat de repede posibil in grup si in diseminare si se va devota cu totul pentru aceasta, ( deoarece el nu stie niciodata ce i se poate intampla in momentul urmator), atunci chiar va fi in aceasta. Apoi va fi prezent pe teritoriul pe care l-a acoperit oarecum  prin “ injectare” si acest teritoriu il va ajuta in momentele dificile ale vietii lui. Il va ajuta pentru ca are legatura cu el. Acesta este felul in care ar trebui sa lucram si acesta ne determina caderile sau urcusurile si, astfel, incepem sa ne controlam ritmul suisurilor si caderilor, nivelul unde suntem dati afara sau adusi inapoi, apoi din nou afara si iar inapoi,  etc.
Ar trebui sa intelegem ca si caderile si suisurile depind de nivelul prin care reusim sa ne armonizam cu dorintele altor oameni. Putem sa ne determinam suisurile si coborasurile noi singuri si daca nu sunt caderi, atunci ne aflam in acelasi loc. Trebuie sa ne realizam noi insine prin intermediul “ injectarii” si sa ne completam pregatirea; altfel pur si simplu nu vom avansa. Si apoi dintr-o data vom intampina obstacole la un anumit nivel, vom afla de ce un astfel de obstacol a aparut intr-o forma data si nu intr-o alta si de ce suntem dati afara, dar nu lucrul acesta este important. Lucrul important este ca m-am luminat si am prevazut caderea. Toate caderile se intampla unui om cand el este fie in interiorul grupului fie in interiorul sau. De fapt, totul este determinat de dorintele noastre, de vreme ce traim in tinutul numit “ dorinta”.

Filed under: Diseminarea Cabalei, Unitate - Niciun comentariu→

Intrebare pe care am primit-o:  De ce  societatea noastra umana nu poate atinge starea de garantie reciproca, natural, in timpul perioadei sederii in nivelul animat asemeni celulelor in corp?
Raspunsul meu:  Fiinta umana este de departe o creatura prea complicata ca sa se conecteze cu altii in acest mod. Iata de ce :
Egoismul devine calitativ mai mare pe fiecare nivel al naturii, mergand de la nivelul nemiscat, la vegetativ, la animat si la uman.
Cu cat e mai mare obiectul egoismului, cu atat este mai individualizat, si mai incapabil de unitate cu ceilalti.
Dealtfel, in masura incare cineva se dezvolta, in aceeasi masura simte mai mult separarea de ceilalti.
In zilele noastre, nu numai psihologii si sociologii, dar si economistii si politicienii descopera ca lumea a devenit interconectata si in consecinta, noi – umanitatea  – trebuie sa se uneasca. Oricum, ei cred ca sunt capabili sa faca aceasta folosind metoda corporala, si cred ca fiecare lucru  se va aseza numai daca noi vom crea o banca mondiala, un guvern al lumii, o lume a cresterii si o conexiune mondiala.
Oricum, apoi avand putin mai multe intalniri ca summit-ul G20, ei vor incepe sa inteleaga ca le lipseste o metoda de a se uni.
Din nefericire, inainte ca ei sa realizeze aceasta, oamenii trebuie sa treaca printr-o mare suferinta, incluzand lipsa de siguranta, sentimentul de dezorientare, lipsa totala de putere, si o amaraciune globala. Oamenii nu pot suporta sa fie intr-o stare de incertitudine, fiindca repetarea obstinata a alarmei este mai rea decat moartea. Mintile noastre nu pot functiona in asemenea circumstante.
Acum toate acestea se pot intampla in scopul ca noi sa realizam ca singurul drum de a realiza unificarea dintre noi este sa ne ridicam deasupra naturii noastre egoiste.
Aceasta nu apare ca ceva necesar pe nivelele neinsufletit, vegetativ si animat, unde toate din natura si partile ei sunt instinctiv conectate natural. Ele se suplimenteaza unele pe altele si interactioneaza unele cu altele armonios, fara nici o libertate de alegere sau fara nici o decizie de realizare.
Unificarea intre  oameni, oricum, poate fi realizata numai atunci cand fiecare persoana o realizeaza, constient. Spre deosebire de celelalte nivele ale naturii, Creatorul nu ne-a facut uniti prin acordarea instinctelor pentru aceasta. Unificarea noastra este posibila numai daca vom capata calitatea de daruire si iubire, unde fiecare participa si se uneste cu fiecare.
Pentru a face aceasta, noi trebuie sa ne ridicam deasupra sinelui nostru si egoismului nostru, si sa realizam porunca Biblica “iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti”.
Aceasta este modul in care calitatea Creatorului va fi revelata printre noi, iar noi vom deveni similari cu EL. Apoi vom intelege de ce EL actioneaza in acest mod cu privire la noi.

Filed under: Unitate - Niciun comentariu→