Lecţia nr. 2: Fundaţia pentru stabilirea societăţii

Nevoia pentru un mediu bun, pentru avansarea pe scara spirituală

1.Este scris despre acest lucru, „O, Doamne, partea mea de moştenire şi paharul meu, Tu îmi îndrepţi partea mea. Mi-ai pus mâna într-o soarta buna, pentru a spune, „Aceasta este pentru tine.” „[…] adevăratul sens al cuvintelor lor. Este adevărat că Creatorul Însuşi pune mâna pe o soarta buna dându-i o viaţă de plăcere şi mulţumire în viaţa corporală, care este umplută cu chin si durere, şi lipsită de orice conţinut. […] Şi alegere cuiva se referă doar la întărire. Acest lucru se datorează faptului că există cu siguranţă un efort mare aici înainte ca cineva să îşi purifice corpul pentru a fi capabil să ţină Tora si Mitzvot corect, nu pentru propria lui plăcere, ci pentru a aduce mulţumire Creatorului său, care se numeşte Lishma (pentru Numele Ei ). Numai în acest mod este cineva dotat cu o viaţă fericită şi plăcută, care vine cu păstrarea Tora. Cu toate acestea, înainte ca cineva să ajungă la purificarea există cu siguranţă o alegere de întărire într-un mod bun, prin tot felul de mijloace şi tactici.
Baal HaSulam – Introducere la Studiul celor Zece Sefirot

2.Omul nu se poate înălţa el însuşi peste cercul lui. De aceea, el trebuie să absoarbă din mediul său. Şi nu are altă soluţie decât prin Tora şi multă muncă. De aceea, dacă omul alege pentru sine un mediu bun, salvează timp şi eforturi, fiindcă el este tras în funcţie de mediul său.
Baal HaSulam, Şamati, Articolul 225, “Ridicarea proprie”

3.Deşi toată lumea are „propria sa sursă,” forţele sunt revelate cuiva în mod deschis doar prin mediul în care se află. […] Astfel, Rabbi Yosi Ben Kisma a presupus corect că, daca el ar fi fost să părăsească mediul bun pe care l-a ales şi să cadă într-un mediu dăunător, într-un oraş în care nu există Tora, nu numai că vechile sale concept ar fi fost compromise, dar toate celelalte forţe ascunse în sursa lui, pe care el încă nu le-a dezvăluit în acţiune, ar rămâne ascunse.Asta pentru că ei nu ar fi fost subiectul mediului correct care ar putea să îi activeze. Numai în problema alegerii mediului este măsurăată domnia omului asupra lui însuşi.
Baal HaSulam, Liberatatea

4.Totuşi, există libertatea ca voinţa să aleagă iniţial mediul, cărţile şi îndrumătorii care îi transmit concepte bune. Dacă cineva nu face asta, ci este dispus să intre în orice mediu care îi apare şi să citească orice carte care îi cade în mâini, … Că urmare, va fi obligat să adopte concepte stricate, care îl vor face să păcătuiască şi să condamne. Cu siguranţă că va fi pedepsit, nu din cauza gândurilor sau faptelor sale rele, pe care nu poate să le aleagă, ci pentru că nu a ales să fie într-un mediu bun, căci în mod sigur că poată să aleagă acest lucru.

Că urmare, cel care se străduieşte mereu să aleagă un mediu mai bun merită lăudat şi răsplătit. Dar şi aici, nu datorită gândurilor şi faptelor lui bune, care îi vin fără să le aleagă, ci datorită efortului sau de a dobândi un mediu bun, care îi aduce aceste gânduri şi fapte bune. După cum a spus Rabi Yehoshua Ben Perachya: “Să-ţi faci un Rav şi să-ţi cumperi un prieten.”
Baal HaSulam, Liberatatea

5.înţelepţii noştri au spus: “Fă-ţi un Rav şi cumpără-ţi un prieten”. Acest lucru înseamnă că omul poate să-şi facă un mediu nou care să-l ajute să obţină măreţia Ravului său prin intermediul iubirii de prietenii care îşi preţuiesc Ravul. Fiecare dintre ei primeşte, prin intermediul conversaţiei dintre prieteni cu privire la măreţia Ravului, percepţia măreţiei sale. Astfel aşpaa a propriului Rav se transformă în primire şi în combustibil, în măsura care il va duce la implicarea în Tora şi în Miţvot Lişma.

Cu privire la aceasta este spus:”Tora este dobândită prin intermediul a patruzeci şi opt de calităţi, servind înţelepţii şi prin acurateţea prietenilor”.Este aşa pentru că în afară de servirea Ravului său, el are nevoie în plus, de meticulozitatea prietenilor, adică de aşpaa a prietenilor, astfel încât ei să lucreze asupra lui pentru a realiza înălţimea Ravului său. De fapt, realizarea măreţiei sale depinde în întregime de mediu, iar omul nu poate face nimic singur în această privinţă.
Baal HaSulam, Discurs la Completarea Zohar

6.dacă o persoană nu are nici o dorinţă şi aspiraţie pentru spiritualitate, dacă se află între oameni care au o dorinţă pentru spiritualitate, dacă aceşti oameni îi plac, atunci şi el va prelua tăria lor de a izbuti şi dorinţele şi năzuinţele lor, deşi el, prin calităţile lui proprii, nu are aceste dorinţe şi necesităţi şi puterea de a birui. Dar el va primi noi puteri pe măsura harului şi importanţei pe care o atribuie acestor oameni.
Baal HaSulam, Şamati 99, El nu a spus păcătoşi sau drepţi

7.Fiecare ar trebui să încerce să aducă în societate un spirit de viaţă şi de speranţă, şi să inducă energia în societate. Astfel, fiecare dintre prietenii va putea să îşi spună lui însuşi, „Acum am început o stare curată în muncă.” Cu alte cuvinte, înainte de a veni la societate a fost dezamăgit de progresele înregistrate în munca pentru Dumnezeu, dar acum societatea l-umplut cu viaţă şi speranţă.

Astfel, prin intermediul societăţii a obţinut încrederea şi puterea de a depăşi, deoarece acum simte că poate obţine împlinire. Și toate gândurile – că el s-a confruntat cu un munte înalt, care nu a putut fi cucerit, şi că acestea sunt cu adevărat formidabile obstacole – acum simte că acestea sunt nimic. Și el tot primit totul de la puterea societăţii, deoarece toată lumea a încercat să insufle un spirit de încurajare şi prezenţa unei atmosfere noi în societate.
Rabaş, Ce să căutăm în adunarea prietenilor

8.”În mulţimea de oameni este slava Regelui,” rezultă că cu cât este mai mare numărul colectivului, cu atât mai eficientă este puterea colectivului. Cu alte cuvinte, ei produc o atmosfera puternic de măreţie şi importanţă a Creatorului. La acel moment, corpul fiecarei persoane simte că priveşte tot ce doreşte să facă pentru sfinţenie – adică a dărui Creatorului – ca un mare noroc, că a fost privilegiat prin a fi printre oamenii care au fost recompensaţi cu slujirea Regele. La acel moment, fiecare lucru mic pe care îl face, îl umple de bucurie şi plăcere pentru că acum el are ceva care să îi servească Regelui.

În măsura în care societatea priveşte măreţia Creatorului cu gândurile lor în timpul adunării, fiecare în funcţie de gradul său acordă importanţa Creatorului în el. Astfel, el poate păşi toată ziua într-o lumea a bucuriei şi veseliei.
Rabaş, Agenda Adunării 2

Filed under: Congrese | Add Comment →